Iohannis în SUA. Securiști și Diplomaţi. Reţeta Vizitelor Istorice.

Reţeta vizitelor istorice e simplă. Șeful statului merge undeva, nu contează unde. N-are importanță că îl cheamă Ceaușescu, Iliescu, Băsescu sau Iohannis. Iei o mână de securiști proști, de regulă consilieri, ziariști, moftangii, sinecuriști, vivandiere politice, molohi, șmenari ieftini, analiști de poncifuri, vătafi de ziare și televiziuni, intelectuali contrafăcuți în retortele Securităţii, dar recunoscuți în ţară și afară, din suita inevitabilă și tutelară a prezidentului și amesteci bine cu tămâia unsuros-insidioasă a lingușelii fetide tipice profilului moral al românului etern. O să-ţi iasă un amestec de gargară oțioasă și infectă, cu care românii se spală, pe faţă, în fiecare zi, de când i-a strămutat Dumnezeu pe pământ. Nu vor altceva, iar între Caracal și Săpoca se dedulcesc cu astfel de delicatesă la umbra televiziunilor omnisciente și obediente faţă de zeii Securităţii. Deși, unele dintre ele se sfădesc, de ochii lumii, cu așa-zisul Stat Paralel, trudind din greu pe tarlaua acestuia.

O vizită de pomină

Dacă vizita este în SUA, așa cum s-a întâmplat pe 20 august 2019, atunci corul tragoi-lor de serviciu ridică osanale poleite celor doi președinţi, Trump și Iohannis. În același timp, înjură la unison Rusia și pe adversarii politici ai președintelui român, deferiți oprobriului public ca agenți ai Moscovei, rusofili periculoși, neam de trădători și vânzători de ţară, sub pecetea Răsăritului agresiv și antiromânesc! Securitatea are nevoie de un inamic teribil, pentru a-i ţine pe proști sub obroc, apărându-i de acel pericol imaginar, Rusia. Schema a fost folosită cu succes de Ceaușescu. Românii sunt mai ușor de controlat dacă ești apărătorul lor. Și, dacă îi controlezi, ești omologul puterii americane în România. Adică, stăpânești o ţară cu susținerea americană, susținere pe care o cumperi ușor, cu miliarde de dolari daţi pe arme inutile, ca să ne apărăm de ruși. În curând, vor veni și gazele lichefiate americane, deși nu avem nevoie de ele, cum nu avem nevoie de sistemele Patriot (hei, aici am încurcat-o; abia după această afirmație, voi putea fi catalogat cu și mai multă tărie drept KGB-ist, luptător pentru distrugerea României de la gura căreia smulg eu dumicatul Patriot)!

În acest context, ce ar fi dacă ai avea proasta inspirație să reciți, pe vreun ecran de televizor din România, cu prilejul unei astfel de vizite, câteva versuri din nemuritorul american Walt Whitman, din Fire de Iarbă? De pildă, poezia Unui Președinte! Adică, să te adresezi unui președinte al Americii, oricare, eventual unuia care minte de îngheață apele, care maimuțărea pe oamenii cu dizabilități (în plină campanie electorală), care consideră presa inamicul public numărul unu sau care, mai recent, vrea să cumpere Groenlanda de la danezi, cu următoarele cuvinte:

“Tot ce faci și ce spui nu-s pentru America/ decât minciuni sforăitoare,/N-ai învăţat nimic de la natură – de la politica Naturii n-ai deprins amploarea, drumul drept și nepărtinirea (…)” (Walt Whitman, Fire de Iarbă, Editura Tineretului, București, 1958, p.89).

Vă spun eu ce ar fi! Ai fi martelat pe toate televiziunile de știri ca spion stalinist, bolșevic, putinist, you name it. Patrioții securiști ai lui Iohannis veghează din greu la apărarea patriei. Ca trădător rusofil, ce mă aflu, nu mă pot împiedica să nu revizitez cuvintele Prințului din piesa unui oarecare “insignificant” rus, Dostoievski, cuvinte ce descriu perfect starea de agregare a acestor imbecili, puși pe căpătuială din lingușeli inepte și turpitudine fetișizantă, într-o ţară locuită de proști:

“De altfel, trebuie să știi că nu poate fi nimic mai comod decât să trăiești cu proștii și să zici cum zic ei: e mult mai convenabil! Accept orice, sunt de acord cu orice, numai să-mi fie mie bine, iar de-alde noi sunt mulţi, și noi într-adevăr ne simțim bine. Totul poate pieri pe lumea asta, numai noi n-o să pierim niciodată. Lumea întreagă ar putea să se ducă de-a berbeleacul, noi însă o să ieșim deasupra, ca untdelemnul pe apă!” (F.M.Dostoievski, Umiliți și obidiți).

Și Securiștii ies! Se plimbă prin SUA! Și îi învață pe proști cum e cu politica înaltă. Despre vizita din acest an a lui Iohannis, în SUA, aș putea să scriu un roman de o mie de pagini. Nu am timp și nici chef. Așa că acest text nu va excela în explicații, dar va fi perfect accesibil cititorilor inteligenți și avizați, care vizitează constant acest blog. Cititorilor ocazionali le recomand să-și ia informațiile de la consilierii prezidențiali de politică externă. Unii dintre ei sunt foarte activi în mediile jurnalistice! Sau direct de la Securitate!

Să le luăm pe rând! Vizita lui Iohannis în SUA are trei motivații principale: 1. consolidarea poziţiei de ambasador la Washington pentru Maior (ghici de ce?); 2. întărirea relației dintre Securitate și puterea politică din SUA, prin intrarea primei pe piaţa electorală americană (pentru prima oară și extrem de riscant pentru România); 3. simularea asigurării unei platforme de câștigător în alegeri pentru Klaus Iohannis, pe care Securitatea a încetat să-l mai sponsorizeze politic, păstrându-l, totuși, printre opțiunile sale valabile de câștigare a alegerilor în România, în caz că opțiunea favorită se dovedește neconvingătoare (ghici care-i aia?). Nu voi aborda motivațiile vizitei în SUA. Mă interesează, aici, doar ce a obținut președintele nostru din întâlnirea cu Trump! Iohannis a nuanțat, pe 6 august 2019, o agendă penibil de vagă, încropită pe genunchi, pentru o vizită agreată de americani în ultimul moment, la solicitarea lui Maior:

Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic. Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Iohannis, sesizând șubrezenia programului convenit între cele două părţi, a adăugat, pe 13 august 2019, strict pentru fraierii din ţară, o temă foarte senzitivă pentru români, și anume problema ridicării vizelor pentru cetăţenii noștri care călătoresc în SUA: “Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creștere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se miște un pic lucrurile” (https://www.stiripesurse.ro/klaus-iohannis-discutii-informale-cu-presa-presedintele-a-facut-dezvaluiri-despre-vizita-la-washington-de-saptamana-viitoare_1374869.html).

Băieţii lui Trump au fost la fel de evazivi ca în comunicatul lui Iohannis, din 6 august, anunțând tot atunci:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. The two leaders will discuss how best to meet the many shared security challenges facing the United States and Romania and ways to advance fair and reciprocal trade and energy partnerships. The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romania’s membership in the North Atlantic Treaty Organization. The President looks forward to celebrating these important anniversaries with President Iohannis”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Acum, pentru a discuta nimic, despre “cum să avansăm parteneriatul corect în materie de comerț și energie” sau cum să “celebrăm” împreună “30 de ani de la căderea comunismului și 15 ani de la intrarea României în NATO”, chiar nu e nevoie să cari ditamai președintele României peste Atlantic. Mai ales că, odată ajuns acolo, pe tărâm american, am remarcat cu toții că nu am asistat la nicio celebrare. Era suficientă o întâlnire la nivel de secretari de stat, în Centrala MAE sau la Departamentul de Stat și desenarea unor afișe comemorative de pus pe site-ul celor două ambasade. Aţi putut remarca ușor că americanii nu au zis nimic despre ridicarea vizelor pentru români. Să ne amintim că, la precedenta vizită a lui Iohannis în SUA, din 2017, în faţa ziariștilor, președintele român avea impresia că a discutat problema vizelor cu omologul său, iar Trump habar nu avea că așa ceva s-ar fi întâmplat. De altfel, CNN observa fără menajamente, pe 20 august 2019 (reluând relatarea din 2017), cu puţin înainte de întrevederea celor doi președinţi, că, în 2017, Trump și Iohannis s-au aflat în dezacord cu privire la dacă au discutat sau nu problema vizelor:

Trump, Romanian president disagree on whether they discussed visa waiver program”. (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html) (https://edition.cnn.com/2017/06/09/politics/klaus-iohannis-trump-visa-waiver-exchange/index.html).

Dezacordul deriva, evident, din refuzul categoric al americanilor de a discuta acest subiect, atât de important pentru Iohannis, din perspectiva campaniei sale electorale, pentru al doilea mandat. Iată de ce, administraţia Trump a acceptat să simuleze o abordare a subiectului, de această dată, în 2019, dar fără nicio șansă de rezolvare favorabilă a sa, după cum remarca CNN cu mult tâlc:

“Officials were asked by a reporter on the call whether there would be a decision this week as to whether to accept Romania in the visa waiver program. An official said they expect it to be discussed Tuesday, but that it will only happen when Romania meets the requirements of the program.” (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html).

Practic, CNN anunţa că rămâne exact ca până acum. România va intra în programul de ridicare a vizelor “când va îndeplini condițiile”. Bun, pentru a afla asta, nu aveam nevoie de o întâlnire Trump-Iohannis! Mai mult, o întâlnire Trump-Iohannis, înaintea căreia Iohannis anunță că va aborda problema vizelor cu președintele american și care se termină fără evoluții semnificative, în rezolvarea problemei enunțate de președintele român, este profund păgubitoare politic pentru acesta. Mai bine nu anunți nimic, dacă tot e să primești nimic!

Protocolul, bată-l vina!

Înainte de a face câteva precizări suplimentare, legate de problematica ridicării vizelor, hai să stabilim nivelul/rangul vizitei lui Iohannis în SUA. E simplu. Rangul vizitei este dat de câțiva parametri: durata vizitei, ceremonial de primire la Pentagon sau Casa Albă, găzduire protocolară la Blair House, lunch/dinner la White House sau Department of State, etc. Cele mai importante, în rang, conform protocolului, sunt vizitele de stat și cele oficiale. Mai pot fi vizite de lucru oficiale, vizite de lucru și vizite particulare. Cel mai simplu e să vezi din comunicatul oficial al White House ce rang a avut vizita lui Iohannis. Ghici ce? Comunicatul Casei Albe nu zice nimic de rangul vizitei. Spune, pe 6 august 2019, acolo unde folosește termenul “vizită”, doar atât:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. (…) The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism (…)” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Oare, de ce nu zice nimic de rangul vizitei? De-aia! La vizita lui Iohannis, din 9 iunie 2017, comunicatul White House, din 31 mai 2017, preciza foarte clar: “President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on June 9, 2017, for a working visit.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-president-klaus-iohannis-romania/).

Așadar, Iohannis a fost în SUA, în 2017, într-o vizită de lucru, cam spre capătul de jos al rangului protocolar.

În 2019, merge în vizită pentru o zi, nu are niciun ceremonial de primire, niciun lunch/dinner, nicio găzduire la Blair House și nicio precizare în comunicatul Casei Albe cu privire la rangul vizitei. În cel mai bun caz, avem de-a face cu o vizită particulară, cam ultima din taxonomia vizitelor la Casa Albă. Așadar, o vizită inferioară celei din 2017.

Pentru comparație, pe 18 septembrie 2018, Trump l-a primit pe președintele Poloniei, Duda. Iată precizarea din comunicatul Case Albe, din 28 august 2018, care anunţa vizita președintelui polonez:

“President Donald J. Trump and First Lady Melania Trump will welcome President Andrzej Duda and First Lady Agata Kornhauser-Duda of Poland for their first official visit to the White House on September 18, 2018. The visit takes place as Poland celebrates the centennial year of the recovery of its independence and just over a year since President Trump’s historic visit to Warsaw on July 5 and 6, 2017. President Trump and President Duda will address ways to strengthen the United States–Poland strategic partnership and plan to discuss topics of mutual interest, including trade, military, and security matters.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-official-visit-president-duda-poland/).

Așadar, președintele Duda mergea la Washington, în septembrie 2018, într-o vizită oficială, a doua ca importanță, în taxonomia vizitelor la Casa Albă! Să remarcăm, mai întâi, că Iohannis își termină mandatul de președinte al României fără să spere că ar putea vreodată să se apropie de rangul vizitei în SUA, din 2018, a președintelui polonez. De asemenea, să observăm când avem vizite istorice, în cazul relației cu America. Spun americanii când sunt istorice, în comunicatele lor. Inutil să mai precizăm că Trump a mers în Polonia în 2017 și merge și acum, pe 1 septembrie 2019! Pe la Iohannis nu cunosc să fi mers Trump, vreodată!

De ce este importantă comparația cu Polonia și cu președintele Duda? Fiindcă așa ne vom da seama mai ușor ce a obținut Iohannis de la Trump, în timpul vizitei din 20 august 2019, și cine este Iohannis în raport cu Trump. Adică, ce este România, reprezentată de un Iohannis, în relaţia cu America! Dincolo de informarea pe care ne-o fac imbecilii năimiți ai Securităţii, pe la oficinele de propagandă ieftină, la care cască gura și ochii românii. Să revenim la obiectivul lui Iohannis de a obține o dezvoltare favorabilă, din partea lui Trump, cu privire la regimul de vize aplicat cetăţenilor români care călătoresc în SUA.

Vize pentru Paradis

Românii au nevoie de viză pentru a merge în SUA. În general, cu câteva excepții, ţările Uniunii Europene nu sunt supuse regimului de vize pentru America. Există așa numitul Visa Waiver Program (VWP) sub legislaţie a Congresului. Această legislaţie a fost dezvoltată prin Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act (2012) a legislativului federal, sub autoritatea Departments of Homeland Security (DHS), permiţându-se cetăţenilor unui număr de ţări să călătorească, în anumite condiţii, fără viză, în SUA. Aceste ţări sunt admise în VWP. Cu excepția Croației, care a aderat abia în 2013 la UE, toate ţările UE sunt ori în categoria statelor care nu au nevoie de viză, ori în așa-numitul grup de ţări road map countries, adică ţări luate în considerare pentru a fi incluse în VWP, dar care nu au ajuns încă acolo: Polonia, România, Cipru, Bulgaria.

Așadar, cum poate o ţară să facă parte din VWP? Trebuie să îndeplinească, în mare, trei condiţii esențiale: 1. Să nu prezinte vreun pericol la adresa securității SUA; 2. Cetăţenii să aibă pașapoarte biometrice; 3. Să se încadreze într-un anume număr de respingeri ale cererilor de viză pentru călătorii în SUA, din partea Departamentului de Stat, pentru cetăţenii non-imigranţi din ţările respective (visa refusal rate). Practic, DHS oprește intrarea în VWP a oricărei ţări în care rata de respingere a cererilor de viză pentru America depășește 3% din numărul total de solicitări. Atenţie, respingerea cererilor de viză este o chestiune foarte subiectivă, care ţine de ofițerii consulari americani. Mai mult, dacă un om, care aplică o dată pentru viză, primește refuz, și, apoi, mai face o solicitare sau mai multe, chiar în același an, acele solicitări vor fi adăugate la numărul de respingeri totale, deși este vorba de aceeași persoană, ceea ce va încărca rata de respingere, visa refusal rate!

Ghici ce? În anul de grație 2012, senatorii Barbara A. Mikulski (D-Md.) și Mark Kirk (R-Ill.) au introdus Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, care permite Secretary of Homeland Security să modifice condiția americană pentru eliminarea vizelor, de la 3% la 10% pragul pentru visa refusal rate, relaxând în acest fel grila de acceptare a unei ţări în VWP (decizia cu privire la o anume ţară este prerogativă absolută a Secretary of Homeland Security, care este membru al guvernului american)! (http://www.heritage.org/research/reports/2012/01/visa-waiver-program-modernization-for-prosperity-and-security). Asta înseamnă că o ţară poate fi primită în VWP dacă visa refusal rate nu depășește 10%, în cazul în care Secretary of Homeland Security ia decizia de a nu menţine pragul mult mai restrictiv de 3% pentru visa refusal rate.

Dacă ne uităm la anul fiscal american 2016, procentul de respingeri ale vizei (visa refusal rate) pentru Polonia era de 5,37% și pentru România de 11,43%. (https://travel.state.gov/content/dam/visas/Statistics/Non-Immigrant-Statistics/RefusalRates/FY16.pdf). Bun! Ia să vedem cum convingem pe Secretary of Homeland Security să ne ia în considerare pentru o relaxare a condiționalității legate de visa refusal rate? Cam asta ar trebui să obțină Iohannis de la americani, când spune că va ridica problema vizelor în discuţiile cu aceștia. Același lucru ar trebui să-l obțină și președintele Poloniei. Sigur, cineva ar putea remarca diferența dintre România și Polonia la capitolul visa refusal rate, polonezii stând mult mai bine! Esenţial este, și într-un caz și în celălalt, să se obțină de la partea americană cea mai favorabilă condiționalitate în materie de visa refusal rate. În plus, e posibil ca faţă de 2016, an pentru care eu am date, visa refusal rate pentru România să mai fi scăzut.

Atenţie la formulările din așa-zisul spaţiu al specialiștilor români, care susţin sus și tare că problematica ridicării vizelor este o chestiune ce ţine exclusiv de Congresul SUA, iar administraţia, în cap cu președintele SUA, nu are niciun rol! Aceste formulări au ca menire să ascundă eșecul oricăror negocieri, la nivel de președinte sau guvern, cu americanii, pe tema vizelor. Explicația avansată ar fi aceea că prerogativele modificării statutului vizelor ţin exclusiv de Congres, iar președintele SUA, cu care negociază echipa președintelui României, ar fi neputincios. Nimic mai fals, cum am arătat deja. Este adevărat că legislaţia referitoare la vize este dată de Congres, dar Secretary of Homeland Security, cel care poate modifica major condiționalitatea legată de visa refusal rate, în interiorul legislației în vigoare, este membru al guvernului american, direct subordonat președintelui SUA.

Dar, hai să analizăm, în oglindă, cazurile polonez și românesc. Mai întâi, Polonia. Păi, legislaţia introdusă de senatorii Barbara A. Mikulski și Mark Kirk avea menirea tocmai să faciliteze introducerea Poloniei în VWP. Încă din 27 mai 2011, președintele Obama scria celor doi senatori:

I also share your support for Poland and disappointment that this close NATO ally has been excluded from the VWP to date.  Poland’s strong and steadfast support during our missions in Iraq and Afghanistan demonstrates the deep alliance we have forged and the close partnership between our two countries.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2011/05/28/text-letter-president-regarding-poland-and-visa-waiver-program).

Președintele Obama “împărtășea susținerea” pentru cei doi senatori, în demersul lor de a crea o platformă legislativă pentru ridicarea vizelor, în cazul Poloniei. Polonia nu a stat degeaba în acești ani și, pe 12 iunie 2019, cu câteva săptămâni înaintea vizitei lui Iohannis în SUA, președintele Trump primește la Casa Albă, în prezența președintelui Duda al Poloniei, următoarea întrebare:

Q    Mr. President, when do you fulfill your promise to remove visa requirement for the Poles?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

După cum se vede, Trump a promis Poloniei înlăturarea vizelor! În aceeași zi, în conferinţă de presă Trump-Duda, Secretary of Homeland Security, Kevin K. McAleenan, a anunţat semnarea unui document crucial pentru accelerarea procesului de ridicare a vizelor pentru Polonia:

“Welcome, President Duda. Good to see you and your team. We have a very strong counterterrorism and law enforcement information-sharing partnership with Poland, and we’re going to strengthen that today with the signing of the Preventing and Combatting Serious Crime Agreement.  It’s one of the key steps moving forward in our visa waiver relationship. So it’s good to be here, and look forward to that progress.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-expanded-bilateral-meeting-president-duda-republic-poland/).

Practic, America a semnat cu Polonia un Acord de Prevenire și Combatere a Infracţiunilor Severe, tocmai pentru a facilita relaxarea condiționalității legate de visa refusal rate de către ADMINISTRAŢIE! Iată, pași concreți înfăptuiți de cele două administrații pentru a deschide calea cetăţenilor polonezi spre o Americă fără vize.

Vize cam de câte parale faci

Hai să vedem ce a făcut Iohannis, în tema trâmbițată a vizelor pentru America! După ce a anunţat că va ridica problema la întâlnirea cu președintele Trump și după ce presa americană a anunţat că nu se va obține nimic pentru România, în acest domeniu, Iohannis transmite jurnaliștilor care l-au însoţit în America, chiar pe 20 august, după ieșirea de la președintele american:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus IohannisPreședintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis cu privire la vize <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Vă puteţi imagina așa ceva? Iohannis ne informează, cu zâmbetul pe buze, nonșalant și plin de serenitate ca un porumbel călător, că de vize se ocupă “specialiștii”!!! Păi, dacă se ocupă specialiștii, domnule președinte, de ce ai anunţat că vei ridica chiar tu problema vizelor în discuţia cu președintele Trump? Sau, mai simplu: ce cauți, dom’le, la Washington? L-ai auzit vreodată pe președintele Poloniei spunând, după o întrevedere cu Trump, că de problema vizelor pentru polonezi se ocupă “specialiștii”? Nicio apăsare pentru românii spectatori la “vizita istorică”! Niciun comentariu al presei securiste cu privire la această indolență de neiertat și dispreț cras faţă de cetăţenii români, împinși în brațele “specialiștilor”, aceiași Securiști a căror singură preocupare este cum să controleze România mai abitir și mai fructuos pentru ei.

Să mai adaug că în ambele formule de declarație comună americano-română (în limbile engleză și română), slobozite cu acest prilej, spre prostirea proștilor din România, problema vizelor este expediată găunos și lapidar, exact în ultimele două rânduri ale documentului:

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump) (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Și atât! Adică, dragi proști din România, ce-ar fi să vorbim despre altceva? Exact așa s-a comportat Trump cu Iohannis, în discuţia in-house cu jurnaliștii, care a precedat întrevederea propriu-zisă cu penibilul președinte român:

“Q    What do you think about the visa (inaudible)?

PRESIDENT TRUMP:  Well, thank you very much, everybody.  It’s an honor to be with the President of Romania, who’s highly respected and done a great job.  And I hear there’s a little political season going on in Romania, but I would imagine you’re going to do very well because you’re very talented, you love the people.

And we’ve had a great relationship with Romania.  The United States and Romania have gotten along better than ever before.  So, I want to thank you for that.

And we have a big trade business going on, to be honest with you.  We have — we do a lot of trade with Romania, and they’re very talented peopleWe buy, they buy.  And you have a lot of Romanian people in the United States, very importantly.  And they’re tremendous people.  They work very hard.  Very, very successful”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Practic, la întrebarea jurnalistului cu privire la ridicarea vizelor, Trump se face că nu aude și se lansează în mica lui retorică stahanovist-batjocoritoare, prin care survolează subiectul incomod, fără să aterizeze nicăieri. Trece la “talentele” românilor, îl vede pe Iohannis ca foarte “talentat”, crede că românul o să se descurce bine în alegeri tocmai din cauza asta, dar nici vorbă să răspundă la întrebare.

Jurnaliștii revin și îl întreabă din nou:

“Q    Mr. President, two years ago, you said that including Romania in the Visa Waiver Program is a subject that should be discussed.

PRESIDENT TRUMP:  Yeah.

Q    In this meeting, will you discuss this issue?

PRESIDENT TRUMP:  We’ve spent a lot of time on itWe’ve spent a lot of time discussing it already.  Our countries have been discussing it, and we’re going to — we’re taking it up today in a very important meeting right after this one.

Do you like the idea?  It sounds like you like the idea, right?  The waiver — do you like the idea?  Okay.  No, it’s something we’re thinking about.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat din nou despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Ei bine, de data asta, Trump ia la mișto întreg auditoriul! “Am discutat mult despre asta (…) vom discuta astăzi (…) vă place ideea? Mi se pare că vă place, nu-i așa? Ridicarea vizelor-vă place ideea?” Priviţi faţa derutată a lui Iohannis, care trece de la starea de agregare “împietrită” la zâmbetul tâmp și slugarnic, cu care întâmpină formulările futile ale președintelui american. Priviţi-i poziţia mâinilor de neofit obligat să asiste la predica de beatificare a făcălețului.

În timp ce polonezii încheie documente bilaterale cu americanii, cu încărcătură politico-juridică, pentru a facilita ridicarea vizelor, lui Iohannis i se servesc pastile arhetipale de auto-admirație, pe care le înghite fără să sufle, la fel de obsecvios ca o talpă de bocanc în faţa unui drum asfaltat. Asta este România, pe care v-o vinde Securitatea drept mare partener strategic al Americii. Și ăsta este Iohannis! Punct!

Dar, pe mine, pe mine nu mă laudă nimeni?

Vă spuneam că vizita este doar o simulare de sprijin pentru Iohannis din partea americanilor, abil regizată de Securitate și asupra căreia băieţii lui Trump nu au avut obiecții. Oamenii lui Trump lucrează cu Securitatea, nu cu Iohannis, așa că s-au întrebuințat exact atât cât le-au vorbit miliardele de dolari pe care le-au băgat în buzunar, în schimbul rachetelor Patriot, cumpărate de România pe mâna Securităţii. Poziţia americană este corectă, americanii lucrează cu cine conduce o ţară, nu cu cine pretinde că o conduce. Că Iohannis nu s-a prins cum stă, nu mă miră. O citire atentă și profesionistă a declarației comune, document inutil și presărat cu aberaţii rizibile, indică exact tendinţa americanilor de a-l lăsa în offside pe Iohannis, în perspectiva alegerilor prezidențiale, exact pe acele formulări la care Iohannis ținea cel mai mult pentru campanie. E suficient să vedem ce ar fi vrut Iohannis să existe în declarație, dacă ascultăm atent ce le spune jurnaliștilor, la sfârșitul vizitei, cu privire la ce i-ar fi zis Trump, evident, laudativ:

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România. L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis despre aprecierea lui Trump <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Dincolo de toate truismele banale și inutile, redundant aglutinate în discursul lui Iohannis, despre Afganistan, 2% pentru apărare, Marea Neagră și flancul estic al NATO, vize (am văzut cum), Nord Stream 2 (vom vedea imediat), prezență militară americană permanentă în România (Iohannis crede că noi avem așa ceva), energie, G5 și chinezi, chestiuni reluate de-a valma în declarația comună, cel mai important și dorit de Iohannis, în documentul cu pricina, era subiectul de mai sus. Ăla în care Trump îl laudă pentru lupta anticorupție și apărarea statului de drept în România. Devoțiunea lui Iohannis pentru lene, cuplată cu petulanța concediilor prelungite, au limitat bagajul de realizări ale președintelui la o ladă cu zdrenţe politice, din care este obligat să trăiască în campania pentru prezidențiale. Iată de ce gargara cu privire la lupta împotriva corupţiei și apărarea statului de drept e cam tot ce îi rămâne de răscolit în rigola cu aluviuni pentru prostirea proștilor din ţară.

Un document între SUA și România, în care să fie apreciată nominal contribuția sa la apărarea neamului împotriva corupților și penalilor, ar fi fost cel mai bun material de propagandă electorală, așa cum rezultă și din discursul rostit în faţa jurnaliștilor. Numai că Securitatea nu a negociat introducerea unui astfel de paragraf în declarația comună, iar americanii nu i l-au dat, dacă Securiștii nu s-au întrebuințat în acest sens. Așa că a apărut doar atât, fără trimitere nominală la aportul lui Iohannis:

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

Our excellent law enforcement and anti-corruption partnership is firmly based on a mutual commitment to the rule of law and an independent judiciary, which are strongly supported by the Romanian people. We further stress that good governance forms the basis of our shared security and prosperity.” (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Este ușor de observat că, practic, nu a existat nicio negociere pe text. Securitatea a cerut să se menționeze, în document, lupta anticorupție și cam atât. Textul este pleonastic și tautologia în sine se regăsește în ambele versiuni, română și engleză. Dacă există “un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă”, cum de acestea “sunt puternic susținute de poporul român”? Păi, dacă “angajamentul este reciproc”, adică și din partea poporului american și din partea poporului român, pentru “statul de drept și justiţie independentă”, de ce mai spun, pleonastic, că astea sunt susținute de poporul român? Păi, n-am spus la începutul frazei că și românii și americanii au un “angajament reciproc” pentru a le susține? Și, dacă românii și americanii au “angajament reciproc” de a susține cele două “ctitorii”, de ce le susține, pleonastic, la sfârșitul frazei, doar poporul român și nu și poporul american? La ultima întrebare răspunsul este simplu. Susținerea doar de către români a statului de drept, din finalul frazei, are menirea a arăta că, de fapt, problema cu statul de drept, care are nevoie de susținere, se manifestă numai în România, nu și în America. De aceea susține doar poporul român statul de drept, în finalul frazei, în ciuda angajamentului reciproc, de la începutul ei.

Textul este incoerent și tautologic, din punct de vedere al rigorii diplomatice de negociere, pe paragrafe, astfel încât să se vadă că americanii nu sunt egalii românilor, popor sinistrat în corupție și încălcări ale statului de drept. Securitatea, evident, a dorit un astfel de text și nu a observat incongruențele de redactare. Problema este că, în fraza respectivă, ar fi trebuit să apară aprecierea părții americane pentru eforturile președintelui român de luptă împotriva corupţiei și salvgardarea statului de drept. Acolo, culmea, ca susținător apare poporul român și nu Iohannis. De parcă poporul român ar candida la prezidențiale și nu Klaus, bietul de el! Sigur, cu un mic efort, Securitatea putea să-l bage pe Iohannis în cerneală, pentru afișul electoral! Nu a vrut! Așa că bietului prezidențiabil i-a rămas să povestească oral, către jurnaliști, cât de mult l-a impresionat el pe Trump cu alura de cruciat în slujba actului de justiţie. Asta e, băieţii buni nu au noroc.

Kilogramul de democraţie e ieftin? Da, lichefiată!

Ajunși aici, să mai lămurim un lucru! Securitatea ne-a tot învăţat prin presa de “largă respirație” că, în lumea largă, democratică și civilizată, există o preocupare faţă de modul cum performăm noi, românii, în plan democratic. Ori de câte ori am avut probleme interne, pe această linie, partenerii noștri externi, SUA, UE, au năvălit să ne certe și să ne învețe democraţie. Asta nu e rău, deloc! E chiar bine! Dar, cât de prost să fii, să te dai jos din realismul politic care guvernează spaţiul euro-atlantic? Cât de fraier să fii, ca să conchizi că da, băieţii și fetele de la #Rezist, care demonstrează cu steagul american în brațe, pentru a o da jos pe nefericita doamnă Dăncilă din fruntea guvernului, au înţeles exact pe ce se întemeiază susținerea americană? Chiar există o grijă americană pentru statul de drept din România? Hai să vedem! Eu rămân un mare admirator al poporului polonez, dincolo de obsesia polonezilor, în mare parte justificată, faţă de inamicul lor ereditar Rusia. Dar, știm cu toții că Polonia este, la acest moment, cea mai criticată ţară UE în instituțiile comunitare, pentru derapaje grave de la normele democratice consacrate prin tratatele primare ale Comunităților Europene. Nu mă interesează aici să mă refer punctual la aceste derapaje. E suficient să citim titlul comunicatului Comisiei Europene, cu privire la Polonia, din 3 aprilie 2019: “Rule of Law: European Commission launches infringement procedure to protect judges in Poland from political control” (https://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1957_en.htm).

Adică, s-au lansat, la nivelul Comisiei, proceduri împotriva Poloniei, pentru încălcarea gravă a statului de drept. Astea sunt documente oficiale ale UE. Nu discutăm aici substanţa lor și nici nu interpretăm cine are dreptate. Cum au reacţionat americanii? În plină întâlnire cu președintele Duda, Trump a precizat cu privire la zisele încălcări ale statului de drept din Polonia, pe 12 iunie 2019:

“Q    Mr. President, how concerned are you about backsliding on democracy in Poland?  And will that be a subject of discussion today?

PRESIDENT TRUMP:  I’m not concerned.  I know the President very well.  I know the people and the leadership of Poland very well.  I’m not concerned at all.  By the way, Poland is doing so well and they know if they do backslide, they won’t be doing well like they’re doing right now.

They’ve probably never done better economically.  They’re like us: The U.S. has never done better economically than we’re doing right now.  They don’t want to backslide.  They won’t backslide.  And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?  So that’s important.  So they have to do well.  We have to make sure they do well.  We’re very, very happy with Poland.

You may want to say something about that.

PRESIDENT DUDA:  (Inaudible) someone cheated you.  Sorry.

Q    Excuse me?

PRESIDENT DUDA:  Someone cheated you.  There is no problems with democracy in Poland.  Really.

Q    Thank you.

PRESIDENT DUDA:  Everything is excellent.

PRESIDENT TRUMP:  That’s what I hear.  Okay?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Trump nu are îngrijorări legate de statul de drept în Polonia <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Absolut incredibil! Trump le spune jurnaliștilor că nu are nicio îngrijorare cu privire la derapajul Poloniei în materie de democraţie, atunci când i se pune întrebarea cu pricina. “Polonia se comportă atât de bine”, “ar ști ei dacă merg înapoi” (they know if they do backslide)! Și, cum să meargă înapoi dacă “datorează bani americanilor”? “Fiindcă ei cumpără o grămadă de lucruri de la americani” (And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?)

Președintele Duda intervine și el și îl admonestează pe jurnalistul care întrebase despre democraţia poloneză, atrăgându-i atenţia că a fost indus în eroare (someone cheated you). Trump îl aprobă cum că totul e “excelent” în Polonia. Dar, oare, ce cumpără polonezii de la americani, de nu mai observă americanii încălcarea statului de drept în Polonia? Vă spun eu! Adică, vă spune Trump:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Înţelegeţi, dragii mei, care este  unitatea de măsură pentru democraţia poloneză? Miliardele de dolari plătite pentru gaz natural lichefiat (LNG) american. Noroc că Securitatea și Iohannis nu au nevoie să plătească miliarde de dolari pe gazul lichefiat din SUA, ca să uite americanii că la noi se încalcă statul de drept! Securitatea, dimpotrivă, are nevoie ca SUA să vadă cum se încalcă statul de drept în România, cum proliferează corupții, ca să poată să pozeze în luptător cu abuzurile, fie că luptătorul se cheamă Kövesi, Lazăr sau Iohannis! Iar proștii din România să primească din America mesajul de susținere pentru luptătorii neînfricați cu flagelul corupţiei, ca să știe cine trebuie să conducă ţara!

Of, rușii ăștia periculoși!

Sigur, e bine să ne luptăm și cu pericolul rusesc. Proștii din România sunt foarte sensibili la pericolele de tot felul, care ne pândesc dinspre Moscova. De aceea, pericolul rusesc trebuie întreținut și umflat cât cuprinde și, mai ales, alocat tuturor celor care nu sunt pe placul Securităţii. Sigur, dacă proștii din România nu ar fi atât de proști, chiar și Securitatea ar avea oarece probleme cu umflarea pericolului rusesc. Nu de alta, dar, în aceeași întâlnire cu președintele Duda, din 12 iunie 2019, președintele Trump nu a reușit să întrezărească deloc marele pericol rusesc, de care fac atâta caz, în România, Securitatea, Iohannis și penibilele lor accesorii din mediul jurnalistic și academic. Căci:

“Q    Mr. President, do you consider Russia as a threat to Poland and to Europe?

PRESIDENT TRUMP:  I hope not.  I’ll tell you what: We’re with everybody.  And I hope not.  I think that Russia will treat Poland with respect, just like the rest of the world is treating.  Poland has really built up a great country.  You know, they get hurt, unfortunately, too often.  Right?  Too often.  They’re in the middle of everything.  And when bad things happen, it seems that Poland is always the first one that’s in there.  And it’s unfortunate.

No, I hope that Russia and Poland and Germany and everybody is going to get along.  That’s what I want.  I want everybody to get along.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Rusia nu este un pericol <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Adică, la întrebarea: “consideraţi Rusia o amenințare la adresa Poloniei și Europei”, Trump răspunde nonșalant: “Sper că nu. Și vă spun așa. Noi suntem cu toată lumea”!!! Și: “cred că Rusia va trata Polonia cu respect”!!! Aoleu! Și cu proștii din România, cam toţi de pe-acolo, mai puţin Securitatea, cum rămâne? Dacă pe polonezi, care au o marotă mult mai solid ancorată în realități istorice, cu privire la pericolul rusesc, decât realitatea istorică românească, rușii îi vor trata cu respect, de ce ne-ar hărtăni pe noi? Șșșșșt! Lăsați-o așa! Temeți-vă, în continuare, de Rusia, vă apără Securitatea cu bateriile Patriot și cu scutul de la Deveselu, localitatea aia de lângă Caracal. Locul unde niciun american nu a fost întrebat de Securitate (procurori și ce-or mai fi), care nici nu stă cu ochii pe ei, cu privire la ce le bagă americanilor în pat de-alde confrații lui Dincă and company! Care Securitate nu avea nevoie să-i întrebe, că nici nu știa despre ce este vorba, fiindcă nu Securitatea folosește rețelele de prostituție în ţară și afară, pentru culegere de informaţii și “protejarea statului”, ca pe vremea lui Ceaușescu! Clar! Șșșșșșșt! Apărarea faţă de ruși cere sacrificii, bre!!! Iar Prostia populează România! Din greu!

O conductă pentru Rusia și Germania? What? Ne opunem!

Ajunși aici, doar un lucru v-aș mai spune. Despre energie! Ceva ce apare în declarația comună, de doi lei, americano-română. Un paragraf care arată, încă o dată, ce este capabilă să facă Securitatea, doar pentru a-și asigura susținerea americană în controlul absolut al României. Problema este că Securiștii proști care conduc ţara nu au nevoie să meargă atât de departe în obediența crasă faţă de viziunea americană. Și, totuși, se duc nemăsurat înainte, iar americanii, în mod corect, îi tratează exact așa cum merită: ca pe niște dejecții de rigolă! Sigur, lucrează cu ei, ba chiar foarte bine! Dar nu-i respectă! Securiștilor nu le pasă! Sincer, nici mie! Dumneavoastră?

Iată paragraful cu pricina, din declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Mai mult, americanii au emis un document de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington, cu titlul “President Donald J. Trump Is Celebrating Our Strong Partnership with Romania”, care precizează foarte clar, pe 20 august 2019:

Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, din nou, “România s-a opus Nord Stream 2” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Întrebat, în anemica sa conferinţă de presă, cu jurnaliști români, în legătură cu insolita referire la Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/), Iohannis a răspuns memorabil:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material audio-Iohannis despre Nord Stream 2

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Sincer, nu am nicio problemă că Iohannis, brav cum îl știm și subordonat total promovării intereselor naționale românești, acelea fiind, după capul lui (al Securităţii), să blocheze Rusia în acordurile ei cu Uniunea Europeană, se bate pentru a diminua dependența Europei de Moscova. Mai ales în materie de gaze și energie, în general. Mi se pare o misiune nobilă, Securitatea i-a dat-o, iar el, perfect conștient că lucrează pentru binele ţării lui, o duce la îndeplinire! Bravo, ce să zic? Încă o dată, e super OK!

Să apărăm Europa de ruși și gazul lor!

Așadar, Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/) este un sistem de două conducte surori (încă în construcție, la acest moment), amplasate pe sub Marea Baltică, de-a lungul Nord Stream (sistem de transport gaze existent și funcțional, construit între 2005 și 2011) și prin care Germania va primi cantități sporite de gaz din Rusia. Proiectul a fost demarat în 2015 și este preconizat a fi finalizat în 2019. Dezvoltatorul proiectului este Nord Stream 2 AG, din Zug, Elveția, iar principalul shareholder este PJSC Gazprom din Rusia. Implicate, la nivel de finanțare, sunt companiile ENGIE S.A. din Franţa, OMV AG din Austria, Royal Dutch Shell plc din Regatul Unit-Olanda, Uniper SE și Wintershall Dea GmbH din Germania. Nord Stream 2 are 1200 km (cu 2000 km mai scurt decât traseul de livrare a gazului rusesc spre Germania, cu tranzit de suprafață, prin Ucraina), dublează capacitatea de pompare a gazului, pe care o are Nord Stream 1, până la 110 mld metri cubi pe an. Costul proiectului este 9,5 mld euro. Conductele Nord Stream 2 vor traversa apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei.

Nord Stream II-hartă

Ţările de tranzit la suprafață ale gazului rusesc spre Europa Occidentală vor fi, parțial sau complet, excluse de pe traseul livrării spre Vest și anume, în principal, Ucraina, Belarus, Polonia. Ţările cu pricina spun că asta se întâmplă din rațiuni politice. Rusia spune că vor fi avute în vedere strict rațiuni economice și comerciale și nu a hotărât, deocamdată, excluderea nimănui de la tranzit. Rămâne să vă daţi seama singuri, cum e mai economic să livrezi gaz spre Europa de Vest, din Rusia: pe o rută cu 2000 de km în plus, cu conducte la suprafață, din care fură Ucraina și plătind miliarde de dolari tranzit tocmai ălora care fură din conducte sau să livrezi pe sub Baltică, pe un traseu cu 2000 km mai scurt și cu gazul transportat în siguranţă, fără să plătești un dolar tranzitul de suprafață și fără să te fure nimeni. Rusia livrează, deja, 35% din importul de gaz al Europei. România a considerat constant că livrările de gaz rusesc spre Europa sunt o problemă. Secundând punctul de vedere american, pe 7 martie 2016, România și alte șapte state UE, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia și Lituania, au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, cu obiecții legate de construcția Nord Stream 2 (.https://www.reuters.com/article/uk-eu-energy-nordstream/eu-leaders-sign-letter-objecting-to-nord-stream-2-gas-link-idUKKCN0WI1YV).

Presa poloneză spune că România a încercat să forțeze elaborarea unor regulamente legate de Directiva UE cu privire la gaze, care ar fi putut împiedica finalizarea construcției Nord Stream 2, în perioada când deținea președinția Consiliul UE (prima jumătate a lui 2019). (https://ro.sputnik.md/International/20190115/24118869/Presa-poloneza-Romania-vrea-blocheze-constructia-Nord-Stream-2.html). Realitatea este că, în timpul acestei președinții, s-a ajuns la un compromis referitor la gazele rusești. Amendamentul la Directiva gazelor, elaborat sub președinția română, a permis finalizarea proiectului Nord Stream 2, ca proiect deja în derulare și a întărit rolul Comisiei Europene în ceea ce privește eventuale restricții aplicabile pentru neglijarea legislației comunitare în materie. (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2019/04/15/council-adopts-gas-directive-amendment-eu-rules-extended-to-pipelines-to-and-from-third-countries/).  

Repet, acest Amendament nu a blocat finalizarea Nord Stream 2. (https://www.oxfordenergy.org/publications/gas-directive-amendment-implications-nord-stream-2/?v=f5b15f58caba). Amendamentul a fost posibil după ce francezii și germanii s-au înţeles cu privire la faptul că proiectul este necesar Europei. (https://www.france24.com/en/20190208-france-germany-compromise-russias-nord-stream-ii-gas-pipeline).

Ce este de reţinut? Franţa și Germania au fost cele care au elaborat textul Amendamentului la Directiva gazelor, în așa fel încât Germania, ca primă ţară de primire a gazelor din afara UE, să aibă controlul proiectului, sub legislaţia comunitară. Evident, un rol important în supervizare îl va avea președintele Comisiei. Ghici cine a fost confirmat de Parlamentul European ca președinte al Comisiei Europene? Cumva, Ursula van der Leyen, apropiata cancelarului Merkel? O, da! (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-58-2019-INIT/en/pdf).

Mulţi analiști susțineau că Franţa s-ar opune proiectului susținut cu înverșunare de Germania. Sigur, ne putem întreba ce fel de analiști sunt aceștia, în condițiile în care este aproape imposibil să depistezi proiecte comunitare, între 1957 și prezent, asupra cărora Franţa și Germania să nu cadă de acord, atunci când mari interese economice germane au fost în joc. În plus, sponsor și beneficiar al Nord Stream 2 este influenta companie franceză ENGIE S.A. Asta, dacă cineva avea impresia că România, ca președinte al Consiliului UE, ar fi avut vreun rol în redactarea, finalizarea și aprobarea Amendamentului la Directiva gazelor!

Americanii au încercat constant să blocheze Nord Stream 2. Trump a amenințat Germania cu sancțiuni, dacă Germania nu abandonează proiectul (https://112.international/politics/us-ambassador-to-germany-threatens-german-companies-with-sanctions-for-participating-in-nord-stream-2-39434.html). Mai mult, Congresul american a aprobat în comisii un proiect de lege pentru instituirea de sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor implicate în construcția Nord Stream 2 (iunie 2019 în Cameră și iulie 2019 în Senat) (https://www.reuters.com/article/us-usa-senate-nord-stream-2/senate-panel-backs-nord-stream-2-pipeline-sanctions-bill-idUSKCN1UQ22D).

Acestea fiind scrise, ar fi interesant să vedem ce știu germanii și rușii despre modul în care americanii apără Europa de ruși, prin încercarea de a bloca finalizarea Nord Stream 2. Știm cu toții că Rusia se află sub sancţiunile UE, după anexarea Crimeei în 2014. Așa, sub sancţiunile UE, Germania și-a păstrat statutul de al doilea partener comercial al Rusiei, după China. Chiar sub sancțiuni, comerțul bilateral a crescut cu 23% în 2017. Investițiile germane în Rusia sunt de 18 miliarde dolari, cam 5% din totalul investițiilor străine, iar investițiile rusești în Germania sunt de 8 miliarde dolari. 5000 de companii germane sunt active pe piaţa rusească având o rulare de afaceri care depășește 50 mld dolari și 27000 de locuri de muncă. Concomitent, cam 1500 de companii rusești operează în Germania. Cine spune asta? Unul, pe nume Vladimir Putin, în conferinţă de presă cu Angela Merkel, pe 18 mai 2018, la Soci. (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497).

O fi gazul american mai scump, dar scăpați de ruși!

Iar noi, românii, când zboară un pai rusesc, adus de vânt din stepa calmucă, ridicăm aviația NATO de pe Kogălniceanu să-l gonească pe nemernicul de pai, că așa ne spun sancţiunile UE împotriva Rusiei. Sigur, și așa ne spun americanii, prietenii Europei, care apără Europa de ruși. Numai că, ghici ce? Oare, de ce or vrea americanii să blocheze Nord Stream 2 și aprovizionarea Europei cu gaz rusesc? Doar așa, ca să apere Europa de dependența de ruși? Sigur, sigur! Ia să vedem. Relaţiile economice și comerciale ale Rusiei cu SUA se ridicau la 27,8 miliarde dolari în 2014. Știţi la cât se ridicau aceleași relații dintre Rusia și Europa? La 440 mld dolari. Sursa e Vladimir Putin, pe 23 mai 2014, Sankt Petersburg. (http://eng.kremlin.ru/news/7230). Ce înseamnă asta? Dacă tu, America, vrei să iei mai mulţi bani de la Europa, eventual vânzându-i gaz lichefiat, nu-i așa că e deștept să blochezi relaţia Europei cu Rusia, de unde Europa își ia gazul? Mai ales că Trump vinde Poloniei gaz lichefiat pe miliarde de dolari, cum ne-a spus în clar, mai sus:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Păi, nu-i mai bine să oprim Nord Stream 2, ca să vindem și noi, americanii, un pic de gaz prin Europa? Sigur, vindem și acum unor ţări ca Polonia, care nu prea are gaz și se și teme de Rusia, drept pentru care cumpără de la noi de toate. Și F35, și Patriot, și gaz, de toate. Dar, n-ar fi bine, spre excelent, să vindem gazul ăsta și Germaniei, căreia vrem să-i impunem sancțiuni, ca să nu mai cumpere gaze rusești prin Nord Stream 2? Tare, nu? Evident, apărăm Germania de Rusia! Vorba lui Putin, pe 8 iulie 2017, la Hamburg, după summit-ul G20 unde a avut discuţii cu Trump:

Question: My colleagues here have already recalled the words President Trump said in Warsaw. He made yet another statement about the United States being ready to begin direct supplies of liquefied natural gas to Poland and Central Europe. What do you think of these plans, especially in the context of our plans for the Nord Stream? What if gas becomes a new cause of tension in US-Russian relations?

Vladimir Putin: I view these plans highly positively because healthy competition is good for everyone. We support an open market and healthy competition.

The US President said yesterday during the discussion that the United States stands for open, fair competition. And, by the way, when I spoke, I supported his point. So, we are absolutely all right with this; if it is so, if there is open and fair competition, no political motives or political resources involved, it would be quite acceptable for us. Because to date, it is an obvious fact that any specialist would tell you: the cost of production and delivery of liquefied natural gas from the United States is much higher than our LNG – even LNG – and is not even comparable to Russian pipeline gas. So, there is no doubt that we have an absolute competitive advantage. But to keep it, our market participants must work hard. They need to retain these competitive advantages.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/55017)

Material video-Trump-Putin-G20, Hamburg, 8 iulie 2018 <<https://www.youtube.com/watch?v=7SIOe86lRfQ>>

Putin nu se teme de competiție cu americanii, pe gaz livrat în Europa! De ce? Fiindcă gazul rusesc E MAI IEFTIN! De-aia cumpără Germania de la ruși for ever și nu de la americani! Iar pe nemți nu-i bagi în colț cu amenințări, dacă nu cumpără de la tine, și nici nu-i aburești că scumpul e ieftin și viceversa! Care-i diferenţa de preț? Uite ce spune Putin, cu Merkel lângă el, despre marfa asta numită gaz, pe 18 mai 2018:

“The European countries’ need for this commodity is on the rise, and their own production is falling. That is the point. However, Donald is not just President of the United States, but also a good, strong businessman, so I think he is promoting his business with an eye towards securing US liquefied gas sales on the European market. Is that possible? It is. However, it is expensive – about 25, even 30 percent more expensive than Russian pipeline gas supplied to Europe.

They have built a bunch of LNG terminals in Europe, which are used at about 25–30 percent of capacity. That is it. Why? They do not make much economic sense. Liquefied gas is too expensive. That is the snag. However, I understand President Trump. He is protecting his business and wants to promote his product on the European market.” (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497)

Cam 25-30% mai scump gazul american decât cel rusesc. De aceea, terminalele pe care le-au construit în Europa, pentru gazul american, sunt folosite la 25-30% din capacitate! FIINDCĂ NU E ECONOMIC SĂ CUMPERI GAZ AMERICAN ÎN EUROPA! Sau, poate, nemții sunt niște idioți că nu dau buzna să cumpere gaz american în loc să construiască aberaţii gen Nord Stream 2. Dar stai, că o să-ţi vină analiștii vieții, Securiștii proști din spaţiul jurnalistic românesc și o să-ţi spună că Putin e terminat, dacă nu mai vinde gaz în Germania, se dărâmă Rusia și de-aia trebuie să stăm călare pe Patriot, să dărâmăm Nord Stream 2 și, ce mai, să mai răpunem Rusia o dată, după ce am răpus URSS! Clar, l-am lovi rău de tot pe Putin, care și recunoaște asta, pe 23 mai 2014:

Let me stress that during my visit to China we agreed on natural gas supplies from Russia for an impressive $400 billion. We calculated the gas price according to a standard formula that is based on the market price of oil and petrochemicals.

Two newly discovered gas fields, Kovykta and Chayanda in eastern Russia, will provide resource potential for these supplies. The confirmed extractable reserves of each of these fields are 1.5 trillion cubic metres of gas, which is 3 trillion in total. We agreed on supplies for 30 years but, in fact, there is enough gas for 50 years. We will also be able to improve the provision of gas supply in Russia, of course.” (http://eng.kremlin.ru/news/7230)

Cum, Putin a vândut gaz Chinei de 400 mld dolari? Are rezerve de 3 trilioane de metri cubi pentru China pentru o perioadă de 50 ani? Cum, dacă nu mai cumpără Germania gaz, nu rămâne Putin cu el în brațe? Îl vinde Chinei? Aoleu, dar pe China cine o apără de Rusia? Păi cum, lăsăm China așa, la cheremul Rusiei? Salvăm Germania, dar ce facem cu China? Sau impunem sancțiuni și Chinei, ca să o apărăm de gazul rusesc și le vindem gaz lichefiat american cu 30% mai scump decât gazul rusesc? Asta-i, dom’le, am găsit soluția! Să vezi cum or să fugă chinezii să cumpere gaz de la Trump! Cam un miliard de chinezi, fiecare cu bricheta lui cu gaz! Se fac niște bănuți la Trezorerie! Și uite-așa, cu sancțiuni impuse Rusiei și Chinei, gazul american o să ajungă, cu Patriot cu tot, până la Deveselu-Caracal, să aibă și fetele alea livrate de Dincă cu ce se încălzi la iarnă.

În timp ce Iohannis se căciulea la Washington, Putin călătorea în ţara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, în prezent, Finlanda. Se întâlnea cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și explica, în conferinţa de presă, sub privirile aprobatoare ale acestuia:

We thank Finland for its pragmatic approach to a major international European project, Nord Stream 2. I can inform you that construction of the pipeline in the Finnish section, in the Finnish exclusive economic zone, was completed today.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/61349).

Vladimir Putin și Sauli Niinistö

Duda și Iohannis, doi președinţi, două destine

Speriați nevoie mare de cuplul de vis Trump-Iohannis, cei doi președinţi europeni anunțau că Nord Stream 2 merge înainte, fiind gata în zona economică exclusivă finlandeză. Europa, reprezentată mai ales de Germania, este, astfel, suficient de oligofrenă să nu înțeleagă înțelepciunea și caracterul dezinteresat al demersului american de a salva bătrânul continent de gazele rusești! Până aici, totul OK! Am scris în acest text și repet: respect politica fiecărui stat de a-și promova interesele naționale de securitate și de a-și achiziționa materiile strategice de unde vrea. Numai că, “puţin” bizar, Polonia e supărată că va fi ocolită de gazul rusesc (care va curge spre germani prin Nord Stream 2), pentru tranzitul căruia ar fi colectat ceva bănuți, cam tot miliarde de dolari. Păi, ori vrem să treacă gazul pe la noi spre Europa, ori e rău ca Europa să cumpere gaz rusesc, că uite, crește dependența de Rusia. Unde mai pui că și Polonia ia cam 10 miliarde de metri cubi, gaz rusesc, pe an! Păi, e frumos? Clar, nu! Gata cu prosteala! De-acum, Polonia să cumpere gaz doar de la americani, cu 30% mai scump, că tot plănuiește Trump să mutele bazele americane permanente din Germania în Polonia, pe cheltuiala polonezilor! Lucru cerut chiar de polonezi! Se înființează Fort Trump în Polonia! Bravo, tati! Exact cum a zis Trump, care apără Polonia de ruși la greu, mai ales după ce o să cumpere Groenlanda de la danezi. (https://people.com/politics/donald-trump-calls-danish-prime-minister-nasty/).

Până aici, toate bune! Iohannis n-are decât să apere România de ruși cu gazul din Marea Neagra, ăla pe care îl vrea Exxon cam tot, că, la proști, dacă le trebuie propriul lor gaz, mai bine să cumpere din America, tati, în niciun caz de la ruși. Numai că apare o mică problemă de înţelegere a marii politici americane faţă de o ţară ca România lui Iohannis. În plin scandal cu privire la sancţiunile americane împotriva Germaniei, pentru achiziţiile de gaz rusesc prin Nord Stream 2, Trump stă alături de președintele polonez Duda, în faţa jurnaliștilor, pe 12 iunie 2019, unde este întrebat de sancţiunile cu pricina. Răspunsul este aiuritor:

“Q    Mr. President, will you use sanctions to block Nord Stream II — the pipeline from Germany to Russia?  From Russia to —

PRESIDENT TRUMP:  Well, we’re looking at it.  Look, people have a right to do what they want to do.  I think it’s a — you know, something that I’ve been looking at and I’m thinking about.  And I’m the one that brought up the pipeline problem where you have Russia giving a tremendous percentage of energy.  You know this gas is going into Germany.  I say, “How can you do that?”  So, we’re protecting Germany from Russia.  And Russia is getting billions and billions of dollars of money from Germany.  I’m the one that brought up the problem.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Poftim? Întrebat dacă instituie sancțiuni Germaniei pentru Nord Stream 2 și pentru achiziții de gaz rusesc, Trump spune: “Păi, o să vedem. Știi, oamenii au dreptul să facă ce vor. Cred că, știi, o să analizez asta, o să mă gândesc la asta“!!! Cum, după ce a trâmbițat spre toate orizonturile că va sancționa Germania, după ce Congresul a început proceduri pentru adoptarea unei legi în acest sens, Trump zice că “oamenii au dreptul să facă ce vor”? De ce nu a spus Trump ce a zis de o mie de ori, până în acel moment, și de o mie de ori după, adică “sancțiuni, sancțiuni, sancțiuni”? De ce a îndulcit tonul? Simplu! Pentru că primise întrebarea cu președintele polonez Duda lângă el. Și așa, precipitat și voluntarist cum e, Trump a înţeles că asemenea amenințări la adresa Germaniei, ţară UE, cea mai importantă contribuitoare la bugetul comunitar, cu președintele unei ţări membre UE lângă el, ar fi pus pe acel președinte într-o poziție extrem de delicată faţă de Germania și Uniunea Europeană. Așa că intempestivul și gafeur-ul președinte american a lăsat tonul agresiv la adresa Germaniei mai moale! Pentru că îl respectă pe președintele Poloniei, pentru că îl prețuiește pe el și poporul polonez și pentru că nu a vrut să-i creeze prejudicii majore printr-o șarjă la adresa Germaniei, cu el de faţă. Știţi cum s-a comportat cu Iohannis? Am scris mai sus! Hai, să mai vedem o dată:

În declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Documentul american de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington: “Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, “România s-a opus Nord Stream II” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Trump n-a avut absolut nicio jenă să-l afunde adânc pe Iohannis în relaţia cu Germania. Sigur, Securiștii proști care gestionează politica externă românească or să spună: “care-i problema, noi ne-am opus mereu Nord Stream 2, se știe asta, n-am pierdut nimic”. Da, copii, v-aţi opus, că atât vă duce capul, dar, în felul ăsta, v-aţi opus unui proiect vital pentru interesele strategice ale Germaniei și ale majorității țărilor UE! Nicio problemă că atât aţi putut voi! Dar, Germania este atacată de America, iar acum, ca să puneți capac, aţi întărit acest atac, în chiar capitala Americii, prin participarea la el, împotriva celui mai important partener comunitar și comercial al vostru, ăla care vă dă bani din fonduri structurale! Niciun Securist prost din ţărișoară nu și-a pus banala întrebare: “Dar, de vreme ce Polonia are mult mai mult de suferit decât România, ca urmare a construirii Nord Stream 2 și s-a opus acestui proiect mai abitir decât noi, de ce nu s-a aruncat Trump să tune și să fulgere împotriva conductei buclucașe cu Duda de faţă? De ce nu s-a zbârlit și Duda la biata conductă?” Poate pentru că nici Trump, nici Duda nu sunt proști?

Mai ţineţi minte cum s-a comportat Iohannis cu el însuși în această problemă, pe 20 august 2019, în buricul capitalei americane? Luaţi de aici, fără comentarii:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Până și Băsescu, prietenul de bază (autobază) al americanilor și dușmanul de moarte al Rusiei, s-a crucit de semeția și “inteligenţa” lui Iohannis (https://www.ziuanews.ro/revista-presei/traian-basescu-a-facut-o-analiza-devastatoare-pentru-klaus-iohannis-pe-puncte-despre-declara-ia-semnata-cu-donald-trump-1244125) (https://www.stiripesurse.ro/basescu-despre-iohannis-in-sua-documentul-convenit-un-to-do-list-pentru-a-a-ceva-nu-ma-duceam_1377408.html).

Emmanuel, te apărăm noi!

Și uite așa, tot apărând Europa de ruși și de ea însăși și nevizitând Rusia și neîntâlnindu-ne cu nimeni de pe acolo și neprimind niciun rus pe la noi, că, de, Moscova e supusă sancțiunilor UE, am ajuns cu Emmanuel Macron tocmai la Sankt Petersburg, pe 27 mai 2018, unde a participat la o masă rotundă cu Putin, care i-a spus languros:

Emmanuel vient de dire que l’Europe et les Etats-Unis ont des engagements communs notamment en matière de sécurité mais il ne faut pas avoir peur là-dessus, nous allons vous aider, nous allons assurer la sécurité… ” (https://lanouvelletribune.info/2018/05/poutine-rassure-macron-emmanuel-il-ne-faut-pas-avoir-peur-video/).

Adică:

Emmanuel tocmai a zis că Europa și SUA au angajamente comune, mai ales în ceea ce privește securitatea, dar nu trebuie să-ţi fie frică referitor la securitate, vă ajutăm noi, vă asigurăm noi securitatea”!!!

https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM

Material video-Emmanuel, nu-ţi fie frică, te apărăm noi-între minutele 0:53 și 1:11 <<https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM>>

Toată lumea a izbucnit în râs, inclusiv Macron, care este om de lume și gustă umorul dulceag acrișor al lui Putin!

Nu mă aștept ca Iohannis să râdă altfel decât în poză! Că, oricum, în SUA, s-a comportat ca în reclama pentru Sun Herald de mai jos. Iar voi sunt sigur că sunteţi mândri de el și de Securitatea care vă conduce și vă apără de ruși! Cam așa: <<https://www.youtube.com/watch?v=keo7lKn0xdc>>

Chiar și prostia are o limită! Din fericire, Piaţa Victoriei nu are! Îl are, în schimb, pe Liiceanu! Nelimitat!

Domnul Gabriel Liiceanu ne-a făcut onoarea să ne arate dinţii, ca pe o epifanie a nobleței pogorâtoare direct din harul crucii! Patimile lui Christos au fost luate drept martor sacru pentru împărţirea românilor în două (tiiii, lui Iohannis nu i-a trecut prin cap!). Cei cu dinţi în gură și cei fără. Cei “cu” sunt, evident, în Piaţa Victoriei! Cei “fără” rătăcesc, undeva, în purgatoriile credinţei pesediste, la Pitești, Târgoviște sau Cotrocenii din București. Marele “moralist” a remarcat amar în “România gurilor știrbe” (pe contributors.ro), la 24 februarie 2017 (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2) că:

“Recent, am primit câteva poze cu protestatarii de la Palatul Cotroceni. Iată una dintre ele”.

Asezonări intelectualiste cu “fecale” și “dietă excremențială”

Poza în sine relevă chipurile unor oameni sărmani! Români de-ai noștri! Cu siguranţă, zidiţi în suferinţă, cu resurse infime, a căror precaritate se poate observa în starea lor generală de sănătate! Lipsa dinţilor este dată de sărăcie, nu de răutate sau de “plăcerea execuției publice”. Dumnezeu i-a lăsat și pe ei, ca și pe semenii lor, mai norociți, din Piaţa Victoriei, cu suflet și voinţa de a cere ceva de la societate! Dreptul lor, așa cum îl înţeleg ei! Acești oameni, desigur, au o aplicare nulă la hermeneutica marilor întreprinderi umane, căzute din maieutica lui Socrate direct în creierașul doldora de “înţelepciune” al corporatiștilor mărșăluiţi de străbateri etice, din Piaţa Victoriei. Care, alături de thermidorienele noastre de Dorobanţi, cu ifose de subrete emancipate, populează caldarâmul generos din faţa guvernului pesedist, legaţi/legate, ba de câini sau bebeluși (noua modă a protestului iluminat, sărbătorit de Iohannis), ba de derbedei violenţi. Sigur, derbedeii nu au venit decât o singură dată, în prima zi, împreună cu Iohannis, după care au dispărut, conform legământului christic, despre care băieţii de la SRI nu știu nimic!

Altminteri, să le fie rușine ălora care susţin că sutele de mii de tineri din Piaţa Victoriei, cu toţi dinţii lor din gură, ar fi manipulaţi! Nu-i manipulează, domne’, unii cu zeci și sute de conturi false de Facebook, fiecare, care multiplică, astfel, exponențial, chemările la rebeliune pașnică, din Piaţa Victoriei! Ăștia din Piaţă “e” corporatiști, IT-iști, TFL-iști deștepţi, domne’, nu-i manipulează pe ei nimeni! Rușine celor care manipulează ei, inventând că alţii sunt manipulaţi! Până aici, totul este OK. No problemo! Nici chiar eu nu aș mai fi avut ceva suplimentar de zis, mai ales că am scris pe acest blog un text <<Frica și “Revoluţia” Penibililor Cinstiţi!>>, după care nu mai aveam nimic de adăugat. (https://www.valentinstan.com/2017/02/17/frica-si-revolutia-penibililor-cinstiti/). Dar, priviţi, din nou, poza din articolul lui Liiceanu!

Aceștia sunt protestatarii favorabili PSD. Cei de la Cotroceni! Titlul este sugestiv: “România gurilor știrbe”! Ca să fie și mai relevant, domnul Liiceanu ne oferă o mostră din vasta sa cultură, de neofit, ce-i drept, dar smulsă euristic din coasta dătătoare de spirit și plurivalenţă a scriitorului “fără pereche” Mircea Cărtărescu. Imprecând “fără frontiere”, acesta îi portretizase renascentist pe pesedei cu pilduitoarele slove: “guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți.” (http://www.stiripesurse.ro/cartarescu-revoltat-romanii-n-au-ales-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-i-semi-analfabe-i_1175371.html). Gelos pe guvernul PSD, care capta atâta atenţie din partea camaradului de arme, Cărtărescu, în lupta pentru repopularea cu dinţi a naţiei străvechi și care îi fura, astfel, pe nedrept, titluri la care se simţea îndreptăţit (presupun că unele, mai mustoase), Liiceanu s-a învârtoșat pe loc! Și a slobozit din tastatură o grămadă izomorfă de mere pădureţe, cu iz vetust de cunoscător în ale artei universale. Așa că a comparat poza de mai sus cu o pânză celebră, “Christos purtând crucea”, încercând să plaseze, astfel, pe bieţii protestatari de la Cotroceni, acolo unde le era locul:

“După ce am răsfoit prima oară un album Bosch, mi-au rămas în memorie, din  coșmaresca lui faună umană, chipurile edentate ale celor care-l însoțeau pe Isus în tabloul Purtarea crucii. Înspăimântători, drăcești, gata oricând să se alăture mulțimii care urlă, care înalță pumnul cu ochii ieșiți din orbite și cu gura știrbă rânjită. Gata să asiste, fremătând de plăcere, la o execuție publică. Gata să ațâțe focul rugului. Gata să înceapă linșajul. Gata să te scuipe când ești pe cruce. Gata să te sfâșie, să muște din tine cu cei câțiva dinți rămași teferi în gură. Gata să te întindă pe o masă și să înceapă, beți de voluptate, ședința de tortură”. (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Sigur, Liiceanu ne-a băgat apoi în povești despre Noica (foarte tare), despre experimentul Pitești, despre cum <<„Guvernul Grindeanu” ar putea da, în plină zi de astă dată, o ordonanță de urgență prin care să se deschidă în buget un capitol special pentru repararea gurilor știrbe ale românilor>>! Sigur totul asezonat cu “fecalele” intelectului său:

“Astăzi, fecalele sunt pregătite pentru a fi înghițite cu creierul. Iar rezultatul este magnific: un post de televiziune transformat în centru de reeducare avariază, în câteva ore, mințile câtorva milioane față de cele câteva sute, în câțiva ani, dintr-un lagăr de reeducare”! (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Adică, sărmanii știrbi din Piaţa Victoriei au îngurgitat “fecale” cu creierul! Turnate cu televizorul și așa au ajuns la Cotroceni și nu în Piaţa Victoriei! Și dacă ar fi fost numai atât! Dar “e” unii domni care nu se ridică la înălţimea fecalelor spirituale ale domnului Liiceanu și persistă în “mai rău” (de parcă s-a putea “mai rău”):

<<Mai rău: prin ingredientele de tabloid pe care le introduc în noua dietă excremențială destinată „consumului spiritual” – prin calomnie, linșaj public și senzaționalul de mahala –, aceste canale ale jurnalismului infracțional produc pe bandă, în numele „libertății de expresie (sic!), victime addicted, care își revendică porția de drog în fiecare seară.>> (http://www.contributors.ro/editorial/romania-gurilor-%C8%99tirbe/?attest=true&wpmp_tp=2).

Uite-așa au devenit știrbii “addicted” de “fecale” și “dietă excremențială”, în numele “libertății de expresie (sic!)”! “Canalele jurnalismului infracțional” sunt ceva de speriat! De se întreabă și domnul Liiceanu: “Cum de e permisă în zilele noastre, după ce i-ai răpit unui popor discernământul, o asemenea scamatorie?” Fir-ar a naibii de libertate de exprimare (pardon, de “expresie”, cum zice Liiceanu), domne’, zău-așa! “Un lucru de căcat”, adică tot o formă de fecale, cum ar zice domnul Negulescu, omologul domnului Liiceanu în procuratură, strict, din punct de vedere cultural, adică al exprimării literare. (http://www.stiripesurse.ro/procurorul-dna-mircea-negulescu-despre-procurorul-general-zdrean-a-ordinara-video_1179759.html).

Între Noica și Bosch, Liiceanu a ales mai caută pe goagăl”. Și a ratat!

Într-o scrisoare celebră, din 30 noiembrie 2014, Liiceanu îi cerea domnului Iohannis, alături de alţii, să nu accepte printre consilierii săi oameni cu vocabular de tipul; “jigodie frustrată”, “mai du-te şi tu în mă-ta”, “mai caută pe goagăl”! (http://adevarul.ro/news/politica/plesu-liiceanu-alti-intelectuali-i-au-scris-klaus-iohannis-raspuns-presedintele-ales-1_547afca6a0eb96501e390d0e/index.html)! Păi ce, stă, ca valoare stilistică, ponciful “mai caută pe goagăl” lângă mirobolantele “fecale” sau arhetipala “dietă excremențială”? N-ai să vezi! Aici sunt esenţele! Păcat de știrbii naţiei, că nu “înţelege” ei cum e cu toată cultura asta! Mă rog, cu toată coprocultura asta, dar ce atâta tevatură, cum zice domnul Negulescu, fost de la DNA, tot “un lucru de căcat” avem în faţă!

Dar domnul Liiceanu nu se supără! Domnia sa este un Cărturar rasat! Uite, ce frumos definea domnia sa prostia în Întâlnire cu un necunoscut (Humanitas, București, 2010, p. 248), maimuțărindu-l, evident, pe Socrate:

“Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”!

Ei, asta mă deconcertează total! Căci, domnul Liiceanu se referă la “Christos purtând crucea”, tabloul celebru, pe care ni-l prezintă și pe ale cărui personaje le compară cu sărmanii știrbi de la Cotroceni, ca la o pânză pictată de maestrul de sec. XV-XVI, din Brabant, Hieronymus Bosch. Ei bine, dacă marele Cărturar Liiceanu ar fi dat măcar o căutare “pe goagăl” ar fi aflat, din Wikipedia, că tabloul nu aparţine lui Bosch!!! [https://en.wikipedia.org/wiki/Christ_Carrying_the_Cross_(Bosch,_Ghent)].

Sigur, asta, dacă ar fi rămas doar pe “pe goagăl”! Dacă ar fi vrut să o ardă mai intelectual, ar fi găsit niște studii mai savante, în care specialiști de renume i-ar fi explicat de ce Muzeul de Arte Frumoase din Gent, Museum voor Schone Kunsten  (MSK), care găzduiește capodopera, menţine, totuși, în  formula de promovare a tabloului pe Hieronymus Bosch, ca autor, deși The Bosch Research and Conservation Project (BRCP) a stabilit că a fost pictat de altcineva! (http://vlaamseprimitieven.vlaamsekunstcollectie.be/en/research/webpublications/christ-carrying-the-cross-by-bosch-in-the-museum-of-fine-arts-in-ghent).

Cum ziceai, dom’le Liiceanu? “Credeai că știi ceva și ţi-am dovedit că nu știi. Ești, așadar, un ignorant (la limită, un <<prost>>)”? Adică, UN PROST? Nu pot să cred! Sigur, prost la limită, am înţeles! Dar, ne mai luăm de la un tablou, și acela ușor de găsit “pe goagăl”? Eu zic că, dincolo de micile noastre idiosincrazii, domnul Liiceanu ar putea fi și om de spirit și, poate, chiar un geniu! Dar să știţi că este o mare diferenţă între cele două! Mentorul domnului Liiceanu, regretatul Constantin Noica, remarca în Introducere la miracolul eminescian (Humanitas, București, 2010, p. 102), citindu-l pe Eminescu:

“Om de spirit este acela care, în fundul inimii lui râde de toţi și de toate. Om de geniu este cel ce râde de el însuși. De aceea, un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit este totdeauna rău”!

Mai ţineţi minte Fyodor Dostoevsky, THE DREAM OF A RIDICULOUS MAN (Visul unui om ridicol)?

“What’s more – I love those who laugh at me more than all the rest. Why that’s so I don’t know and can’t explain, but let it be so”. (http://www.colorado.edu/studentgroups/shortfiction/RidiculousMan.pdf).

Adică:

“Și, mai mult decât atât – îi iubesc pe cei care râd de mine mai mult decât pe toţi ceilalţi. De ce este așa nu știu și nu pot explica, dar s-o lăsăm așa!”

Vedeţi ce simplu e? Îi plăcea ca lumea să râdă de el, fiindcă făcea și el la fel! Era o formă de a se căuta pe sine, iar auto-ironia te colorează mereu în culoarea adevărului! Genial, nu?

Hm! Așadar, prost, om de spirit sau geniu? Ce ziceţi de domnul Liiceanu? Aţi ghicit! Felicitări! Problema este că nu l-am văzut niciodată pe Liiceanu râzând când este criticat, iar pe sine se critică, probabil, doar în confesional! Și, sincer, nu cred că știe să râdă de alţii, în “fundul inimii lui”. Mai degrabă, o face pe contributors.ro. Mai mult, “pe goagăl” e clar că nu caută! I-ar fi fost de ajutor. În schimb, se compară cu Titu Maiorescu (wow!), așa cum a făcut în scandalul cu privire la costurile călătoriei sale la Neptun (s-a presupus că deplasarea sa cu avionul s-a achitat din bani publici, zic gurile rele, “zdrenţele” lui Negulescu, dar eu nu cred o iotă!). A călătorit împreună cu alţi “savanţi”, la solicitarea fostului-iubit de popor, Băsescu! Afirmaţia a fost livrată în emisiunea “100%”, a lui Robert Turcescu, pe Realitatea TV, la 25 iunie 2007:

ascultă file audio*

“Ceea ce a făcut președintele Băsescu, ca să vorbim, mai departe, de seducţie, mi se pare că este primul gest firesc, pe care îl face un șef de stat, ca omagiere a inteligenţei unei ţări. Îîî, pe vremea lui Carol I, intelectuali de tipul Titu Maiorescu și mulţi alţii, pot să vă înșir cât (sic!) vreţi…îîî, ajungeau în preajma șefului ţării, atunci era un rege, cu un firesc desăvârșit”!

Cu “seducţia” nu te joci

După cum vedeţi, Liiceanu era parte din “inteligenţa unei ţări”! Sigur, nu sunt lămurit care ţară și nici care intelligence! Acum, “ca să vorbim mai departe de seducţie”, e posibil ca un Titu Maiorescu să fi fost sedus de Carol I sau viceversa, nu e clar pe banii cui, dar pe “telectualul” Liiceanu l-a sedus, ghici taman cine? Spune chiar el adresându-se lui Băsescu și o spune cu toţi dinţii în gură (9 mai 2014):

“Fac parte din acei cărora li s-a lipit eticheta de intelectual al lui Băsescu şi aş vrea să spun cu această ocazie că aţi fost la înălţimea unei bune părţi a intelectualităţii din ţara asta şi că ei v-au considerat, nu ei, intelectualii lui Băsescu, ci pe Băsescu ca pe preşedinte al lor. Asta înseamnă tocmai că s-au recunoscut cu valorile lor în activitatea dumneavoastră. Altfel spus, că timp de 10 ani cât aţi fost, sunteţi preşedintele României, nu aţi făcut decât să ne aşezaţi pe drumul pe care noi, cei care credem care e binele în chip matur al României, trebuia să ne aşezăm. Şi pentru asta vă mulţumim”. (http://jurnalul.ro/stiri/observator/liiceanu-presedintelui-basescu-intelectualii-din-romania-s-au-recunoscut-cu-valorile-lor-in-activitatea-dumneavoastra-667755.html).

Wow! Asta mă seduce, dar mă și cam neliniștește! Vorba lui Liiceanu, când s-a dus la Neptun, la chemarea celui care “l-a așezat pe drum” (am început să scriu în rime, mă calific să mă compar măcar cu Păstorel Teodoreanu?):

ascultă file audio*

“Noi am mers acolo, nu liniștiţi să facem baie, ci neliniștiţi de ce se întâmplă cu noi”!

Vedeţi cum e să fii tânăr și neliniștit? Îţi clănțăne dinţii în gură, dar nu de grijă, ci pentru că îi ai! Pe de altă parte, nu mi-e clar în ce se făcea baie, acolo unde s-a dus domnul Liiceanu, extrem de “neliniștit”! Cred că scăldatul în prostie era interzis în vila prezidențială de la Neptun, pe vremea lui Băsescu! Iar în Mare Nostrum, ce să mai vorbim, că era plină de “fecale (…) înghițite cu creierul” încă de atunci! Ba chiar și de altă natură! În sens de naturale! Poate, acolo? Oricum a fost, eu zic că domnul Liiceanu, așa neliniștit cum e, a știut el ce face. Câte băi să fi făcut în piscina lui Băsescu? Maxim două, trei! Nu cred că l-au afectat prea tare. Și, apoi, el chiar crede că face bine și nu e nimic rușinos în faptele sale! Exact ca în filmuleţul de mai jos! Ce mai, omul nu e prost!

Deși nu intenționam abordarea, în continuare, a fenomenului Piaţa Victoriei, domnul Liiceanu mi-a atras atenţia că mai sunt unele lucruri de spus și de scris pe această temă! Urmează.

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe play din link-ul corespunzător!

Frica și “Revoluţia” Penibililor Cinstiţi!

De ceva vreme, mii de români “indignați” se perindă prin Piaţa Victoriei sau prin alte cotloane tumultoase ale istoriei urbane a naţiei, pentru a protesta împotriva PSD! Motivul lor? Îi urăsc pe pesedei și sunt nemulțumiți că alţii, mult mai numeroși la urne, decât în stradă, îi iubesc, într-atât, încât au votat suficient cu ei, pentru a-i aduce la guvernare! Motivul real? Securitatea lui Ceaușescu, propulsorul de bază al regimului inept Iohannis, i-a scos în lume, pentru a răsturna guvernul, dându-le impresia că sunt de capul lor! Pretextul? Ordonanţa 13 a guvernului, care, cică, ar fi dezincriminat abuzul în serviciu și ar fi permis corupţilor din clasa politică (a se citi “Dragnea și neamul lui”) să scape de braţul lung al justiţiei, după ce ar fi delapidat averea poporului lui Burebista!

Inutil de precizat că 99% din indivizii turmei de protestatari, de regulă, băieţi și fete din upper class, corporatiști cu salarii rotunde, “telectuali” de strânsură, din protipendada “chic” a bon ton-ului bucureștean, studenţi înstrăinați de main stream-ul colegilor cu șobolani în cămine și gândaci la purtător și, evident, derbedei fără culoare politică, măritaţi cu lumpen-ul reactivat al marilor dezamăgiri sociale, habar n-au ce scrie în Ordonanţa 13! Abrogată mintenaș de un guvern PSD al losers-ilor politici, grăbit să rezolve dilema propriei impotenţe, după ce și-a desfășurat-o, în gerul dimineții, la prima oră a guvernării, ca pe un stindard! Și care a permis lui Iohannis să-l calce în picioare, odată cu votul popular, care a propulsat PSD-ul spre cea mai impresionantă victorie a unui partid, în alegerile post-decembriste.

Oarece  prolegomene

Să fim bine înţeleși! Zilele astea, în unele medii politice sau jurnalistice, am fost catalogat drept apropiat al PSD! O consecinţă a luărilor mele de poziţie în privinţa protestelor faţă de guvernarea pesedistă. Acum, oricine citește acest blog știe exact poziţia mea faţă de PSD, în general, și cât de apropiat pot fi eu de o culoare politică sau alta. Pe de altă parte, nu prea am timp și nici chef să explic, aici, ce este cu ordonanţa 13! Sau 14. Ar fi timp pierdut. Am destui cunoscuţi printre “locatarii” temporari din Piaţa Victoriei, unii fiind persoane absolut onorabile, care chiar cred că universul protestatarilor înseamnă o atitudine civică menită să apere o cauză nobilă! Le urez succes! Și lor și Securităţii, de care ei nu au aflat încă și care a construit protestul în așa fel, încât prezenţa lor în Piaţă să aducă beneficii imediate unei cu totul alte cauze decât cea a civismului de operetă, cu care se împăunează bravii “căuzași” moderni ai revoluției avortate sub regimul Iohannis! România îi merită, la fel, și pe unii și pe alţii!

Într-un anume sens, avem rescrierea unui colţ din fenomenologia auto-căutării spiritului, în tentativa sa de a se redescoperi mai bun și, poate, mai aproape de Dumnezeu. Ca și cum, plasându-te ad sanctos, îți poţi salva sufletul! Este, aici, o mică inadvertență, bine observată de Nietzsche, în Thus Spake Zarathurstra (Așa grăit-a Zarathurstra):

“I am interested only in the relations of a people to the rearing of the individual man, and among the Greeks the conditions were unusually favourable for the development of the individual; not by any means owing to the goodness of the people, but because of the struggles of  their evil instincts.” (vezi http://www.philosophy-index.com/nietzsche/thus-spake-zarathurstra/introduction.php).

Adică:

“Mă interesează doar capacitatea unui popor de a educa individul uman, iar la greci, condiţiile erau neobișnuit de favorabile pentru dezvoltarea lui; în niciun fel, din cauza bunătăţii acelui popor, ci ca urmare a ciocnirii dintre instinctele lor cele mai rele”.

Cumva, pentru a te educa, trebuie să-ţi cunoști partea atavică și rudimentară. Tu fiind un corporatist trendy, cititor de facebook și ignorându-l total pe Zarathurstra, ce-ţi rămâne de făcut, altceva decât să mergi în Piaţa Victoriei și să strigi, spre a te autocunoaște: “DNA să vină să vă ia!”? Asta, în timp ce te iei la trântă cu răul pesedist absolut, rezultat din urnele de vot! Sigur, ar mai fi o variantă. Cea oferită de Fyodor Dostoevsky în THE DREAM OF A RIDICULOUS MAN (Visul unui om ridicol):

“What’s more – I love those who laugh at me more than all the rest. Why that’s so I don’t know and can’t explain, but let it be so”. (http://www.colorado.edu/studentgroups/shortfiction/RidiculousMan.pdf).

Adică:

“Și, mai mult decât atât –  îi iubesc pe cei care râd de mine mai mult decât pe toţi ceilalţi. De ce este așa nu știu și nu pot explica, dar s-o lăsăm așa!”

Acum, oricât aș râde eu de cei din Piaţă, am totuși o vagă bănuială că nu mă vor iubi pentru asta, nici dacă l-ar fi citit pe Nietzsche. Și, oricum, sunt prea patrioţi ca să-l “guste” pe Dostoevsky ot cultura rusă, de care le e frică, atunci când nu o dispreţuiesc.

Așa că, lăsând la o parte tema Ordonanţelor, mă voi concentra pe un subiect mai puţin abordat: FRICA! Iar drumul meu către FRICĂ, așa cum se întâmplă cu mai toate drumurile mele, trece prin PROSTIE! Unii, mai hâtri, îmi vor replica: “Bine zis, prin prostia ta!”. “Corect”, le voi răspunde, fără a le explica de ce “prostia mea”, citită prin aliteraţiile lui Gorgias și peripatetic fâțâită prin Academia lui Platon, e mai de soi decât “inteligenţa” (unii i-ar zice, simplu, intelligence) “superbilor” protestatari “umblaţi”, fără să știe, prin “Academia” eternă a urmașilor lui Felix Edmundovici Dzerjinski! Nu că n-or fi și alţi cititori de Gorgias, ba chiar foarte titraţi, care au eșuat lamentabil în Piaţa Victoriei! Kant ne povestea totul despre proștii cu grade universitare în a lui Critică a Raţiunii Pure, asupra căreia nu mai revin. Așadar, totul despre Frică! Dar, mai întâi, un mic excurs despre Prostie nu poate decât să facă bine la digestie!

Despre Democraţia protestelor, la inventatorii ei.

Tot aud, de la fel de fel de exegeţi ai penibilului auto-impus pe veșmântul searbăd al unei retorici scufundate în eșecul indicelui de inteligenţă, că românii și-au câștigat dreptul la proteste neautorizate! Care proteste, “în mod legitim”, blochează, evident, neautorizat, carosabilul, în mijlocul orașului, încălcându-mi mie dreptul de a ajunge la o destinaţie oarecare, în timp util. Unii idioţi, cu oarece informaţii legate de modul în care eu însumi am propovăduit dreptul la proteste, în democraţie, îmi reproșează că mă contrazic, astăzi, când afirm că Iohannis a demarat o lovitură de stat în România. Afirmaţie bazată pe descinderea președintelui printre protestatarii unei demonstraţii neautorizate (fapt fără precedent în istoria democraţiei planetare) și incitarea, în continuare, la acţiuni împotriva guvernului legitim al ţării. M-aș contrazice, se spune, fiindcă am prezentat, întotdeauna, studenţilor mei, ca o definiţie a libertăţii, cuvintele lui Tony Blair cu privire la protestele contestatarilor săi, în faţa locuinţei premierului britanic din Downing Street 10: “I thank God they can”! Adică: “Mulţumesc lui Dumnezeu că ei pot să facă asta”!

Well, cum ar zice marele om de stat, hai să zăbovim puţin asupra acestui episod! Este vorba de un discurs al lui Tony Blair din aprilie 2002, în Statele Unite, în care premierul britanic făcea apologia democraţiei americane (SPEECH BY THE PRIME MINISTER, TONY BLAIR, AT THE GEORGE BUSH SENIOR PRESIDENTIAL LIBRARY, TEXAS, SUNDAY 7 APRIL 2002):

“What makes America great is not its GDP alone or its military might. It is its freedom, its enterprise, its rejoicing in its different colours and cultures, the fact that someone of humble beginnings can aspire, work hard, succeed and be applauded for their success. And can disagree. When I pass protestors every day at Downing Street, and believe me, you name it, they protest against it, I may not like what they call me, but I thank God they can. That’s called freedom”. (https://www.theguardian.com/politics/2002/apr/08/foreignpolicy.iraq).

Adică:

“Ceea ce dă măreţie Americii nu este PIB-ul, în sine sau puterea sa militară. Este libertatea individului, drumul ei, faptul de a îmbrăţișa rase și culturi diferite, realitatea că cineva, cu o origine umilă, poate să aspire, dacă muncește din greu, să fie încununat/ă cu succes și să fie aplaudat/ă pentru realizarea sa. Și poate să nu fie de acord cu oficialii ţării. Când trec pe lângă protestatari, în fiecare zi, la Downing Street 10, și, credeţi-mă, nu vă puteţi imagina împotriva a ceea ce protestează, s-ar putea să nu-mi placă ocările pe care mi le aruncă, dar mulţumesc lui Dumnezeu că pot să o facă! Asta se numește libertate!”

Arresting Tony Blair for war crimes

O, da, dar protestatarii din Downing Street 10 nu blochează intrarea în rezidenţa premierului, cu atât mai puţin intrarea în clădirea guvernului britanic. Sau, dacă ar încerca, nu vă puteţi imagina ce li s-ar întâmpla, în democraţia tutelară a lumii. Protestatarii români, în schimb, în democraţia lor originală (conceptul de “democraţie originală” nu-mi aparţine, e al lui Ceaușescu) au blocat, în seara în care au fost incitaţi de Iohannis, toate intrările în clădirea guvernului român, manifestându-se extrem de violent.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost în mijlocul protestatarilor din Piaţa Universităţii

Protest încheiat cu violenţe, în faţa Guvernului, după ce 100 de mii de oameni au ieşit în stradă

Pe de altă parte, protestatarii londonezi, chiar în momentele lor agresive, nu au șansa să se întâlnească, în mijlocul unei demonstraţii neautorizate, cu Majestatea Sa Regina, cocoţată în fruntea vreunei șarje impetuoase împotriva cabinetului, incitând populaţia la luarea cu asalt a guvernului Majestăţii Sale. Așa e la britanici (oare de ce?), guvernul, fie el laburist sau conservator, e al Majestăţii Sale. Iar cu Tony Blair, premier, în fruntea unei demonstraţii împotriva guvernului lui Blair, chiar și un cretin, mai puţin unul din România, își dă seama că nu se poate întâlni la Londra! Nici cu Brown, nici cu Cameron, nici cu May, în ipostaze asemănătoare! Oricum, atunci când, onor, protestatarii britanici vor să ocupe, neautorizat, carosabilul, nu se întâlnesc cu liderii naţiunii, care să-i mângâie pe creștet, ci cu poliţia călare!

The Storming of the Horses – Manchester Oxford Road Student Protest 24/11/2010

Exact la fel se întâmplă și în America, ţara aia atât de lăudată de Blair, pentru promovarea libertăţii individuale.

Mounted Police Clash with Anarchists, Occupy Milwaukee in the City Streets.

Iar dacă vreţi să vedeţi cum se procedează prin Europa comunitară continentală, cu băieţii și fetele protestelor neautorizate, care se manifestă infinit mai pașnic decât tâmpiţii violenţi ai protestelor anti-pesediste de la București, să aruncăm o privire în Danemarca. Relevant este intervalul dintre minutele 2:42 și 3:18, urmat de intervalul dintre minutele 4:10 și 5:18.

Danish Police Beating Unarmed, Disengaged, Kneeling Civilians

https://www.youtube.com/watch?v=N4xlfiEzx14

Demn de remarcat este și modul în care poţi fi arestat în Canada, numai pentru suspiciunea că ai putea produce disfuncţii în libertatea de mișcare a cetăţenilor.

Police arrest man under false pretense to incite violence

Eine Kleine Lovitură de Stat

Și, acum, apropo de lovitura de stat! Un băiat, pe numele lui Cărtărescu, unul care “câștigă” premiul Nobel pentru literatură în fiecare an, a precizat public, pe facebook, după demonstraţiile violente din 22 ianuarie:

Poporul român n-a ales parlamentul ăsta de hoți, nici guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți. El a votat pentru o viață mai bună și mai demnă, nu pentru o mafie spoliatoare care vrea acum să scape de pușcărie. Iar acum oamenii sunt în stradă și acolo vor rămâne până va trece pericolul unor legi făcute pentru cei care le dau.” (http://www.stiripesurse.ro/cartarescu-revoltat-romanii-n-au-ales-guvernul-asta-de-semi-oligofreni-i-semi-analfabe-i_1175371.html).

Ei, să afirmi public că “poporul român nu a ales parlamentul”, fie el și de hoţi, ci o abstractă “viaţă mai bună”, ca și cum pe buletinul de vot scria “o viaţă mai bună” și nu “Liviu Dragnea-PSD”, arată exact, ca să-l parafrazăm pe Blair, ce “dă măreţie României”. “Nu este PIB-ul, în sine sau puterea sa militară”. Este PROSTIA, neaoșă, originală, fără margini și neautorizată în stradă (cum nu e autorizată nicăieri), unde “hărăziții” neamului se “hârjonesc” cu jandarmii spre gloria tristă a ţării lor. În oglindă, etern “câștigătorul” premiului Nobel de Dâmboviţa, maestrul Cărtărescu se referea la guvern cu sintagma “guvernul ăsta de semi-oligofreni și semi-analfabeți”. Nu eu sunt cel care să-l contrazică aici, deși, sincer, am altă părere. Sigur, n-aș vrea ca cineva să aibă impresia, fie și pentru o secundă, că aș dori să-l asociez pe domnul Cărtărescu cu vreo lovitură de stat. Nici vorbă de așa ceva! Cu domnul Iohannis, altfel stau lucrurile.

Pe 23 ianuarie 2017, după dezastrul din Piaţa Victoriei, idolul Pieţei a ieșit public, certându-se cu cei care l-au acuzat de lovitură de stat:

“Am auzit fel şi fel de aberaţii. Imediat după ce au ieşit oamenii în stradă, activişti agitaţi şi agitatori au fugit la televiziunile obediente să explice poporului că este o nouă mineriadă – auzi, aberație – , este lovitură de stat. Cetățenii, să dea lovitură de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat, doar că nu dau lovitura de stat, dau lovitura de graţie statului de drept din România.” (http://www.presidency.ro/ro/media/discursuri/alocutiunea-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-sustinuta-in-cadrul-evenimentului-locuri-si-sunete-ale-micii-uniri-cotrocenii-secolelor-xviii-xix-de-la-manastirea-cantacuzina-la-resedinta-domneasca-a-lui-alexandru-ioan-cuza).

Săracul, după ce spune că ideea unei lovituri de stat este o aberaţie, recunoaște singur că “politicienii dau lovitura de stat”! Cei care îl acuzaseră de lovitură de stat nu se referiseră câtuși de puţin la ce făceau cetăţenii, ci la ceea ce făcea el. Dovadă că s-a vorbit de lovitură de stat abia din momentul când el a apărut în stradă! Poate, Cărtărescu ar trebui să se uite mai atent la domnul Iohannis, sigur în alt registru decât cel al “semi-oligofrenilor și semi-analfabeților”. Cred că trebuie inventat ceva nou, categoric mai “plin de decenţă și condescendenţă” faţă de instituţia prezidenţială și mult mai aplicat la situaţia domnului președinte, pe care încărcătura semantică a terminologiei “semi-oligofreni și semi-analfabeți” deja nu o mai poate acoperi!

Acum, referitor la lovitura de stat a lui Iohannis, care începe cu respingerea propunerii PSD pentru funcţia de prim-ministru, în persoana lui Sevil Shhaideh, ar trebui făcute niște precizări. Pentru că mulţi tâmpiţi, sponsorizaţi sau nu de Securitate, au exprimat public, pe canale de comunicare importante, puncte de vedere cu privire la dreptul președintelui de a respinge pe cine vrea el, în materie de propuneri pentru funcţia de premier ale alianţei majoritare în parlament, să privim textul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 80 din 16 februarie 2014, paragraful 319:

“319. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului”. (https://www.ccr.ro/files/products/Decizie_80_2014_opinii2.pdf).

Or, situaţia propunerii pentru Shhaideh se încadra la formularea “reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare”, alianţa politică PSD-ALDE deţinând majoritatea absolută a mandatelor în parlament! Așadar, respingerea propunerii, de către Iohannis, a fost o încălcare gravă a Constituţiei, a cărei citire autorizată este dată de Curtea Constituţională. Prin această respingere, șeful statului a refuzat să facă ceea ce cerea Curtea Constituţională: “neputând avea rol de decident în această procedură, (…) are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare”!

Și, acum, pentru Iohannis! Știinţa politică americană nu mai privește lovitura de stat ca pe un “pronunciamento” clasic, o rebeliune cu o componentă militară, care prăbușește un regim politic legitim, prin mijloace violente. Edward Luttwak scria, încă la 1968, o lucrare celebră, Coup d’Etat: A Practical Handbook (Lovitura de stat: Un Ghid practic), publicată de Harvard University, în care explica extrem de clar că o lovitură de stat se poate realiza și altfel decât prin mijloace violente, în sensul că “puterea vine de la stat însuși…O lovitură de stat presupune infiltrarea unui mic, dar semnificativ, segment al aparatului de stat, care este apoi folosit pentru a disloca guvernul din controlul pe care îl exercită asupra a ceea ce a mai rămas din aparatul de stat respectiv”. (vezi http://www.lumpen.com/coup2k/framer.html?pg=2).

Luttwak arăta că lovitura de stat nu mai presupune distrugerea structurii guvernamentale, ci reliefează intenţia promotorilor ei “de a prelua puterea în cadrul actualului sistem”. Or, guvernul nostru este controlat de parlament, conform Constituţiei. Ce face Iohannis, refuzând să accepte că singura prerogativă de validare a șefului guvernului aparţine parlamentului? Ce face substituindu-se, astfel, forului legislativ, în pofida deciziei Curții Constituţionale, prin asumarea prerogativei parlamentului, singurul îndrituit să o respingă pe Shhaideh? Practic, “dislocă guvernul din controlul pe care îl exercită asupra a ceea ce a mai rămas din aparatul de stat”, substituindu-se parlamentului, singura instituţie a suveranităţii de stat care controlează guvernul, în baza Constituţiei! În fapt, se încadrează perfect în definiţia loviturii de stat, dată de Luttwak!

Mai mult, ca și cum nu era îndeajuns, a adăugat și valenţele clasice ale unui pronunciamento, atunci când, pe 22 ianuarie, s-a plasat în fruntea unei mișcări neautorizate de stradă, care contesta guvernul prin mijloace violente! Așadar, da, cum bine recunoaște domnia sa, uitând să se nominalizeze: “politicienii dau lovitura de stat”!

Cu desantul la guvern

Pasul doi din celebra saga a președintelui, Pas cu Pas, de data asta în ale loviturii de stat, s-a produs atunci când Iohannis a lansat propriul desant asupra guvernului, prin încălcarea grosolană a Constituţiei, nefiind invitat la ședinţa de guvern din 18 ianuarie 2017. Gestul său a fost, ulterior, aplaudat frenetic de ciracii din Piaţa Victoriei, fiindcă, vezi Doamne, ar fi oprit “doi elefanţi în încăpere”, adică două acte normative, dintre care n-a ieșit decât o ordonanţă, 13, și aia declarată constituţională de Curte. (https://www.ccr.ro/noutati/COMUNICAT-DE-PRES-234)!

Iohannis: Sunt doi elefanți în încăpere, ordonanța de grațiere și cea de modificare a codurilor

Conform Constituţiei:

ARTICOLUL 87
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă”.

Sigur, am rămas impresionat de modul “sublim” în care Iohannis apără “statul de drept”, doar că ședinţa de guvern, în care a apărut, ca atletul lui Christos, nu era “de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice”, ca să poată domnia sa să participe de capul său. Era o ședinţă de guvern din domeniul “alte situaţii”! Adică, putea să vină acolo doar dacă era invitat, “la cererea primului-ministru”! A fost invitat? Nu, o spune, în clar, Grindeanu:

Reporter: Eu aş vrea să vă întreb dacă nu a fost cumva prima întrebare a preşedintelui, asta cu cele două ordonanţe, pentru că presupun că ăsta este şi motivul şi, dacă aţi aflat cumva de sosirea lui, când aţi aflat? Aţi fost anunţat că vine astăzi la şedinţă?

Sorin Grindeanu: Am aflat în momentul în care se apropia de guvern într-un mod informal, să spunem…

Reporter: Cu un SMS?

Sorin Grindeanu:… de la cei care asigură paza şi aşa am fost informat, dar haideţi să fim clari: e dreptul constituţional al preşedintelui de a veni şi de a prezida şedinţa de guvern.

Reporter: Aşa e, dar o colaborare instituţională nu presupune totuşi un anunţ, un telefon, un comunicat în prealabil?

Sorin Grindeanu: Nu pe mine trebuie să mă întrebaţi lucrurile acestea. Dacă m-aş duce neanunţat la Cotroceni, probabil că ar trebui să mă întrebaţi. Nu eu am mers neanunţat.” (http://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-premierul-sorin-grindeanu-i-ministrul-justitiei-florin-iordache-la-sfar-itul-edintei-de-guvern1484740232&page=2).

Încercarea stângace a premierului de a masca maniera brutală, de încălcare a Constituţiei de către președinte, ca și propria lipsă de reacţie la această grosolană imixtiune a grădinarului de la Cotroceni în afacerile guvernamentale, nu poate ascunde încălcarea legii fundamentale, în sine. O recunoaște chiar Iohannis, fără teama că ar suporta cine știe ce consecinţe, în ţara proștilor, guvernată de un PSD infiltrat de Securitate, după cum recunosc proprii membri (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21576726-olguta-vasilescu-despre-demisia-ministrului-florin-jianu-comentez-primit-ordin-reincorporare.htm?nomobile=):

[Președintele Klaus Iohannis le-a relatat jurnaliștilor din avionul cu care merge marţi la Strasbourg cum a decurs discuţia cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, miercurea trecută, când a mers în premieră la o ședință de guvern.
Bucuroși de oaspeţi?“, l-ar fi întrebat președintele pe șeful guvernului. “Bucuroși“, ar fi răspuns Grindeanu.
Dacă tot am venit, n-ar fi politicos să mă invitaţi la ședinţa de guvern?“. “Poftiţi!”, i-ar fi răspuns Grindeanu, despre care șeful statului a spus că este un om cu care se înţelege, politicos și cu care se poate discuta.] (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21554214-presedintele-povestit-discutia-avuta-premierul-inainte-sedinta-guvern-miercuri-bucurosi-oaspeti-poftiti.htm).

Așa politeţe, mai rar, neicușorule! Curat, încălcare a Constituţiei, dar pentru un scop nobil, să avem rezon, monșer!

Toată ziua arestăm și în Piaţă defilăm

Întotdeauna mi-a plăcut Laura Codruţa Kövesi! Distinsă, spirituală, plină de inteligenţă, dotată cu un rafinament al verbului demn de o vestală a focului sacru al dreptăţii. “Limba gramatică”, pe care o mânuiește cu rară măiestrie a stihului, pogoară un har al cuvântului meșteșugit peste miile de protestatari îmboldiţi divin de îndemnul adresat “semi-analfabeţilor” lui Cărtărescu: “DNA să vină să vă ia!”.

Dacă luăm doar o singură zi, la întâmplare, din viaţa eroinei, să zicem 1 octombrie 2016, când s-a adresat unui post de radio binecuvântat de pronie, Europa FM, desăvârșita orator ne-a delectat cu o “limbă gramatică” de o aleasă simţire și vibraţie patriotică, cu care rar ne-a fost dat să ne întâlnim la așa nivel. Ne-a precizat că: “Sunt bani care statul trebuie să introducă direct în buget!”

ascultă file audio*

Păi, sigur că trebuie! “Sunt bani care statul trebuie să introducă (…)” Clar! Adânc zis! Și, asta, în condiţiile în care “observăm că persoane pe care noi le cercetăm, de supărare că fac atacuri în fiecare zi, da, în fiecare zi, sunt atacuri de persoanele pe care noi le cercetăm, de o agresivitate din ce în ce mai ridicată”!

ascultă file audio*

Domne’, extraordinar! Îi înţeleg pe cei din Piaţa Victoriei, “telectuali” (a nu se confunda cu TFL-i) rasați, care ţipă într-un delir binefăcător pentru naţiune, “DNA, să vină să vă ia”! Păi, dacă Laura Codruţa cercetează persoane “de supărare că fac atacuri în fiecare zi”, se cheamă că Laura Codruţa e foarte supărată! Și cei din Piaţă, la fel! Căci, uitaţi-vă, oameni buni, la “atacuri de persoane”, ca cele cercetate de Laura Codruța! Și nu o sa vă vină să credeţi! Cum să nu strige oamenii din Piaţa Victoriei “DNA să vină să vă ia”, când, iată, “așteptările lor au rămas în așteptare”? E posibil așa ceva? “Deci, toate așteptările din spaţiul public, toate așteptările justificate sau nu ale oamenilor au rămas în așteptare (sic!)”!!!

ascultă file audio*

Poţi să lași oamenii să aștepte? Nu poţi! Așa cum zicea Mădălina lui Iohannis: “Guvernul trebuie să înţeleagă că cetăţenii nu acceptă nimic mai puţin”. (http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21585937-reactia-administratiei-prezidentiale-guvernul-gresit-flagrant-trebuie-rezolve-situatia-creata-cetatenii-nu-accepta-nimic-mai-putin.htm). Și, atunci ce faci? Mai aștepţi să dea judecătorul mandat de arestare? Păi, ce strigă poporul din Piaţă? “DNA să vină să vă ia!” Nu, prietene, îi arestezi tu, Codruţa, că așa te-a învăţat pe matale la Facultatea de Drept, că procurorul arestează, ca la Digi 24, pe 8 aprilie 2015, cu mult înainte să strige “telectualii” din Piaţă, “DNA să vină să vă ia!”:

“Dacă persoanele cu funcţii de conducere sau persoanele care deţin funcţii importante în stat vor continua să fure din banul public, vor continua să ia mită, cu siguranţă și noi vom continua să arestăm, pentru că acesta este rostul nostru și pentru că nu ne facem decât datoria”.

ascultă file audio*

Da, da, da! Ăsta-i rostul DNA!” Iată o nouă lozincă pentru băieţii din Piaţă! Am inventat-o eu, pe loc, deci mă calific să merg alături de ei la Lupta cea Mare! “Azi, la București, mâine la Ploiești”! Nu, nu la Ploiești, că acolo e procurorul ăla “performant”, Negulescu, cel cu altă “zdreanţă”! Nu, mai bine defilez la București și vorbim de Negulescu mai la vale! Aici e locul să strigăm cu toţii, mămicuţe și tătici și să ne fălim, pe youtube, cu isprăvile copilașilor noștri întru slava Codruţei, tămăduitoarea de gâlci cu cătușe și smirnă de Beci Domnesc! Zău, merită, că bine zice Cărtărescu cu jumătatea aia de oligofreni, doar că a greșit părinţii printre demonstranţi. Chiar și copilul ăsta are o mămică și mândră pe deasupra, dacă și-a învăţat copilul să strige:

DNA să vină să vă ia!

Sincer, întotdeauna m-am numărat printre admiratorii Codruţei. O “minte sclipitoare”! Cum să nu strigi în Piaţă pentru ea? Și ce mizerii pot să răspândească infractorii ăștia, de teapa lui Ghiţă, despre Codruţa, domne’! Incredibil! Nenorociţii ăștia de ciraci ai lui Ghiţă vor să o compromită răspândind trucaje fotografice, ca să manipuleze populaţia. Cică, ar fi fost în podgorie cu Ghiţă și cu Ponta, ea, care numai când aude de vin și petreceri, sigur, dacă nu sunt oficiale, scuipă în sân, cu evlavie. Uite ce poză trucată au răspândit, ca să o compromită!

Dar, nici Codruţa nu se lasă! S-a prins imediat că e trucaj pentru manipularea maselor de “telectuali” din Piaţă:

Sunt deja imagini în spaţiul public în care este aplicată fotografia mea peste o imagine dintr-o vie sau o cramă. Am văzut imagini cu mine de la evenimente publice, aplicate peste o altă imagine, spunându-se că am participat la nu știu ce petreceri. Așa ceva poate să apară, poze, filme editate, trucate. Pot să apară poze dintr-un context prezentate în alt context. Nu exclud asemenea manipulări.

Este evident că se încearcă o manipulare pentru ca lumea să uite câte dosare i-au fost făcute acestui inculpat, câte prejudicii a provocat statului și că este un inculpat fugar. Este doar o manipulare prin care îmbracă lucruri adevărate cu lucruri false.” (http://www.ziare.com/laura-codruta-kovesi/dna/exclusiv-kovesi-neaga-acuzatiile-lui-ghita-si-basescu-si-vorbeste-despre-relatia-dna-cu-sri-se-incearca-destabilizarea-sistemului-judiciar-interviu-i-1450413).

Așa e, doamna Codruţa! Mărturisesc! Nenorocitul de Ghiţă m-a pus și pe mine să deschid acest articol, cu acea poză trucată, cu dumneavoastră și bunul nostru președinte ţinând în mână niște cătușe! Mărturisesc: dumneavoastră, doamna Codruţa, nu aveţi niciun tatuaj pe mâna dreaptă! Și sunteţi mult mai suplă decât apăreţi în trucajul ăsta murdar, menit să manipuleze pe copiii aceia nevinovaţi, care cântă atât de suav, “DNA să vină să vă ia!” Mă căiesc și promit să-i învăţ pe toţi copiii pe care-i voi avea, de acum încolo, să cânte la fel de suav cântecul din Piaţă, fredonat de atâţia oameni de ispravă și bebeluși, pe youtube.

Iohannis și “Jos Mâinile” de pe…Negulescu!

Cel mai mult mi-a plăcut, însă, cum  s-a angajat domnul președinte în lupta pentru apărarea DNA. Cum a tunat el, ca un zeu al cuvântului nemuritor, pe 2 februarie 2017: “Jos mâinile de pe DNA!” (http://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis1486031786). Sigur, e vorba de acel DNA din care face parte și domnul procuror Negulescu, ăla cu altă “zdreanţă”, din 14 februarie 2017. Mai ţineţi minte? Ăla care zicea:

“Mi se face carnea piele de găină pe mine. Eu nu am trântit în viaţa mea un dosar. Eu nu fac compromisuri în meserie. Pe mine mă caută din 2012 Sebastian Ghiţă. Dacă mă aveau cu ceva la mână, mă băgau la puşcărie. I-am zis şi eu. Cum să spui aşa ceva? Ăla e om doamnă? Tu bei cafeaua cu un nenorocit, cu o Iudă care te-a trădat. O să îi dovedesc că nu a fost nicio înţelegere cu nimeni. Să înţelegeţi şi să aveţi convingerea că nu fac aşa ceva. I-am luat pe toţi deputaţii şi pe toţi senatorii şi îl salvam pe ăsta? Eu nu am culoare politică. O zdreanţă ordinară. Aia şi cu procurorul general, o altă zdreanţă ordinară. Un lucru de căcat. Ăla nu e ultraj.” (http://www.stiripesurse.ro/procurorul-dna-mircea-negulescu-despre-procurorul-general-zdrean-a-ordinara-video_1179759.html).

Oameni buni, ce aţi crezut, că domnul Negulescu de la DNA Ploiești, vorbind la telefon cu soţia unui inculpat, l-a făcut “zdreanţă” pe procurorul general al Republicii? Pe domnul Lazăr? N-ai să vezi! Păi, mai zicea domnul președinte al republicii Jos mâinile de pe DNA? Adică de pe c***t? Nu! Ar fi zis, în schimb: Staţi cu mâinile pe DNA, cum stau și eu! Altă treabă, nu? Mai zicea doamna Codruţa de domnul Negulescu așa alese cuvinte?

Colegii de la Ploiești fac o echipă foarte bună, sunt profesioniști, muncesc foarte mult. Au fost și atacați, dar se țin și își fac foarte bine treaba.” (http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/justitie/laura-codruta-kovesi-la-digi24-651263).

Sigur, nu știu ce vrea să zică doamna Codruţa, când spune că procurorii lui Negulescu “se ţin”, deoarece, din relatările scatologice ale acestuia, nu prea rezultă că reușesc! Dar, ne mai luăm de la două-trei produse de dezasimilație? Chiar și domnul Lazăr și-a dat seama că nu e “zdreanţă” și a reacţionat imediat punând lucrurile la punct. Printr-un comunicat oficial al Ministerului Public, din 15 februarie 2017:

“Totodată, în ceea ce privește înregistrarea audio difuzată s-a făcut referire la șeful doamnei procuror Luminița Cristea, respectiv la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, şi nu la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr.” (http://www.mpublic.ro/ro/content/c_15-02-2017-13-02).

E aproape incredibil, cum vor oamenii ăștia răi să-i discrediteze pe procurorii republicii și să-l compromită pe domnul președinte și pe oamenii bravi, care manifestează, cu sufletul deschis, în Piaţa Victoriei, luptând împotriva fărădelegii și corupţiei din iubita noastră ţărișoară. Așa cum zicea domnul Lazăr, pe facebook-ul oficial al Ministerului Public, în 13 februarie 2017, “Augustin Lazăr, respinge ferm atacurile subculturale la adresa conducerii Ministerului Public”. (https://www.facebook.com/piccj.oficial/). Curat, “subculturale” , oameni buni! “Un lucru de c***t”, cum ar zice domnul Negulescu! Sau “Luaţi mâinile”, cum ar zice domnul președinte!

Cum să nu te baţi, cum s-a bătut Codruţa pentru domnul Negulescu, să-i “ţină spatele”? (http://www.romaniatv.net/sebastian-ghita-dna-vrea-sa-i-faca-dosare-lui-liviu-dragnea-ca-sa-renunte-la-functia-de-premier_331596.html). Chiar dacă, pe aici, pe acolo, vreo oarecare Claudia ar interfera cu lupta împotriva corupţiei, ăsta ar fi un impediment ca “DNA să vină să vă ia”? (https://www.danielsavu.ro/?p=6418)? Niciodată, frăţică!

Un NePlagiat pentru Eternitate

Ca să fiu și mai clar, uitaţi-vă cum au atacat-o pe Codruţa, pentru un așa-zis plagiat! Doctoratul! Bineînţeles că acea Comisie de la Ministerul Educaţiei a rezolvat problema și a dat verdict clar de neplagiat! Vorba băieţilor din Piaţă, “DNA să vină să vă ia”! Foarte frumos au rezolvat! Trei super-specialiști în drept au făcut un raport favorabil doamnei Kövesi, pe 30 noiembrie 2016 și l-au înaintat Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cei trei sunt prof. Claudia Ghica Lemarchand, prof. Vlad Constantinesco şi conf. Radu Chiriţă. Superb! Oamenii ăștia au făcut un raport împărţit în două, o parte redactată de Claudia Ghica Lemarchand și Vlad Constantinesco, alta elaborată de Radu Chiriţă. Cei trei erau presupuși să analizeze teza Codruţei, din perspectiva legii românești cu privire la plagiat, evident. Iată ce spun Claudia Ghica Lemarchand și Vlad Constantinesco, în bucata lor de raport:

<<Dreptul român a reținut o definiție specială a plagiatului în legea n° 206 din 27 mai 2004 (articolul 4 lit. d și e) :

“d) plagiatul –expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale;

e) autoplagiatul -expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale aceluiași sau acelorași autori, fără a menționa acest lucru și fără a face trimitere la sursele originale.”>> (http://www.romanialibera.ro/articleFiles/20161209141628-raport%20cnatdcu.pdf).

Ce credeţi că au făcut specialiștii noștri? Au aplicat legea românească la detectarea plagiatului? Aș! Vreo lege străină? Câtuși de puţin! Au inventat ei o lege:

2. Analiza reţinută de autorii expertizei în cadrul analizei tezei supuse

Pentru a efectua o analiza fiabilă și demnă de interes, ţinând cont de situaţiile diferite care merită o apreciere diferită, subsemnaţii au reţinut definiţia următoare : plagiatul este o abatere de la onestitatea știinţifică, care consistă în a-și însuși fără drept opera unui terţ, ceea ce se poate face de maniere diferite care trebuie diferenţiate”.

Așa că au descoperit, pe legea inventată de ei, în ciuda identificării, chiar și așa, în raport, a numeroase pasaje plagiate din lucrarea Codruţei, că:

În virtutea principiilor juridice, sancţiunea trebuie să fie adaptată situaţiei, individualizată pentru a asigura proporţia faţă de culpă. Din acest punct de vedere, retragerea titlului de doctor a autorului tezei supuse expertizei ne apare ca fiind o sancţiune excesivă și neadaptată.” Adică au absolvit-o, scurt, pe Codruţa!

Domnul Chiriţă, în bucata lui de raport, a descoperit și el că legea românească nu e bună, așa că și-a inventat și el o lege, alta decât a celorlalţi doi, nu înainte de a critica legea românească:

“Plecând de la aceste critici ale textului legal, sunt de părere că o lucrare poate fi calificată ca fiind plagiată, în măsura în care fie din punct de vedere cantitativ, fie din punct de la vedere calitativ autorul acesteia şi-a însuşit expresiile sau ideile altuia fără a-l cita, la un nivel la care în lipsa acestei preluări ar fi afectată substanţa lucrării (….)

Așa că și-a stabilit singur nivelul la care lucrarea Codruţei putea fi calificată drept plagiat. Ghici ce? Nu era plagiat! Concluzia lui Chiriţă a fost apoteotică, la fel ca a colegilor, deși, pe legea inventată de el, a identificat pasaje plagiate, în lucrarea Codruţei:

“De aceea, ţinând cont de aspecte de natură cantitativă şi calitativă, remarcând însă calitatea sa ştiinţifică sub nivelul unei teze de doctorat (sic!), consider că lucrarea nu este plagiată”.

Adică, hai să vedem dacă a plagiat Codruţa! Păi, cum facem? Ne gândim cum să iasă că nu a plagiat! Aplicăm legea? Vorba lui Negulescu: “Un lucru de c***t”! “Jos mâinile” de pe ea! Evident că nu aplicăm nicio lege! Inventăm ceva s-o scoatem pe Codruţa! Tare, nu?

Dar, ce ne facem cu domnul Chiriţă, care, pe 8 decembrie 2016, după raport, a constatat că:

Doamna Kövesi nu a adus nimic original. Când veţi citi raportul, veţi vedea că atât eu, cât şi colegii din comisie am constat că lucrarea este foarte slabă din punct de vedere calitativ. Doar că asta nu se sancţionează. Sau o astfel de sancţiune ar trebui acordată comisiei care a acordat titlul de doctor. Simplul fapt că teza e subţire din punct de vedere ştiinţific, pe legislaţia pe care o avem acum, nu poate să conducă la retragerea titlului. Şi, până la urmă, este o părere subiectivă dacă teza e subţire sau nu. Mie mi s-a părut foarte subţire. Poate altora li se pare genială. Suntem oameni şi privim lucrurile diferit. Din punct de vedere al copiatului sau al însuşirii de idei de la alţii, repet: s-a întâmplat în anumite pasaje, dar nu erau din nucleul tezei sau din partea centrală. Erau nişte chestii de introduceri şi prezentări foarte teoretice care puteau şi să lipsească fără să afecteze. Eu, sincer să fiu, nu reuşesc să găsesc un mobil pentru care a făcut chestia asta. Dacă era vorba de o idee originală, pot să înţeleg un mobil pentru care o furi. Dar când furi ceva în introducere, nu pot să înţeleg de ce.” (http://www.stiripesurse.ro/kovesi-sanctionata-de-cnatdcu-expert-teza-sefei-dna-foarte-slaba-interviu_1167857.html).

Cum, domnul Chiriţă, membru în comisia pentru evaluarea tezei de doctorat a Codruţei, pentru identificarea plagiatului, a descoperit că Laura Codruţa a “furat“? Și, totuși, nu a constatat plagiatul, fiindcă Laura Codruţa a “furat” doar în introducere? Wow! Trăiască lupta împotriva corupţiei! “Jos mâinile de pe DNA!” “DNA să vină să vă ia!”, “Un lucru de c***t!”. Jos “atacurile subculturale”! Clar!

Dar partea frumoasă abia acuma vine. Ce credeţi că a uitat domnul Chiriţă să șteargă de pe blogul personal, ceva postat încă din 16 martie 2016, cu ceva vreme înainte de “glorioasa” sa participare la “rezolvarea” doamnei Codruţa? Un text superb, cu titlul Globul de sticlă. Un text cu privire la o doamnă judecător, Florica Roman, judecător la Curtea de Apel Oradea. Supusă persecuţiilor de către sistem. Și scrie Chiriţă:

Dacă toţi tăcem din gură, ne ducem dracu’ toţii. Orbiţi de o companie (sic!) mediatică şi de un cult al personalităţii DNA ce tinde să devină faraonic, oamenii de bună credinţă nu pot decât să pice în această capcană pentru că nimeni altcineva nu vorbeşte.” (http://raduchirita.ro/globul-de-sticla/).

Și mai scrie:

Toţi cei care sunt decenţi nu trebuie să uite că dacă în cea mai curată cameră din lume pui un rahat, o să pută în toată camera. Lumea justiţiei e plină de abuzuri, de putere scăpată de sub control, de ascunderea gunoiului sub preş şi de incompetenţă şi indiferenţă vecină cu nesimţirea. Îmi asum cele spuse.

În logica textului meu, ar urma să dau nişte exemple. Am vreo 3 exemple din ultima lună, de abuzuri pentru care, într-o ţară normală, nişte magistraţi ar fi fost daţi afară, iar unul ar fi ajuns la puşcărie. Am început să le scriu, însă am şters şi nu le voi publica. De ce? De frică. Pentru că am văzut oameni cărora li s-au înscenat dosare şi au pierdut tot, indiferent dacă au fost sau nu condamnaţi. Pentru că mi-e frică ca, dacă rostesc nume şi fapte, mâine pot fi Florica Roman. Sunt avocat de multă vreme şi atâta încredere am în sistemul judiciar: mi-e frică să dau exemple de abuzuri, cu nume şi fapte, pentru că ştiu că sistemul nu mă va apăra.”

Și acest om i-a dat verdict de neplagiat Codruţei? Un om terorizat de frica de DNA? Cine l-a ales pe el în comisie și, dacă el este așa, cum sunt ceilalţi doi? Dacă tot vorbirăm de Piaţa Victoriei, cine manipulează? Chiriţă scrie că: “Orbiţi de o companie (sic!) mediatică şi de un cult al personalităţii DNA ce tinde să devină faraonic, oamenii de bună credinţă nu pot decât să pice în această capcană pentru că nimeni altcineva nu vorbeşte”. Adică ce să înţeleg eu? “Jos mâinile de pe DNA!” “DNA să vină să vă ia!”, “Un lucru de c***t!”. Jos “atacurile subculturale”! Zice și el ceva despre “rahat”! Îl bate pe Negulescu: “dacă în cea mai curată cameră din lume pui un rahat, o să pută în toată camera.” Ei, domnule Chiriţă, așa pute DNA! Și raportul dumitale cu privire la teza doamnei Kövesi! Și toată România! Și băieţii și fetele din Piaţa Victoriei, cu Iohannis în cap! Iohannis știe! Băieţii și fetele din Piaţa Victoriei nu știu încă. Iar Fyodor Dostoevsky se strică de râs uitându-se la noi, de undeva, din cerul lui rusesc!

Dar, pentru voi, cititorilor, mai este o șansă! Evident, venită de undeva, de peste ocean, din America. Sub forma unei reclame. Cum putea fi altfel? Dacă, vreodată, vreun pesedist obraznic și agresiv se repede la ușa mașinii dumneavoastră, asiguraţi-vă că aveţi un Negulescu în portbagaj! Sau o Codruţa! Sau un manifestant din Piaţa Victoriei! Sau un Klaus Iohannis! Sau o fiinţă, oarecare! Vă las pe dumneavoastră să ghiciţi care dintre variantele prezentate mai sus este valabilă pentru filmuleţul de mai jos! Succes!

Suburban Auto Group-Trunk Monkey Commercial

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!