Munca în echipă! Carlyle, Confucius, Seneca, Adler, Maritain, Iohannis și Românii!

Privind la ultimele evenimente internaționale, din care românii nu au înţeles nimic (sau cred că au înţeles totul), te întrebi, inevitabil, dacă nu dai frâu liber maliției, acolo unde s-ar cuveni să privești îngăduitor micile tribulații ale vieții! În definitiv, nu poţi fi deștept tot timpul. Ar fi plictisitor! Și, apoi, profund inutil! Unii cărturari au impresia că esența reprezentării corespunzătoare a interesului naţional stă în inteligenţa liderului. Care devine un erou prin ea însăși! Este, aici, o axiomă etică a puterii minții. Cică, inteligenţa ar fi direct proporțională cu noblețea sufletului. Ceva de genul: un lider inteligent nu s-ar ambiționa să se bată pentru niște case, dobândite de el prin acte false, doar pentru a încasa chirii exorbitante, pe seama unor amărâți, aruncați pe drumuri din casele cu pricina! Aţi recunoscut liderul? Dacă ar fi să-l cred pe Thomas Carlyle, liderul la care tocmai am făcut referire numai inteligent nu poate fi numit. Căci, iată cum vede Carlyle pe lider, în Eroii, Cultul Eroilor și Eroicul în Istorie (Institutul de Arte Grafice “Luceafărul”, București, 1921, p. 228):

“Omul de inteligenţă în vârful treburilor: aceasta este ținta tuturor constituțiilor și revoluțiilor, dacă au vreo țintă. Căci omul cu adevărată inteligenţă, cum afirm și cred pururea, este și omul cu inimă nobilă, omul adevărat drept, omenos și viteaz. Căpătați-l pe el drept Cârmuitor, aţi căpătat totul; nu aţi izbutit să-l căpătați, chiar de aţi avea Constituții din belșug ca murele și un Parlament în fiecare sat, nimic nu aţi căpătat încă”.

Portrait of Thomas Carlyle by Florence Carlyle

E drept, noi l-am căpătat pe Iohannis! Și ne-am căpătuit! Un om “Inteligent” și plin de “compasiune” pentru soarta celor necăjiți, ar zice unii “rezistenți” din Piaţa Victoriei! Într-un cuvânt, “omenos”! Care se potrivește “perfect” definiției lui Carlyle! Problema este că, ajuns aici, intru puternic în coliziune cu domnul Confucius! Mai ţineţi minte conferinţa de presă cu Trump, din 9 iunie 2017, de la Washington, despre care v-am scris și spus atâtea, în ultimele zile? În care vine un șmecher american și îi pune o întrebare Inteligentului din România despre plătitul, din urmă, al unei pretinse datorii către America? Ia să ne amintim (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press):

Q    Thank you.  Mr. President, if you could tell us — a couple weeks ago, President Trump was in Brussels at the NATO meeting, and not only was he encouraging NATO members to pay up the 2 percent required of GDP for national defense, but he also was saying that countries, including yours, who had not paid 2 percent in the past should make up for that difference.  Do you think that’s fair?

PRESIDENT IOHANNIS:  I was in Brussels, and I met President Trump and I listened to his speech and I liked it.  Because, you see, NATO is based on values, but it is ultimately a military alliance.  And you know, military spendings are complicated and you need a lot of money, because NATO is the strongest alliance the Earth ever saw and we want to keep it that way.

So we have to spend money for defense purposes.  And spending money means if you’re in an alliance, everybody has to spend money.  This is called burden-sharing.  And I fully agree, Mr. President, to that.”

Adică:

ÎNTREBARE: Mulţumesc. Domnul Președinte, dacă aţi putea să ne spuneţi – acum două săptămâni, Președintele Trump a fost la Bruxelles, la întâlnirea NATO și nu numai că i-a încurajat pe membrii NATO să plătească cei 2% solicitați din PNB, pentru apărare naţională, dar a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

PREȘEDINTELE IOHANNIS: Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut. Căci, vedeţi dumneavoastră, NATO se bazează pe valori, dar este, în cele din urmă, o alianță militară. Și, știţi, cheltuielile militare sunt complicate și ai nevoie de foarte mulţi bani, pentru că NATO este cea mai puternică alianță militară de când este Pământul și vrem s-o păstrăm așa.

Deci, trebuie să cheltuim bani pentru scopuri de apărare. Și, a cheltui bani înseamnă, dacă ești într-o alianță, că toată lumea trebuie să cheltuiască. Asta se cheamă să împarți povara. Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Pentru conformitate vezi intervalul dintre minutele 16:56 și 18:22.

President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min

https://www.youtube.com/watch?v=IIVNh-X0M9Q

Nu intrăm în amănunte referitoare la ce este NATO și de ce o astfel de pretinsă datorie este un cretinism patentat, altminteri desființat big time de Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Washington (vezi http://www.thetimes.co.uk/article/germany-dismisses-white-houses-intimidating-300bn-bill-for-defence-dl7dk629k). Am explicat acest lucru de mai multe ori, public, după vizita lui Iohannis în SUA. Nici nu ne vom referi la limbajul de compunere de clasa a VI-a, la generală, practicat de “Eroul” ratat al lui Carlyle, ce-i drept, într-o limbă engleză netradusă pe site-ul oficial al Președinției române (oare de ce?)!

Pur și simplu, ne întrebăm cum de n-a înţeles Inteligentul că întrebarea șmenarului american se referea la toate ţările NATO, care nu mai plătiseră 2% pentru apărare și care, acum, conform filosofiei domnului Trump, ar fi trebuit să plătească din urmă? Că Inteligentul vrea să forțeze România la asemenea plată, de-a dreptul cretinoidă, este OK! Este o afacere personală între el și poporul român, care îl consideră “Erou” și este, probabil, dispus să plătească miliarde de dolari pomană Americii! Că așa vrea el, Iohannis! OK! Dar cum poate Inteligentul să vorbească în numele Germaniei și Franței, ţări NATO aflate în aceeași situaţie ca România? Căci, întrebarea șmecherului american se referea nu numai la România, ci la toţi aliații europeni ai SUA, care nu plătiseră 2% pentru apărare.

“(…) a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?

Iar, Inteligentul răspunde în numele tuturor, căci nu individualizează răspunsul la România:

Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut (…) Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.

Afirmații făcute după ce Germania confirmase, în clar, că nu va plăti așa ceva! Ce nu a înţeles Inteligentul, aici? Capcana șmenarului american? Sau securiștii proști de la ambasada din Washington, pur și simplu, nu l-au pregătit pentru asta. Sau, omul “Omenos” și “Inteligent”, cum îl știm, prieten cu Carlyle, chiar vrea să ajute micuța Americă să se redreseze economic, sub administraţia Trump! Aici intervine Confucius, cu ale sale The Analects (Oxford University Press, 1993, Book 2, par. 17, p. 7):

“Maestrul a spus: Yu, să te învăţ despre a înţelege ceva? Când înțelegi ceva, să recunoști că înțelegi; dar când nu înțelegi ceva să recunoști că nu înțelegi – ei, asta înseamnă să înțelegi.”

Confucius

Tiii, ce simplu pare! Conform lui Confucius, Inteligentul lui Carlyle, care se întâmplă să nu înțeleagă ceva, ar trebui să vină în faţa lumii și să spună: “Vreţi să vedeţi un prost? Uitați-vă la mine!” Or, asta nu se poate! Nimeni nu ar face așa ceva, să fim serioși! Sau, poate, Confucius se referă la a recunoaște că nu ai înţeles doar faţă de tine însuți/însăți. Asta complică foarte chinezește lucrurile!

Cam aici se plasează dilema mea. Ce ţi-e și cu chinezii ăștia! Auzi, tu! Să recunoști că nu ai înţeles! Ca dovadă că înțelegi! Simplu, dar și complicat, în același timp!

Acum, cuiva, care nu înţelege prea bine întrebările din conferinţa de presă cu Trump, dar câștigă chirii exorbitante din case obținute cu acte false, am fi înclinați să-i alocăm măcar apelativul inteligenţei pecuniare, chiar dacă deposedată de componenta “omeniei” cu care asezona Carlyle inteligenţa! Căci, până la urmă, totul se reduce la vechea poveste cu banii! Că îi iei din chirii, pentru case obținute prin acte false, conform soluției date de instanța judecătorească sau îi dai din buzunarul românilor, pentru pretinse datorii la superputeri mondiale, tot despre bani vorbim! Numai că, acum, se bagă în discuţie Seneca, tocmai pentru a ne complica viaţa și mai tare. Căci, zice romanul în Dialogurile sale (Dialogues, Tome second, De la vie heureuse-De la brièveté de la vie, Paris, 1923, p. XXV-4):

“-Quelle différence y a-t-il entre moi le sot et toi le sage, si tous deux nous voulons posséder?

-Une très grande, car les richesses sont chez le sage en servitude, chez le sot au pouvoir…”

Adică:

“-Ce diferenţă este între mine prostul și tine înțeleptul, dacă amândoi vrem să ne îmbogățim?

-Una foarte mare, căci bogățiile sunt supuse înțeleptului, dar îl conduc pe prost…”

Seneca

Sau, dacă vreţi, aveţi aici transpunerea, în dialog, a proverbului latin Pecunia, si uti scis, ancilla est si nescis, domina, adică “Dacă știi să-ţi folosești banii, banii sunt sluga ta, dacă nu, îţi sunt stăpân”! Hm, să fie aici vreo legătură cu ideea exprimată, la un moment dat, de un “bogătaș” al ţării, cum că și-ar fi cumpărat mai multe case din meditații? Același om, ales în fruntea statului, fiind și cel care plimbă prin procese niște sărmani la bătrânețe, care nu vor să plece din casele ce li s-au luat prin acte false? (vezi https://media.stiripesurse.ro/other/201703/media-149036329078281300.pdf și http://www.stiripesurse.ro/de-ce-a-pierdut-klaus-iohannis-casa-din-sibiu_1187441.html).

Banii, stăpânii cui? Are Seneca o vorbă! Aceiași bani pe care Inteligentul lui Carlyle este gata să-i dea, aiurea, Americii! Sigur, nu banii lui, ci ai românilor! Ba, mai mult, ai germanilor și ai francezilor! El fiind liderul unei ţări membre a Uniunii Europene, de unde românii primesc bani tocmai din visteria germanilor și francezilor! Cum se mai închide cercul banilor lui Seneca, dom’le! Mai că îmi vine să nu înţeleg și să ies public să recunosc că nu înţeleg nimic, ca dovadă supremă a faptului că înţeleg, așa cum mă învață Confucius! Cum să faci ce a făcut Iohannis, promițând lui Trump că îi dai înapoi bani pe care nu îi datorezi? Cumva, Alfred Adler are o explicaţie (Cunoașterea Omului, Editura Știinţifică, București, 1991, p. 190):

“Un tip de om, la fel de puţin indicat pentru profesiunile care cer inițiativă, este acela dominat de un fel de slugărnicie și care nu se simte bine decât acolo unde are de dus la îndeplinire porunci”! OK, dar poruncile cui? Ale lui Trump? Deh, poate nu sunt chiar poruncile lui Trump! Când execuți, fără să clipești, poruncile Securităţii lui Ceaușescu, poate e bine să vezi mai întâi la cine se închină Coldea! Sau Maior!

Alfred Adler

Apropo, știţi de ce l-a invitat Macron pe Trump, la 14 iulie? Aţi urmărit, probabil, ceremoniile de la Paris!

FULL. President Trump to attend French National Day Parade with President Macron. 14 juillet 2017-2:14:44ore

https://www.youtube.com/watch?v=REJiqReYu2s

Nu vă voi prezenta întreaga mea teorie cu privire la mișcarea lui Macron. Doar un flavour. Trump a considerat invitația adresată de președintele francez ca fiind un fel de challenge. Într-un moment când el, Trump, a dinamitat singur toate punțile spre Europa! A vrut să fie brav! Nu a înţeles nimic și Confucius nu a apucat să-l învețe nimic! Macron l-a primit la Invalides. Nu la Versailles, la o expoziție despre Thomas Jefferson, cum l-a primit pe Putin, la o comemorare a lui Petru cel Mare! Trump a crezut că se va întâlni doar cu Macron și Brigitte! Ei bine, nu! S-a întâlnit direct cu Napoleon! O întâlnire pe care orice președinte american ar trebui să o evite, cu eleganță, în exercițiul oficial, pentru că o astfel de întâlnire este întotdeauna competitivă și mereu câștigă Napoleon! Adică, Franţa. Mai ales, la Invalides!

Emmanuel Macron accueille le président américain Donald Trump aux Invalides-28:23min

https://www.youtube.com/watch?v=U2J1i_klva8

În plus, ce ar trebui să fie scris pe prima pagină a agendei eterne a tuturor președinților americani? Niciodată, nu merge într-o vizită, pentru a participa la sărbătoarea naţională a altei ţări! Și, dacă, totuși, te prinde cutremurul în ţara aia și nu poţi pleca acasă în timp util, asigură-te că nu participi la ceremonialul de celebrare a zilei naționale în trei ţări de pe planeta asta: Franţa, Rusia și China! Mai ales, Franţa! Nu mă mir că Trump nu știe nici măcar atât! Cum nu mă miră efuziunea stângace cu care a copleșit-o pe Brigitte Macron, într-o îmbrățișare forțată, care a silit-o pe franțuzoaică să dea doi pași înapoi! Trump o îmbrăţisa, sperând că recuperează, astfel, în relaţia deteriorată cu Europa! Ghici ce? Pe Brigitte a speriat-o, iar Europa l-a văzut prost!

France: Trump pulls Brigitte Macron in for infamous tug-o-war handshake-0:36min

“Complimentul” cu iz de insultă prostească, adresat de bădăranul președinte al SUA doamnei Macron a oripilat întreaga Europă: “Vă ţineţi atât de bine (You’re in such good shape)”!

‘You’re in such good shape’: Trump to Brigitte Macron-0:35min

https://www.youtube.com/watch?v=EaqQ0uEhBsw

Adus ca elefantul în magazinul cu porțelanuri, Trump a făcut America, încă o dată, de râs! Stăpânul formal al lui Iohannis s-a dat în spectacol până la sfârșit. Puţini au observat iritarea americanului la sfârșitul trecerii în revistă a gărzii de onoare, la Invalides, când Macron l-a ocolit pur și simplu pentru a se întoarce, conform protocolului, cei doi plasându-se, câteva clipe, în direcții diferite, în plin ceremonial (vezi intervalul dintre minutele 8:54 și 9:05).

President Trump Arrives in France, Paris. Élysée Palace. July 13, 2017. Trump meets President Macron-15:37min

https://www.youtube.com/watch?v=45tMQAgK8f4

Și, dacă mai sunt unii care nu au înţeles de ce l-a invitat Macron pe Trump, la Paris, atenţie, de 14 iulie, vă mai dau un singur indiciu! Ei bine, concomitent cu prezența americanului în capitala eleganței, Macron a dat un interviu pentru Ouest France, 13 iulie 2017 (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2017-07-13.pdf):

Q – Qu’est-ce qu’apporte l’Europe ?

R – Nous sommes le seul espace géographique aujourd’hui qui ait la capacité de la puissance, défende les valeurs démocratiques et de liberté, soit en même temps un rapport à l’égalité et aux équilibres sociaux, et qui protège les biens communs de la planète, le climat, l’éducation pour tous.

Q – L’Europe peut-elle encore compter sur les États-Unis ?

R – Nous avons besoin des États-Unis d’Amérique (…) Nous avons des différends sur le commerce. Une tentation protectionniste renaît aux États-Unis. Je souhaite qu’on défende le libre et juste commerce. Le protectionnisme est une erreur, c’est le frère jumeau du nationalisme et cela conduit à la guerre.

Adică:

Întrebare: Ce aduce Europa?

Răspuns: Noi suntem atât singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii, cât și, în același timp, un raport al egalității și echilibrelor sociale și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul, educația pentru toţi.

Întrebare: Europa poate conta în continuare pe Statele Unite?

Răspuns: Avem nevoie de America (…) Avem diferende asupra comerțului. O tentație protecționistă renaște în Statele Unite. Sper că va fi apărat comerțul liber și corect. Protecționismul este o eroare, este fratele geamăn al naționalismului și asta conduce la război”.

Macron-Trump, Paris 14 iulie 2017

Nu cunosc, în istorie, alte asemenea elaborări despre America, din gura unui lider francez! Nici de Gaulle nu a spus vreodată că Europa este “singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii”, excluzând, astfel, Statele Unite din zona democrației și a libertăţii, ca putere mondială. Niciun lider democratic european, în pofida tuturor diferendelor comerciale pe care le-au cunoscut europenii și americanii, nu a văzut, public, în America o ţară naționalistă, care merge pe drumul războiului, prin practici protecționiste în comerțul global! Nu că Macron s-ar aștepta la vreo confruntare armată cu SUA, pe teme comerciale, dar anatomia regimului Trump, pe care o descrie atât de plastic, nu e mai puţin demolatoare ca un asalt al Gărzii Republicane! Vă daţi seama cum privește Macron pe acel european (ghici pe cine?), care întreține, slugarnic, fantasmagoriile lui Trump, cu privire la vreo inventată datorie pecuniară a Franței faţă de America, în NATO?

Europa se desprinde de America, așa cum a zis Merkel! Iar Macron a mers mai departe decât cancelarul! Și România este, totuși, în Europa! O Românie condusă de “inteligenţa” definită de Carlyle, “îmbogățită” de Seneca și “explicată” de Adler!

Apropo, credeţi că Iohannis l-a citit pe Jacques Maritain? Are filosoful francez un panseu care i se potrivește perfect “Inteligentului” lui Carlyle, în Du Régime Temporel et de la Liberté (Desclée de Brouwer, Paris, 1933, p.103):

“Aussi bien le principal, au point de vue de l’existence dans l’histoire, n’est-il pas de réussir (ce qui ne dure jamais), mais d’avoir été là (ce qui est ineffaçable).”

Adică:

“Tot așa, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este de a reuși (ceea ce nu dăinuie niciodată), ci de a fi acolo (ceea ce nu se poate șterge).”

Jacques Maritain

Iată de ce Iohannis este la Washington, Berlin sau Bruxelles! Putem noi șterge asta din istorie? Nici măcar din mintea și inima consumatorilor de presă securistă de la București, presă care îl ridică în slăvi, pentru că “a fost acolo”! Nu contează dacă și ce “a reușit”. Și nici dacă, așa cum ne învață Confucius, Iohannis nu l-a înţeles bine pe Maritain! Eu, unul, cred că nici nu l-a citit pe bietul Jacques cel evlavios! De altfel, Inteligent cum zice Carlyle și Priceput la Bani cum ni-l arată Seneca, Iohannis al nostru se plimba, odată, cică, pe o străduță mai dosnică din Londra, când ce să vezi…Dar, nu-i mai bine să-l lăsăm pe Dave Allen să vă povestească? Enjoy!

Dave Allen At Large – £10 Note Stuck Under Car Tyre-2:55min

Clarificări şi Explicaţii cu privire la Criza Siriană

base-bashar 2

În ultimele zile, o foarte complexă dezbatere cu privire la situaţia din Siria s-a dezvoltat pe acest blog. Unele dintre comentarii au fost ample şi au solicitat răspunsuri elaborate. Acestea pot fi accesate atât în Comentariile din secţiunea unor postări, de pe pagina principală, cât şi pe pagina Analytical, respectiv în Comentariile la pagina Analytical. Între timp, evenimentele s-au precipitat devenind inevitabilă o intervenţie americană în Siria.

Numeroşi cititori mi-au solicitat să transfer o parte din analizele din secţiunile menţionate în principala pagină a blog-ului, pentru o mai bună vizibilitate şi lesnicioasă accesare de către cei interesaţi! Ca urmare a interesului din ce în ce mai mare al cititorilor acestui blog, am decis să transfer în prima pagina analizele cele mai importante dedicate crizei siriene.

Aceste analize au menirea de a oferi, tuturor celor care accesează blog-ul, cea mai bună şi documentată evaluare, cu privire la dinamica evenimentelor legate de internaţionalizarea crizei siriene şi de inevitabila intervenţie americană! Analizele vor fi prezentate cu mici modificări faţă de forma iniţială, dar menţinând conţinutul axat pe dialogul cu cititorii blog-ului, aşa cum s-a desfăşurat acesta.

“Agresorii” Americani şi Ruşii cei “Răi”

Text postat pe 6 septembrie 2013 în Analytical. Răspuns la un comentariu al domnului Alex, (Submitted on 2013/09/05 at 10:03 am | In reply to Valentin Stan.), în secţiunea pentru comentariile la Analytical. Pentru o mai bună înţelegere a răspunsului, postez imediat înaintea textului meu comentariul şi întrebarea domnului Alex.

[Dle Stan, intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos? Mâine, poimâine, te pomeneşti că Rusia sau China sau o altă mare putere inventează un context şi un pretext de a efectua bombardamente într-un alt stat.

Puterea serviciilor secrete ruseşti nu trebuie subestimată. Să luăm, de exemplu, Republica Moldova, care cică ar trebui sa semneze (sper că ăsta e termenul) un acord de asociere, la Vilnius, în noiembrie. Se promovează nişte proteste “contra guvernării corupte”, se instigă lumea la violenţă, se face să se pară aşa încât poliţia trage în manifestanţi şi, de aici până la “trebuie să intervenim să stopăm acest guvern, care îşi ucide propriul popor” nu e decât un pas.

Guvernarea aşa-zis democratică pică şi la putere vin unii fideli intereselor ruse.
Vi se pare prea SF un asemenea scenariu?
Mai ales că aşa-zişii “comunişti” au anunţat o “revoluţie” în toamna.

În general, credeţi că presiunile Rusiei asupra RM se vor intensifica până la summit-ul de la Vilnius?
Mulţumesc]

Ce este mai periculos decât periculosul?

Domnul Alex, ce v-aţi face fără mine? Aţi ridicat o problemă de mare semnificaţie pentru zilele noastre, concentrată, pe bună dreptate, în întrebarea: “Intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos?” Ba da! Foarte periculos! Dumneavoastră mergeţi chiar mai departe! Daţi şi răspunsul ipotetic! O intervenţie rusă! Unde? Păi, în Moldova! Hai, să le luăm la rând! Întrebare, ipoteză, răspuns!

Da, orice intervenţie, fără autorizare expresă din partea Consiliului de Securitate al ONU, poate fi un precedent periculos! Personal, sunt pentru ca astfel de intervenţii să fie bazate ori pe invocarea articolului 51 din Cartă (răspuns la un atac direct), ori pe o rezoluţie a Consiliului de Securitate! ORI DE CÂTE ORI SE POATE! E, într-adevăr, periculos să avem intervenţii care nu se încadrează în acest tipar! Dar, întrebarea de “Catch 22” este alta: “Poate fi ceva mai periculos decât o intervenţie fără autorizarea Consiliului de Securitate?” Răspuns corect: “Da! Câteodată, este mult mai periculos să nu intervii!!!” Şi, acum, să vă spun o poveste!

A fost odată ca niciodată un băiat! Îl chema Pol Pot! Era liderul kmerilor roşii în Cambodia (numele în engleză)! După unele estimări, este pe locul 3, după Stalin şi Hitler, în ierarhia  criminalilor mondiali! A omorât, scurt, aşa, cam între 1 şi 3 milioane de oameni din propriul popor, adică, undeva la 25% din populaţia de vreo 8 milioane, cu totul, a Cambodiei! Nu intrăm în amănunte! În anii ’70 ai secolului trecut, când a fost liderul naţiunii sale. Dacă v-aţi fi plimbat, atunci, prin ţara lui, v-aţi fi “întâlnit”, pe aici, pe acolo, cu “frumoase” piramide alcătuite din mii de capete tăiate, ca pe vremea lui Genghis Han! O “minunăţie”!

Băiatul a fost răsturnat de la putere, în 1979, de un atac armat al Vietnamului comunist, cu care avea diverse chestiuni de împărţit, iar comuniştii de la Hanoi se cam săturaseră de el! Nu a existat nicio rezoluţie a Consiliului de Securitate, care să autorizeze intervenţia Vietnamului! Sigur, Vietnamul a invocat dreptul la autoapărare, că nu-i durea gura, dar nu au raportat cine ştie ce la Consiliul de Securitate, care, oricum, nu prea avea cum să reacţioneze, fiind blocat pe considerentele de divizare politică ale războiului rece!

Ia, ziceţi, a fost bine să acţioneze Vietnamul (altminteri, o dictatură comunistă) pentru a răsturna de la putere pe unul dintre cei mai mari criminali din istoria tuturor timpurilor? Eu cred că da (domnul Ion spunea că îi “divinizez” pe americani, aici sunt căzut în „admiraţie” faţa de vietnamezi)! Sau trebuia să mai omoare şi restul de 6 milioane, din poporul său şi, abia apoi, SUA, China şi URSS să fi discutat serios un proiect de rezoluţie? Sigur, vietnamezii nu l-au înlăturat pe Pol Pot fiindcă mureau, neapărat, de grija victimelor sale! Aveau alte scopuri. Dar milioane de oameni au supravieţuit terorii, fiindcă Vietnamul a intervenit! Sigur, nu poţi să opreşti mereu dictatorii să omoare! Câteodată, îi opresc alţi dictatori! Câteodată, în funcţie de interesul tău naţional de securitate şi dacă ai mijloace, îi opreşti tu! Fără aprobare de la ONU! Altădată, sub pretext umanitar, fără voie de la Consiliul de Securitate, unele state chiar declanşează agresiunea împotriva altor state! A, agresiunea! Ăsta e un subiect! Ia să vedem! Că nu se mai poate cu “agresorii” ăştia americani!

America? Nişte “AGRESORI”!

La 14 decembrie 1974, Adunarea Generală a ONU (AGONU) a adoptat rezoluţia 3314 prin care definea agresiunea! Dominată de ţările lumii a treia şi în luptă cu “imperialismul” american, care tot “agresa” în dreapta şi în stânga (aşa am învăţat eu la facultate, în Epoca de Aur), Adunarea Generală a ONU, ale cărei rezoluţii, atenţie, nu sunt obligatorii pentru statele membre, cum sunt rezoluţiile Consiliului de Securitate, a dat această definiţie! Sigur, rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii, dar pot asista la codificarea dreptului internaţional cutumiar, dacă sunt adoptate în unanimitate sau cu mare majoritate de voturi şi prevederile lor devin principii în practica statelor, după adoptare. Mai mult, sunt rezoluţii ale AGONU, care conţin instrumente juridice internaţionale (convenţii, tratate), care au fost negociate sub egida ONU. Acestea nu sunt obligatorii, prin faptul că sunt conţinute în rezoluţiile AGONU, dar, îndată ce sunt semnate şi ratificate de state, ele se transformă în instrumente obligatorii juridic pentru semnatari.

Adunarea Generală, prin definirea agresiunii, intra în coliziune cu prerogativele Consiliului de Securitate, singurul abilitat, prin Carta ONU, să stabilească cine este agresor pe Terra (articolul 39 din Cartă)! Dar, AGONU avea treabă, că erau “imperialiştii” agresivi şi Adunarea Generală trebuia să-i oprească! Că ăia interveneau  peste tot, fără rezoluţii ale Consiliul de Securitate! Buuuuun! Ia să vedem ce zicea rezoluţia 3314 despre agresiune, printre altele! Conform Anexei, definiţia agresiunii include şi “blocada porturilor sau coastelor unui stat de către forţele armate ale altui stat”! Tare, nu? O să ziceţi: “Bine şi ce-i cu asta”?

Păi, în 1962, sovieticii plantaseră în Cuba instalaţii pentru lansarea rachetelor cu încărcătură nucleară spre SUA! Ceea ce nu era agresiune, nu-i aşa? Un stat independent, URSS, a pus şi el nişte rachete în Cuba, alt stat independent, care şi-a dat aprobarea pentru asta! What the heck! Ei bine, SUA au blocat Cuba, exact cum zice rezoluţia Adunării Generale ONU! Adică, iată, AGRESIUNE! Jos America! Nişte bandiţi, “imperialiştii” ăştia! Auzi, tu, să blocheze coastele Cubei, stat independent şi suveran, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate!

Înţeleg că SUA ar fi trebuit, dacă merg pe raţionamentul dumneavoastră, să ceară rezoluţie de la Consiliul de Securitate, ca să oprească livrările sovietice de armament nuclear către Cuba, nu-i aşa? Ceea ce sovieticii lui Hruşciov s-ar fi grăbit să aprobe cu amândouă mâinile, nu-i aşa? Domnul Alex, să vă spun un secret, că tot zice domnul Ion că îi “divinizez” pe americani! V-aţi pus, vreodată, următoarea întrebare? „Ce aţi fi dumneavoastră şi România, şi Europa şi planeta, dacă, de la începutul secolului trecut, cea mai mare putere militară a lumii nu ar fi fost America, ci, să zicem, Rusia sovietică a lui Stalin sau Hruşciov? Ştiţi ce ar fi astăzi România sau Europa? Dar, cum ar fi să fie Iranul cea mai mare putere militară a lumii? Sau China, aşa deschisă cum e ea la toate modelele economice? Cum ar fi fost ca puterea americană să fi dispărut într-un nor nuclear sovietic, în anii ’60 ai secolului trecut?

Să  lămurim clar un lucru! Putem să îi criticăm cât vrem pe americani, câteodată cu temei! Atâta vreme cât vor deţine puterea în lume, democraţia va avea o şansă! Dar ca puterea lor să dea această şansă democraţiei, s-ar putea să trebuiască să oprească, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate, prin forţă, Iranul să deţină arma nucleară, fiindcă Rusia nu va permite o rezoluţie în acest sens!

S-ar putea să trebuiască să oprească Siria în a deţine arme chimice, pe care le poate livra unor reţele teroriste transnaţionale, pentru a le folosi direct împotriva Americii şi a aliaţilor săi! Apropo, ce credeţi că poate opri, astăzi, China să domine politic şi militar întreaga Asie? Planeta Giganţilor? Imperiul klingonian? De ce credeţi că armata roşie a lui Stalin nu a ajuns la Dublin în şapte zile de la căderea Berlinului? I-au oprit romulanii? Nu, prietene Alex! Aşa hulită cum e, aşa criticată şi “încărcată” cu toate relele, democraţia americană ne permite, în fiecare zi, să o înjurăm aici şi la ea acasă şi să ne trăim viaţa asta amărâtă, aşa cum am ales noi trimiţându-l pe Băsescu sau pe Ponta să ne conducă!

Nu întotdeauna poţi să mergi să aperi vieţile oamenilor sau democraţia aia strâmbă, în lume, sub egida unei rezoluţii a Consiliului de Securitate! Fiindcă nu o să vrea China sau Rusia! Ce faci atunci, dacă e vital să nu scapi din mână balanţa puterii în lume? Atâta vreme cât puterea mondială este deţinută de o democraţie, lumea are o şansă! Din momentul în care balanţa va înclina spre dictatorii criminali ai aceleiaşi lumi, să vă temeţi, domnule Alex!

Ruşii “tremură” de emoţie că semnează Moldova „Nimic” cu Uniunea Europeană

Şi acum Rusia şi Moldova! Am o veste proastă pentru dumneavoastră! Aţi aflat de la Băsescu şi din presă cum vin moldovenii la noi sau încearcă să meargă în UE, la muncă! Aşa este! Dar ştiţi câţi dintre moldoveni sunt la muncă în Rusia? Ia faceţi o investigaţie! O să fiţi uluit! Vorbiţi de Moldova şi UE! Aţi întrebat câţi moldoveni vor o integrare cu Rusia şi câţi cu UE, dincolo de faptul că foarte mulţi dintre ei ar dori un paşaport de UE? Unii ar dori un paşaport de UE, deşi muncesc în Rusia şi nu sunt dispuşi să-şi încerce norocul în spaţiul comunitar.

Îmi spuneţi că Rusia vrea să împiedice vax-ul de la Vilnius, prin care Moldova va încheia „nimic” cu UE! Hai, nu mă înnebuniţi! De ce ar avea nevoie Moscova să strice jucăria de la Vilnius? Dacă, mâine, Rusia opreşte importul de vin din Moldova, economia Moldovei s-a prăbuşit instantaneu! Dacă le opreşte gazul, nu mai pâlpâie o luminiţă în toată republica! Dumneavoastră vorbiţi de guvernarea “aşa-zis democratică” din Moldova? Bine scris “aşa-zis”! Guvernarea aia lipită de toate compromisurile posibile cu comuniştii lui Voronin şi avidă de putere nedemocratică, pe mâna şmecherilor şi securiştilor proşti de la Bucureşti, ghidonaţi de Traian Băsescu?

Credeţi că Rusia, cu trupe în Transnistria şi toate pârghiile economice în mână, se sinchiseşte de România şi bufeurile comice ale penibilului de la Cotroceni sau de Uniunea Europeană, când este vorba de Moldova? Domnul Alex, aveţi o părere foarte proastă despre serviciile secrete ruseşti! Astea au cu totul alte treburi decât să lucreze, zi şi noapte, la menţinerea Moldovei în sfera de influenţă rusească! De treaba asta se poate ocupa uşor Gazpromul sau serviciile economice de la Moscova, dacă ruşii ar avea asemenea apăsări! Până una, alta, ruşii au un mare conducător! V-aţi uitat atent la Băsescu?

A, să nu uit! Un sfat de la un om bătrân şi foarte priceput în domeniul ăsta (scuzaţi exerciţiul de auto-admiraţie, dar sunt prea bătrân ca să mă mai îmbolnăvesc de falsă modestie)! Prietene Alex, dumneavoastră şi cu mine nu vom trăi să vedem Moldova în UE! Habar n-am dacă moldovenii vor dori în 10, 20, 30 de ani să intre în UE! Dar ştiu ce vor dori comunitarii! Nein, Verbotten, if you know what I mean, cum ar zice comisarul Şoric! Aşa că relax şi daţi acatiste la biserică să poată interveni SUA, atât cât pot şi cât vor, pentru a opri dictatorii planetei să ajungă la butoanele puterii mondiale! Sigur, ca nişte „imperialişti” ce sunt, că de-aia şi putem să-i înjurăm în voie! Şi să ne îmbrăcăm în blugi şi să vrem să emigrăm în SUA, de-ai dracu’ ce sunt ei! Nu am auzit de niciun român că vrea să emigreze în Iran! Sau în China! Că în Siria avem mulţi cetăţeni, vreo 10.000, femei şi copiii lor! No comment!

Credeţi-mă, v-aţi înţelege uşor mai greu cu Ali Khamenei sau cu Assad, decât cu Obama! Şi să vă mai spun un mare secret! Cam cinic, dar benefic pentru libertate, în general! E bine să ne bazăm, cât de mult se poate, pe Consiliul de Securitate! Dar, când libertatea României va fi în pericol, iar Consiliul de Securitate va fi paralizat, la cine veţi face apel? Veţi aştepta o rezoluţie? Nu credeţi că v-ar fi mai bine dacă domnul Khamenei ar fi conştient de puterea americană şi foarte pătruns de faptul că acea putere îl va lovi, devastator şi fără ezitare, îndată ce va trece linia roşie a armelor de distrugere în masă?

Dar sutele de mii de evrei români din Israel înseamnă ceva pentru România cea atât de preocupată de cei 10.000 de români din Siria?

Apropo, Băsescu v-a spus de cei 10.000 de români din Siria! Or fi 14.000? Preocupare legitimă a oricărui stat faţă de cetăţenii săi. Ştiţi câţi evrei români sunt în Israel? Parte a statului Israel? Sigur, mulţi nu mai sunt cetăţeni români, dar au fost, ei sau părinţii lor! Oameni care, în ciuda vicisitudinilor, vorbesc româneşte, iubesc România şi păstrează amintirea locurilor de baştină, fiind cel mai puternic segment de cultură românească din lume, în afara frontierelor româneşti, dacă excludem Republica Moldova! Peste 300.000! Toţi, sub spectrul atacului chimic din partea lui Assad! Nu credeţi că o politică deşteaptă din partea României, ca să nu zic altceva, ar fi să ne preocupăm mai mult şi de soarta acestor sute de mii de evrei români din Israel, decât să ne îngrijorăm exclusiv de cei 10.000 de români din Siria (de care trebuie, evident, să avem primordial grijă, ca cetăţeni români)? Sau câteva mii, din orice altă ţară arabă?

Rachetele Scud ale lui Saddam au căzut, în anii ’90, în Israel, iar Israelul nu a ripostat, pentru a menţine integritatea coaliţiei internaţionale, care a alungat, sub conducerea SUA, Irakul din Kuweit. Am fost noi suficient de conştienţi că, printre evreii care au suferit atunci, încă o dată în istorie, erau, poate, şi oameni care au văzut lumina zilei sub cerul României? Şi care, acum, sunt din nou în pericol, pentru că bravul Consiliu de Securitate este total blocat! Ce recomandaţi, domnul Alex? Să le spunem evreilor: “scuzaţi, muriţi un pic, nu avem rezoluţie”? Păi, Israelul nu va alege să moară! Va lovi devastator Siria! Paradoxal, Assad se va bucura, pentru că orice conflict al unei ţări arabe cu Israelul este de natură să dezintegreze alianţa SUA cu ţările arabe din Orientul Mijlociu! Assad ar neutraliza, în felul ăsta, şi coaliţia din Siria, care luptă împotriva dictaturii sale! Ar ieşi jumulit din confruntarea cu Israelul, ar pierde ceva din capabilităţile sale militare, inclusiv arme chimice, dar s-ar salva politic şi ar fi eroul Orientului arab în lupta împotriva „sionismului”!

Doriţi ca SUA să asiste inerte şi liniştite la acest deznodământ, doar pentru că ruşii şi chinezii spun Niet în Consiliul de Securitate? Sorry, Sir! Aiasta nu se poate! Iar în ceea ce priveşte Rusia lui Putin, nu vă luaţi după disensiunile pe tema Siriei, developate în exces de presa mondială şi înţelese total prost de “pasdaran”-ul de la Cotroceni, Traian Băsescu! Ruşii sunt în aceeaşi ambarcaţiune cu americanii pe teme mult mai importante ca Siria, ca să permită, de dragul lui Assad, deteriorarea relaţiei cu SUA! Ca să conchid: Periculos, domnul Alex, curat periculos!

În ceea ce-l priveşte pe Assad, acesta este uşor răcit! Pentru guturaiul său de sezon există o reţetă infailibilă. Medicamente compensate de mare eficienţă! Găsiţi reţeta şi medicamentele în filmuleţul de mai jos!

“Băştinaşii” României! Adică, VOI, Iubitorilor de USL!

victor-ghise-crin

Mă uit la televizor, la ora 17:20, joi, 13 iunie 2013, pe România TV! Îl ascult cu nesaţ pe liderul incontestabil al speranţelor acestui popor, Victor Ponta! Omul a intrat în direct, la cererea lui, pentru a spulbera o speculaţie a presei! Şi anume că invitaţia adresată de premier guvernatorului Băncii Naţionale, pentru a participa la inaugurarea podului Calafat-Vidin, ar însemna constituirea unui tandem Ponta-Isărescu, în vederea alegerilor prezidenţiale din 2014! Victor Ponta a dezminţit cu tărie! Crin este candidatul ever, pe care îl susţine Ponta! De la înălţimea procentelor sale, în încrederea populaţiei, care l-au lăsat la subsol pe Crin!

Crin este depăşit, astăzi, cu mult, de Victor! În sondajele de opinie! La încredere! Înaintea lui Crin nu este doar Victor! Sunt şi Isărescu şi Oprescu (sondaj CSOP- http://www.rtv.net/gigi-becali-si-crin-antonescu-la-egalitate-in-sondajul-csop_84377.html). La egalitate cu el este Becali! George! Da, magnatul din puşcărie! Românii au tot atâta încredere în Crin, cât au în Gigi! Gigi e mai credibil decât Băsescu! Aşa zice CSOP! Iar eu sunt coleg de naţiune cu aceşti români, care se exprimă în sondaje! E OK! M-aş fi putut naşte urangutan! Şi eram coleg cu Matt Damon, în Planeta Maimuţelor! Not bad! Poate mă rezolv cu nişte implanturi! Nu, nu pentru mine! Da, da, la creier! Dar, sunt prea mulţi! Câte implanturi? Şi din ce creier? Şi sunt ai noştri! Unii sunt în Parlament! Cam toţi de acolo!

Ordonanţe pentru proşti

Aţi urmărit dezbaterea cu privire la revizuirea Constituţiei? Aţi văzut feţele aleşilor? Mustesc de inteligenţă, mai ales când emit sunete! Unii chiar vorbesc! Mda, muzica onomatopeelor! E ca o apogiatură, într-un concert din muzică de Bach! Vine ca să scoată în evidenţă o notă anume! Adică, sunetele se leagă şi poţi să vezi în licărirea ochilor istoria zbuciumată a planetei, de la amibă la celenterate! Poftim? Aţi zis primate? Un moment, da, da, da…nu, la mine pe display totul se opreşte la celenterate! Sau, poate e invers la noi! De la celenterate la amibă! Poate e ceva în neregulă cu laptop-ul meu! Ia să vedem! Uite, la bulgari merge dincolo de primate! Şi la moldoveni! Ăia de dincolo de Prut! Cică au o genă rusească! Stai, uite avem şi noi o genă! Iar unii sunt dincolo de primate, cu gena asta! Iată!

Reporter: Domnule premier, parlamentul a adus nişte modificări la OUG cu locuinţele date de stat demnitarilor. Sunt mult mai multe privilegii faţă de cum era textul iniţial. Cum comentaţi? Sunt şi secretarii, şi subsecretarii, şi miniştrii /…/.
Victor Ponta: Ce să spun? Admir generozitatea parlamentarilor. Aş fi preferat să fie generoşi de la ei, nu de la mine, de la guvern. O să fac eforturi să vindem cât mai repede spaţiile de la RAAPPS, ca să nu mai aibă unde să stea toţi, care i-au înduioşat pe parlamentari. Acum, până la urmă, eu am dat ordonanţa într-o anumită formulă, nu pot să îi impun parlamentului, şi nu guvernul impune parlamentului. Cred, însă, că poate nu era momentul să li se rupă sufletul parlamentarilor de secretarii de stat. Şi cine a mai intrat? Iarăşi toată lumea?
Reporter: Toată lumea, adică ce aţi încercat să scoateţi prin ordonanţă au băgat înapoi /…/.
Victor Ponta: Nu mai plec în Germania, că uite ce se întâmplă.
Reporter: Această modificare n-ar fi trecut fără votul parlamentarilor PSD, probabil
Victor Ponta: Eu nu ştiu cine, sau nu pot să spun că cineva anume a votat. Nu m-ar mira să se fi votat în unanimitate. Când este vorba…
Reporter: Nu a existat un consens politic, cel puţin în interiorul coaliţiei?
Victor Ponta: Nu am apucat să discutăm şi nu ştiu ce s-a întâmplat. Este la camera decizională sau..?
Reporter: Deocamdată, a trecut de comisie, ca să intre în plen.
Victor Ponta: A, bun. Poftiţi, chiar nu ştiam exact în ce stadiu este în parlament. Eu o să încerc să conving atunci, la votul plenului, care sunt consecinţele.
Reporter: Astăzi este votul final.
Victor Ponta: Astăzi este votul final, nu mai reuşesc? Poate o retrimite preşedintele atunci”.

E pe site-ul oficial al guvernului! “Declaraţii susţinute de primul-ministru Victor Ponta la încheierea vizitei în Germania”, pe 10 iunie 2013 (http://www.gov.ro/declara-ii-sus-inute-de-primul-ministru-victor-ponta-la-incheierea-vizitei-in-germania__l1a120236.html). Aţi ghicit care este gena? Mitocănie supurantă? Şmecherism bubonic de derbedeu politic pesedist? Fesenism eruptiv cu localizare subcutanată? Categoric, nimic din toate astea! Doar e în capul listei la încrederea românilor!

Aşadar, cică dă o ordonanţă, ca să elimine din privilegiile demnitarilor, în ceea ce priveşte accesul la locuinţe din fondul Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Reporterul zice că parlamentarii au făcut modificări la normativa respectivă şi acum sunt “mult mai multe privilegii”. Ponta nu neagă! Face mişto de parlamentari: “admir generozitatea parlamentarilor”! Apoi, face mişto de toată lumea, adică de toţi proştii care l-au votat: “Nu mai plec în Germania, că uite ce se întâmplă”! Reporterul nu înţelege că tocmai a fost făcut idiot şi insistă: “Această modificare n-ar fi trecut fără votul parlamentarilor PSD”! Ponta observă că nu s-a prins că l-a făcut idiot! Mai încearcă o dată: “Eu nu ştiu cine, sau nu pot să spun că cineva anume a votat. Nu m-ar mira să se fi votat în unanimitate”!

Adică: Bă, boule, tu nu înţelegi şmenul? Ordonanţele astea sunt ca să vă prostesc pe voi, proştii, nu ca să iasă ce zice ordonanţa, fiindcă băieţii mei din parlament oricum o aranjează pe şmen, ca să fie bine! Eu apar că sunt cu poporul, iar Parlamentul, unde sunt feseniştii mei, pesedei autentici şi liberali altoiţi, o îndreaptă, ca să ne iasă şmenul şi să vă fraierim pe voi! Parlamentul e, oricum, compromis, iar voi, alegătorii, votaţi şi maimuţa de la circ, dacă scrie USL pe ea, ce dracu’ nu înţelegi?

Şi adevăratul Ponta adaugă: “Eu o să încerc să conving atunci, la votul plenului, care sunt consecinţele”! Reporterul, siderat, mai are o ultimă sclipire de inteligenţă, înaintea colapsului final exclamând: “Astăzi este votul final”! Extenuat, Ponta se predă: “Astăzi este votul final, nu mai reuşesc? Poate o retrimite preşedintele atunci”!

Adică: Bine, bă, bine, vrei s-o auzi în clar? Da, aşa a fost făcută, cum ţi-am zis! Ai vreo problemă? Nu-ţi convine? Du-te la Băsescu, dar, vezi, că ăla e cu mine pe şmen, bă, săracule! Hai, marş de-aici!

Altminteri, ce îmi sugeraţi? Că premierul trece o ordonanţă prin guvern şi Parlamentul de 70% susţinere pentru premier întoarce sensul ordonanţei, fără ca premierul să ştie nici ce, nici cine, nici când s-a votat? OK, votaţi USL, atunci! Apropo, vedeţi că mai sunt şi alte ordonanţe din astea! Uite aşa! De pildă, semnează premierul şi, când colo, ordonanţa care trebuia să se aplice într-un singur loc, se aplică peste tot! Ştiţi de ce? A scris-o prost un funcţionar! Şi mai ştiţi ce? De câteva zile este căutat funcţionarul ăla! Nu se ştie cine a scris ordonanţa! Astăzi, pe 13 iunie, încă nu a fost găsit! Vreţi să ştiţi despre ce ordonanţă e vorba? Aia cu 85%! Care 85%? Hai, pa, că nu sunt birou de informaţii! Votaţi cu USL, eu am primit un telefon de la Matt Demon, pentru un casting! A, să nu uit, mai e cazul să observ că nimeni din presa românească nu a sesizat bătaia de joc din reacţia lui Ponta de mai sus?

“Mărgele de sticlă” pentru “băştinaşi”

Acum, hai să vedem dacă eu mint! Sau dacă sunt proroc prost! Traian Băsescu i-a permis lui Victor Ponta să meargă la Consiliul European din 22 mai 2013, în locul său! A făcut-o pentru a crea o nouă breşă în USL mizând pe nevoile de imagine, narcisiste, ale unui Ponta ahtiat să fie recunoscut în Europa, la Berlin! Pe 10 iunie, Ponta a ajuns la Berlin, după ce a primit binecuvântarea lui Băsescu, atunci când l-a trimis pe el să discute cu Merkel la Consiliul European! Promptă, fiindcă avea de gestionat relaţia Germaniei cu o ţară UE de 20 de milioane de locuitori, în ciuda dispreţului faţă de Ponta, cancelarul l-a primit într-o vizită oficială! Pe care diplomaţia română se străduia, cu disperare, să o obţină de acum un an, fără succes! Reuşea Băsescu printr-un simplu artificiu de delegare la Bruxelles, la Consiliul European! Ce spuneam/scriam eu, pe 20 mai 2013, înaintea Consiliul European, în postarea de pe acest blog, cu titlul Scrisoare Deschisă către Câţi Au Mai Rămas în PNL?

“Ponta, imatur şi infatuat, e înnebunit să revină în lumea bună a Europei! Aşa cum spune, în clar, Băsescu, preşedintele nu-l va lăsa mereu la Consiliile Europene (“nu, nu neapărat”!). Îl lasă acum! Fiindcă îl ştie slab şi gata să vândă pe oricine, doar pentru o strângere de mână, fie ea şi flască şi dispreţuitoare, din partea doamnei Merkel! A cărei fotografie s-o pună pe site-ul guvernamental, pentru proştii gata să creadă balivernele pontiste despre lume şi viaţă europene, gen “Ponta s-a întâlnit cu Merkel”! Da, să vândă pe oricine, mai ales pe Crin şi aliaţii din PNL (aşa cum a făcut-o, deja, din plin, numind-o pe Kövesi la DNA)! Da, pe Crin, care, prin naţionalismul deşănţat şi rudimentar, ca şi prin diatribele stupide la adresa Americii şi Uniunii Europene, s-a umflat ca o bubă cu puroi pe grumazul politic al pesedistului Ponta. Care Ponta este dornic să strălucească în Europa şi nu poate din cauza lui Crin!”

Hm! S-a întâmplat exact cum am zis! Permisiunea dată de Băsescu lui Ponta, pentru a reprezenta România la Consiliul European, a fost mesajul în clar pentru Merkel, că trebuie ajutat Băsescu, printr-un gest faţă de Ponta! Merkel a înţeles şi l-a primit pe Ponta la Berlin! Liberalii nu au înţeles nimic! Proştilor din România li s-a servit că a fost mare vizită, mare! Şi aşa ar fi trebuit să fie, când se întâlnesc doi şefi de guverne! Se semnează acorduri, se angajează resurse, se anunţă proiecte comune! Nimic nu s-a întâmplat la Berlin din toate astea! Ponta ştia! Era o vizită pentru proştii din România! Aşa cum a fost ultima vizită a lui Băsescu la Washington, când s-a întâlnit cu Obama, în pauza dintre convorbirile cu Biden! Tot pentru proştii din România!

Hai să vă învăţ un truc diplomatic! Nu-l puteţi afla de la nimeni altcineva, în ţara asta! Când marii navigatori, din naţiunile europene cu deschidere spre descoperirea noilor orizonturi, ajungeau, în trecut, la pământuri noi, explorau regiunea şi făceau negoţ cu populaţiile băştinaşe! Dispunând de o civilizaţie superioară, le era uşor, de pildă, să achiziţioneze aur sau pietre preţioase de la aceste populaţii! Şeful vreunui trib din Africa ar fi dat bucuros un kilogram de aur pentru o oglindă! Sau un pumn de smaralde pentru un pieptăn de os! De aceea, europenii noştri aveau, întotdeauna, la ei, zeci de kilograme de marfă, care putea să ia ochii unui băştinaş din Africa, dar fără nicio valoare în Europa! O schimbau pe kilograme de aur sau pietre preţioase!

Tradiţia s-a păstrat peste veacuri! Doar că astăzi şmecheria e mai elaborată şi aplicabilă şi “băştinaşilor” din Europa! E drept, nu îi mai păcăleşti tu, “navigator” (a se citi cancelar), cu mărgele de sticlă! E mai simplu! Îl primeşti pe “băştinaşul” Ponta în biroul tău, câteva minute! Sigur, întâlnirea durează mai mult! Dar, câteva minute, îi arăţi biroul tău de cancelar! “Băştinaşul” cade pe spate! Wow! M-a dus Merkel în biroul ei! Nebunie! Presa proştilor, alcătuită ea însăşi din “băştinaşi”, exultă! Foarte tare! A fost Ponta în biroul lui Merkel! Şoc, şoc!

Ce contează că nu s-a semnat niciun acord cu Germania! Ce contează că delegaţia care l-a însoţit pe Ponta este cea mai subţire ever, la nivel de întâlniri dintre un premier român şi un omolog din Europa, într-o vizită bilaterală oficială! Ce contează că subiectul cel mai spinos şi mai important, în relaţia bilaterală (aderarea României la Schengen, blocată, deocamdată, chiar de Germania), a fost scos de pe agenda întâlnirii de germani, explicaţiile lui Ponta pentru asta fiind de-a dreptul penibile! Ce contează că Ponta nu a luat niciun ministru liberal în delegaţie (deşi finanţele, transporturile, economia sunt la liberali), ca să nu deranjeze nasul fin al doamnei Merkel cu duhoarea izbucnirilor naţionalist-polemice ale fratelui întru USL, Crin cel Blajin (şi ca să confirme ce am zis eu în 20 mai)!

Pentru proştii din România avem nişte „mărgele de sticlă”! Uite, a fost Ponta în biroul lui Merkel! Însuşi Victoraş s-a simţit obligat şi onorat să descrie, pentru prostimea „băştinaşă”, cum e biroul cancelarului: “auster, foarte funcţional şi un loc în care se munceşte”! (în Evenimentul zilei, 11 iunie 2013, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-am-fost-tratat-ca-un-prim-ministru-al-unei-tari-importante-pentru-germania-biroul-1041858.html). L-aţi auzit, vreodată, în viaţa vieţilor dumneavoastră, pe François Hollande sau pe Nicolas Sarkozy povestind cum este în biroul Angelei Merkel? Sau aţi citit/văzut, în presa franceză, aprecieri cu privire la biroul lui Merkel, după vreo vizită a lui Sarkozy sau Hollande la Berlin? Sau, poate, Hollande nu a ajuns, niciodată, în biroul lui Merkel? Poate, Sarkozy? Vă imaginaţi cum ne priveşte Europa civilizată? Vă spun eu! Ne priveşte aşa cum suntem! Între amibă şi celenterate! Adică, “băştinaşi”!

Pentru ţară şi popor, cu Băsescu-n viitor

Ştiu, ştiu, bat câmpii, dar cum îmi permit? Păi, atunci, luaţi-o pe asta! În plină vizită în Statele Unite, pe 10 martie 2005, preşedintele Băsescu, după întâlniri cu oficialităţile americane, la cel mai înalt nivel, s-a întâlnit cu Naşul de la B1 TV! Cu Radu Moraru, adică, într-o ediţie specială, din capitala federală a Americii! Ia să vedem ce povestea (conform RADOR) preşedintele român pentru proştii “băştinaşi” de la Bucureşti! Tocmai avusese un punct de presă cu preşedintele Bush, în Biroul Oval:

Realizator: Sunteţi primul preşedinte în Biroul Oval care vorbeşte. Înseamnă ceva într-o vizită din asta atât de importantă?

Traian Băsescu: Nu ştiu, eu nu pot măsura exact semnificaţia faptului că s-a făcut conferinţa de presă în Biroul Oval, dar pot să vă spun că, în calitate de preşedinte al României, în birou la mine, încă n-am primit vreun şef de stat. Când voi primi un şef de stat va fi o mare onoare pentru el, indiferent cum se numeşte!”

Vreţi să vă spun câţi lideri politici din Africa, Asia, Europa, America Latină, Planeta Giganţilor şi alte galaxii au avut puncte de presă cu preşedintele, în Biroul Oval, în timpul Administraţiei Bush? Sau Obama? Sau Clinton? Năstase unde credeţi că a povestit cu Bush despre cum vor câştiga alegerile din 2004? În bucătăria de la Casa Albă? E, aşa se întâmplă când sunteţi luaţi drept proşti! Adică “băştinaşi”! Vi se vând „mărgele de sticlă”! Mare vizită, mare în SUA! Mare vizită, mare în Germania! Când marii lideri ai lumii nu au ce să-ţi dea, fiindcă eşti zero barat în ochii lor, dar trebuie totuşi să arate respect poporului român, îţi oferă ceva, acolo! O întrevedere în biroul de lucru, de pildă. Nu e cine ştie ce! Practic, nu ei îi consideră pe români tâmpiţi! Ei îi tratează cu respect! Că tu, Ponta sau tu, Băsescu, vrei să dai o semnificaţie specială unui fapt banal, ca să vinzi nimic poporului tău, asta înseamnă că tu îţi tratezi poporul ca “Băştinaşi”, nu Merkel sau Bush! Iar presa română e parte la asta, cu monumentala sa incultură politică şi prostie!

Cei doi eroi, Băsescu-Ponta, sunt în sincronizare perfectă şi vă tratează la fel! S-au pregătit să vă spună aceeaşi minciună! Cea cu privire la non-influenţa lui Băsescu în aranjarea vizitei lui Ponta la Berlin! Iată ce zice Ponta: “Dacă mă întrebaţi de culise, pot să vă spun foarte onest şi foarte direct: nu, preşedintele Băsescu nici nu a pus o vorbă bună pentru această întâlnire, dar nici nu a intervenit în vreun fel să o împiedice. Deci nu pot nici să îl acuz, nici să arăt vreo contribuţie pozitivă sau negativă”! (în Evenimentul zilei, 11 iunie 2013, http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-am-fost-tratat-ca-un-prim-ministru-al-unei-tari-importante-pentru-germania-biroul-1041858.html). Normal, căci, dacă ar fi spus că vizita i se datorează lui Băsescu, ar fi înţeles, în sfârşit, şi “băştinaşii” că nu USL guvernează, ci concubinajul FESENIST dintre Ponta şi Băsescu! Nu puteai spune aşa ceva, oricât de “băştinaş” ai fi chiar tu, dragă Ponta!

Ce zice Băsescu? Pe 11 iunie 2013, a fost invitat în emisiune, la acelaşi B1 TV, de către Robert Turcescu, de data asta! Iată schimbul de replici edificator:

Preşedintele: Este foarte important, pentru România, ca, la nivelul guvernului, să existe dialog cu guvernul german.

Moderatorul: Aţi dat o mână de ajutor în realizarea acestei vizite, domnule preşedinte?

Preşedintele: Nu! E Minister de Externe, e…” (auzi file audio* 13basescu-1nu a contribuit la vizita lui ponta la berlin11jun)

Aţi înţeles “băştinaşi”? Cică, ţara e guvernată de USL! Adică de PSD şi PNL! Nu de Băsescu-PSD, Nu, Nu, Nu!

Liberalii şi maiourile lor

Hai, măi, că s-au prins liberalii! Zău! Îl ştiţi pe principalul sfătuitor al lui Crin, Ioan Ghişe, băiatul ăla de o inteligenţă debordantă, ăla cu maiou (sau tricou, nu mai ştiu) şi, sper, izmene vopsite cu “Jos Băsescu”? Ăla care patrulează pe la televiziuni informând “băştinaşii” că Băsescu nu mai e preşedinte (cred că a fost la cursurile de ştiinţe ale comunicării predate de Bogdan Teodorescu, ideologul dispariţiei politice precoce a lui Traian Băsescu)? Ei bine, băiatul a dat lovitura! A ieşit cu brăcinarii frumos încolăciţi pe ştiinţa comunicării şi i-a cerut lui Ponta demisia:

Premierul trebuie să îşi dea demisia. Domnule, le-a spus premierul cetăţenilor cărora le ceream votul că, dacă îl aleg peste 3 zile, se duce să semneze acordul de coabitare cu Băsescu? N-a spus. Dacă spunea, îl mai alegeau? Poate, nici măcar deputat. Când faci o construcţie pe câţiva ani, tu coabitezi cu aliaţii sau cu adversarul? Adversarul anunţat înainte de alegeri e partenerul de după alegeri. Iar aliaţii de dinainte de alegeri nu mai sunt partenerii de coabitare de după alegeri. Coabitează reprezentanţii serviciilor secrete.” (vezi interviu în Ziare.com, 11 iunie 2013, http://www.ziare.com/ioan-ghise/pnl/ioan-ghise-premierul-trebuie-sa-isi-dea-demisia-coabiteaza-reprezentantii-serviciilor-secrete-interviu-1240284) .

Ce tare! Liberalii s-au trezit! Cine a spus, domne’, că liberalul Crinuţu’ nu e tare? Şi că ar face orice, doar să ajungă preşedinte susţinut de FESENIŞTI? Uite-aici, prin vocea bravului intelectual Ghişe, un om drept, vertical, cu putere, care vorbeşte în numele alegătorilor şi în spirtul (cred că am vrut să scriu “spiritul”) dreptăţii, Crin a arătat tuturor că nu face compromisuri! Bravo, Crin! Nu mai eşti un “băştinaş”! Am greşit eu! Poftim? Ce a zis Ghişe? A doua zi, pe 12 iunie? Ce? Într-o scrisoare către Ponta?

Vă scriu pentru a vă cere scuze pentru aprecierile pe care le-am formulat cu ocazia recentului interviu acordat pentru Ziare.com. Regret că am exprimat public păreri personale care pot afecta colaborarea în cadrul Guvernului USL. Consider acum ca nepotrivit şi greşit politic ceea ce am spus. Sper să aveţi puterea de a depăşi acest incident neplăcut pe care l-am produs. Voi sprijini în continuare Guvernul USL în Parlament prin voturile mele. Proiectul USL este prea important pentru România ca să fie compromis chiar de către noi.” (vezi http://www.b1.ro/stiri/politica/ieri-cerea-demisia-lui-ponta-azi-i-i-cere-scuze-senatorul-pnl-ioan-ghi-e-regreta-afirma-iile-dure-pe-care-le-a-facut-la-adresa-premierului-58567.html).

Şi, acelaşi Ghişe către Crinuţu’: “Vă rog pe dumneavoastră şi colegii liberali să acceptaţi scuzele mele pentru greşeala comisă de a exprima public păreri personale, care pot afecta colaborarea în cadrul USL. Mi-am cerut scuze şi domnului Victor Ponta. Cu speranţa că greşeala mea politică poate fi scuzată, vă asigur că susţin în Parlament Guvernul USL şi PNL.” (vezi http://www.b1.ro/stiri/politica/ieri-cerea-demisia-lui-ponta-azi-i-i-cere-scuze-senatorul-pnl-ioan-ghi-e-regreta-afirma-iile-dure-pe-care-le-a-facut-la-adresa-premierului-58567.html).

Plâng! Vorba lui Crin cel Care NU Vrea să Ajungă Preşedinte cu Orice Preţ: “Senatorul Ghişe a comis o greşeală de neiertat la experienţa şi cu onestitatea sa politică, pentru că Ioan Ghişe e un om cinstit, dar în acelaşi timp e un om care are suficientă experienţă încât să ştie care sunt regulile unei coaliţii şi care sunt limitele până la urmă ale unei asocieri politice. Sunt foarte îndurerat şi îmi pare foarte rău că acest lucru s-a întâmplat.” (vezi http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/ghise-isi-cere-scuze-in-scris-pentru-ca-a-cerut-demisia-lui-ponta-304549.html).

Aţi înţeles, “băştinaşi”? Sau v-aţi îndurerat prea tare? Să vă spun eu cum sunteţi voi, măi, băieţi şi fete, care nu vedeţi relaţia de promiscuitate politică dintre FESENIŞTII Ponta şi Băsescu! Şi, care nu vedeţi care este valoarea politică a lui Crinuţu’! Care nu vedeţi ce este USL-ul! Cum să vă explic eu, ca să înţelegeţi la nivelul minţii voastre? Aaaa! Hai, că ştiu! Sunteţi ca blonda aia care nu vede cartofii prăjiţi din farfurie fiindcă…fiindcă…fiindcă…ia uitaţi-vă la film, mai bine!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!