Biography

Europass Curriculum Vitae   I
Personal information
First name(s) /Surname(s) Valentin STAN
Address(es) 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Telephone(s) (+40.21)314.53.89;
Fax(es) (+40.21)310.06.80;
Nationality Romanian
Date of birth 23.02.1959
Gender male
Work experience
Dates  2009-present
Occupation or position held professor of international relations and contemporary world history with the Faculty of History, University of  Bucharest
Main activities and responsibilities I provide courses in: History of Euro-Atlantic Integration; Euro-Atlantic Security Institutions; European Security and Defence Policy (ESDP); Theories and Mechanisms of International Relations
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3,   Bucharest, Romania
Type of business or sector  Education
Dates 2002-2010
Occupation or position held Jean Monnet European Module Professor
Main activities and responsibilities I delivered lectures on European Integration (political dimension) and Euro-Atlantic security structures
Name and address of employer University of Bucharest, 36-46 Blvd. M. Kogălniceanu, 050107, Sector 5, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 2002-2009
Occupation or position held associate professor (reader) of international relations and contemporary world history with the Faculty of History, University of Bucharest;
Main activities and responsibilities I provided courses in:History of Euro-Atlantic Integration; Euro-Atlantic Security Institutions; European Security and Defence Policy (ESDP); Theories and Mechanisms of International Relations. I delivered the course on Euro-Atlantic Security (2002) as part of the Master’s programme on Southeast European Studies, hosted by the University of Athens on behalf of the Network of Southeast European Universities.
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 2000-2001
Occupation or position held Fulbright Visiting Scholar
Main activities and responsibilities Theme of research: Romanian-US security relationship and the European Security and  Defence  Identity (ESDI)
Name and address of employer The George Washington University, Elliott School of International Relations, Institute for European, Russian and Eurasian Studies, Washington, D.C.
Type of business or sector Research / education
Dates 1997-2002
Occupation or position held lecturer in international relations with the Faculty of History, University of Bucharest
Main activities and responsibilities I provided courses and seminars in Contemporary World History; I delivered the course on The History of Minorities in Europe-Security Studies as part of the European Master on Minority Rights organized by The International Foundation for Promoting Studies and Knowledge of Minority Rights and The Université Robert Schuman of Strasbourg
Name and address of employer University of Bucharest, Faculty of History, 4-12, Blvd. Regina Elisabeta, 030018, Sector 3, Bucharest, Romania
Type of business or sector Education
Dates 1995-1997
Occupation or position held Programme manager with the Romanian Helsinki Committee
Main activities and responsibilities Monitoring and assessing minority rights
Name and address of employer Association for the Defence of Human Rights in Romania-The Helsinki Committee, 8A Nicolae Tonitza St., 030113, Sector 3, Bucharest, Romania.
Type of business or sector NGO sector
Dates 1993-1994
Occupation or position held scientific researcher with the Romanian Institute for International Studies
Main activities and responsibilities Research activities on Romania’s international relations
Name and address of employer Romanian Institute for International Studies, Bucharest, Romania
Type of business or sector Research
Dates 1990-1993
Occupation or position held diplomat with the Romanian Ministry of Foreign Affairs
Main activities and responsibilities Diplomatic activities
Name and address of employer Romanian Ministry of Foreign Affairs, 31 Aleea Alexandru, 011822, Sector 1, Bucharest, Romania
Type of business or sector Public sector
Dates 1988-1990
Occupation or position held scientific researcher with the Institute for Historical and Socio-Political Studies
Main activities and responsibilities National Historical Studies
Name and address of employer Institute for Historical and Socio-Political Studies, Bucharest, Romania.
Type of business or sector Research
Dates 1984-1988
Occupation or position held History Teacher
Main activities and responsibilities High-school history teacher
Name and address of employer Technical High-school No. 2, in Râmnicu Vâlcea, Vâlcea County, Romania
Type of business or sector Education
Education and training
Dates 1999
Title of qualification awarded PhD in International Relations
Principal subjects/occupational skills covered Thesis on: The Concept of Subsidiarity and Minorities Issues in the New European Security Architecture
Name and type of organisation providing education and training Faculty of history, University of Bucharest
Level in national or international classification Level 6
Dates 1991
Title of qualification awarded Graduation diploma
Principal subjects/occupational skills covered Diplomatic Skills
Name and type of organisation providing education and training Institute for International Studies, University of Leeds, in association with the Foreign and Commonwealth Office Know How Fund, UK
Dates 1980-1984
Title of qualification awarded BA in History and Philosophy
Principal subjects/occupational skills covered History and Philosophy
Name and type of organisation providing education and training Faculty of History and Philosophy, University of Bucharest
Level in national or international classification Level 5A
Personal skills and competences
Mother tongue(s) Romanian
Other language(s)
Self-assessment Understanding Speaking Writing
European level (*) Listening Reading Spoken interaction Spoken production
English C2 C2 C2 C2 C2
French C2 C2 C2 C2 C2
(*) Common European Framework of Reference for Languages
Computer skills and competences Microsoft Office
Driving licence Yes, Category B
Annexes Selective list of books, studies and articles:

România şi proiectul european-Disfuncţii şi Ambiţii-ianuarie 2001-mai 2002 (Romania and the European Project-Shortcomings and Ambitions-January 2001-May 2002), Bucharest University Publishers House, Bucharest, 2009 (Rom);

“Drawbacks of the EU integration political message in the approach by Romanian foreign policy-accountable state institutions: Presidency and Government”, in Renate Weber, ed., The Map of Players and Issues of the Accession to the European Union, Open Society Foundation, Bucharest, 2003 (Eng. & Rom.);

“The Political Economy of Security: The EU and the USA at the Crossroads”, in Euro-Atlantic Studies, No. 5, University of Bucharest, 2002 (Eng.);

“Influencing regime change in the Balkans: the role of external forces in the transition”, in Geoffrey Pridham and Tom Gallagher, eds., Experimenting with Democracy. Regime change in the Balkans, Routledge, London/New York, 2000 (Eng);

“Tratatele Minoritatilor, 1919-1920 si structura garantiilor internationale” (The Minorities Treaties, 1919-1920 and the framework of international guaranties), in Constantin Hlihor, ed., Structuri politice in secolul XX (Political structures in the 20th century), Curtea Veche Publishers House, Bucharest, 2000 (Rom);

Romania si esecul campaniei pentru Vest (Romania and its failure to integrate with the West), Bucharest University Publishers House, Bucharest, 1999 (Rom);

“The Euro-Atlantic Structures  and Romania”, in Euro-Atlantic Studies,  No.1, University of Bucharest, 1998 (Eng);

(coauthor) The Moldavian Csango, International Foundation for Promoting Studies and Knowledge of Minority Rights and the Hungarian Institute of International Affairs, Budapest, 1998 (Eng.);

“The Way to NATO: A Romanian Approach”, in Analele Universitatii Bucuresti (Bucharest University’s Annals), Year XLV, 1996 (Eng);

“The Romanian-Hungarian bi-lateral Treaty and the Problem of  Collective Rights” in Altera, Year II, No. 3, 1996 (Rom.);

(coauthor) “The Pact on Stability in Europe: Romania’s Interests”, Center for International Studies, Bucharest, 1994, in International Studies, No. 1 (1995) (Eng. & Rom.);

(coauthor) “Romania’s Relations with the Republic of Moldova”, Center for International Studies, Bucharest, 1994, in International Studies, No.1 (1995) (Eng. & Rom.);

“Nationalism and European Security: Romania’s Euro-Atlantic Integration”, Center for International Studies, Bucharest, 1995, in International Studies, No. 1 (1995) (Eng. & Rom.);

“International Security and Human Rights” in Revista Romana de Drepturile Omului (Romanian Human Rights Review), No. 9, 1995 (Rom.);

“Draft Law on National Minorities  elaborated by the Center for Human Rights” in Gabriel Andreescu, Pieter van Dijk, Valentin Stan, Renate Weber et alia, Legislatia in Tranzitie (Legislation in Transition), Bucharest, 1995 (Rom.);

(coauthor) Study on the Conception of Democratic Alliance of Hungarians in Romania on the Rights of National Minorities – A  Critical Analysis of the DAHR Documents, The Center for Human Rights, APADOR-CH, Bucharest, 1994 (Eng. & Rom.);

“Collective Rights: Threat or Aspiration?” in Revista Romana de Drepturile Omului (Romanian Human  Rights Review), No. 6-7, 1994 (Rom.);

“Romania – Foreign Alliances and Domestic Politics in the <<Post-International Society>>” in Romania and the Alliances Policy. History and Present, IRSI, Bucharest, 1993 (Rom.);

Over 50 articles on international developments published in specialized periodicals.

Recent Posts

Iohannis în SUA. Securiști și Diplomaţi. Reţeta Vizitelor Istorice.

Reţeta vizitelor istorice e simplă. Șeful statului merge undeva, nu contează unde. N-are importanță că îl cheamă Ceaușescu, Iliescu, Băsescu sau Iohannis. Iei o mână de securiști proști, de regulă consilieri, ziariști, moftangii, sinecuriști, vivandiere politice, molohi, șmenari ieftini, analiști de poncifuri, vătafi de ziare și televiziuni, intelectuali contrafăcuți în retortele Securităţii, dar recunoscuți în ţară și afară, din suita inevitabilă și tutelară a prezidentului și amesteci bine cu tămâia unsuros-insidioasă a lingușelii fetide tipice profilului moral al românului etern. O să-ţi iasă un amestec de gargară oțioasă și infectă, cu care românii se spală, pe faţă, în fiecare zi, de când i-a strămutat Dumnezeu pe pământ. Nu vor altceva, iar între Caracal și Săpoca se dedulcesc cu astfel de delicatesă la umbra televiziunilor omnisciente și obediente faţă de zeii Securităţii. Deși, unele dintre ele se sfădesc, de ochii lumii, cu așa-zisul Stat Paralel, trudind din greu pe tarlaua acestuia.

O vizită de pomină

Dacă vizita este în SUA, așa cum s-a întâmplat pe 20 august 2019, atunci corul tragoi-lor de serviciu ridică osanale poleite celor doi președinţi, Trump și Iohannis. În același timp, înjură la unison Rusia și pe adversarii politici ai președintelui român, deferiți oprobriului public ca agenți ai Moscovei, rusofili periculoși, neam de trădători și vânzători de ţară, sub pecetea Răsăritului agresiv și antiromânesc! Securitatea are nevoie de un inamic teribil, pentru a-i ţine pe proști sub obroc, apărându-i de acel pericol imaginar, Rusia. Schema a fost folosită cu succes de Ceaușescu. Românii sunt mai ușor de controlat dacă ești apărătorul lor. Și, dacă îi controlezi, ești omologul puterii americane în România. Adică, stăpânești o ţară cu susținerea americană, susținere pe care o cumperi ușor, cu miliarde de dolari daţi pe arme inutile, ca să ne apărăm de ruși. În curând, vor veni și gazele lichefiate americane, deși nu avem nevoie de ele, cum nu avem nevoie de sistemele Patriot (hei, aici am încurcat-o; abia după această afirmație, voi putea fi catalogat cu și mai multă tărie drept KGB-ist, luptător pentru distrugerea României de la gura căreia smulg eu dumicatul Patriot)!

În acest context, ce ar fi dacă ai avea proasta inspirație să reciți, pe vreun ecran de televizor din România, cu prilejul unei astfel de vizite, câteva versuri din nemuritorul american Walt Whitman, din Fire de Iarbă? De pildă, poezia Unui Președinte! Adică, să te adresezi unui președinte al Americii, oricare, eventual unuia care minte de îngheață apele, care maimuțărea pe oamenii cu dizabilități (în plină campanie electorală), care consideră presa inamicul public numărul unu sau care, mai recent, vrea să cumpere Groenlanda de la danezi, cu următoarele cuvinte:

“Tot ce faci și ce spui nu-s pentru America/ decât minciuni sforăitoare,/N-ai învăţat nimic de la natură – de la politica Naturii n-ai deprins amploarea, drumul drept și nepărtinirea (…)” (Walt Whitman, Fire de Iarbă, Editura Tineretului, București, 1958, p.89).

Vă spun eu ce ar fi! Ai fi martelat pe toate televiziunile de știri ca spion stalinist, bolșevic, putinist, you name it. Patrioții securiști ai lui Iohannis veghează din greu la apărarea patriei. Ca trădător rusofil, ce mă aflu, nu mă pot împiedica să nu revizitez cuvintele Prințului din piesa unui oarecare “insignificant” rus, Dostoievski, cuvinte ce descriu perfect starea de agregare a acestor imbecili, puși pe căpătuială din lingușeli inepte și turpitudine fetișizantă, într-o ţară locuită de proști:

“De altfel, trebuie să știi că nu poate fi nimic mai comod decât să trăiești cu proștii și să zici cum zic ei: e mult mai convenabil! Accept orice, sunt de acord cu orice, numai să-mi fie mie bine, iar de-alde noi sunt mulţi, și noi într-adevăr ne simțim bine. Totul poate pieri pe lumea asta, numai noi n-o să pierim niciodată. Lumea întreagă ar putea să se ducă de-a berbeleacul, noi însă o să ieșim deasupra, ca untdelemnul pe apă!” (F.M.Dostoievski, Umiliți și obidiți).

Și Securiștii ies! Se plimbă prin SUA! Și îi învață pe proști cum e cu politica înaltă. Despre vizita din acest an a lui Iohannis, în SUA, aș putea să scriu un roman de o mie de pagini. Nu am timp și nici chef. Așa că acest text nu va excela în explicații, dar va fi perfect accesibil cititorilor inteligenți și avizați, care vizitează constant acest blog. Cititorilor ocazionali le recomand să-și ia informațiile de la consilierii prezidențiali de politică externă. Unii dintre ei sunt foarte activi în mediile jurnalistice! Sau direct de la Securitate!

Să le luăm pe rând! Vizita lui Iohannis în SUA are trei motivații principale: 1. consolidarea poziţiei de ambasador la Washington pentru Maior (ghici de ce?); 2. întărirea relației dintre Securitate și puterea politică din SUA, prin intrarea primei pe piaţa electorală americană (pentru prima oară și extrem de riscant pentru România); 3. simularea asigurării unei platforme de câștigător în alegeri pentru Klaus Iohannis, pe care Securitatea a încetat să-l mai sponsorizeze politic, păstrându-l, totuși, printre opțiunile sale valabile de câștigare a alegerilor în România, în caz că opțiunea favorită se dovedește neconvingătoare (ghici care-i aia?). Nu voi aborda motivațiile vizitei în SUA. Mă interesează, aici, doar ce a obținut președintele nostru din întâlnirea cu Trump! Iohannis a nuanțat, pe 6 august 2019, o agendă penibil de vagă, încropită pe genunchi, pentru o vizită agreată de americani în ultimul moment, la solicitarea lui Maior:

Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic. Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/vizita-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Iohannis, sesizând șubrezenia programului convenit între cele două părţi, a adăugat, pe 13 august 2019, strict pentru fraierii din ţară, o temă foarte senzitivă pentru români, și anume problema ridicării vizelor pentru cetăţenii noștri care călătoresc în SUA: “Este o întâlnire pe care am dorit-o şi eu şi preşedintele Trump de ceva timp. Sunt chestiuni extrem de importante care trebuie discutate şi reiterate: Parteneriatul Strategic, aspecte de securitate, NATO şi alocarea a 2% din PIB, relaţia economică aflată în creștere, relaţia pe energie. Vor fi şi discuţii în legătură cu înzestrarea Armatei, faptul că suntem împreună în Afganistan şi chestiuni care trenează, precum Visa Waiver. Aici trebuie să se miște un pic lucrurile” (https://www.stiripesurse.ro/klaus-iohannis-discutii-informale-cu-presa-presedintele-a-facut-dezvaluiri-despre-vizita-la-washington-de-saptamana-viitoare_1374869.html).

Băieţii lui Trump au fost la fel de evazivi ca în comunicatul lui Iohannis, din 6 august, anunțând tot atunci:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. The two leaders will discuss how best to meet the many shared security challenges facing the United States and Romania and ways to advance fair and reciprocal trade and energy partnerships. The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism and the 15th year of Romania’s membership in the North Atlantic Treaty Organization. The President looks forward to celebrating these important anniversaries with President Iohannis”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Acum, pentru a discuta nimic, despre “cum să avansăm parteneriatul corect în materie de comerț și energie” sau cum să “celebrăm” împreună “30 de ani de la căderea comunismului și 15 ani de la intrarea României în NATO”, chiar nu e nevoie să cari ditamai președintele României peste Atlantic. Mai ales că, odată ajuns acolo, pe tărâm american, am remarcat cu toții că nu am asistat la nicio celebrare. Era suficientă o întâlnire la nivel de secretari de stat, în Centrala MAE sau la Departamentul de Stat și desenarea unor afișe comemorative de pus pe site-ul celor două ambasade. Aţi putut remarca ușor că americanii nu au zis nimic despre ridicarea vizelor pentru români. Să ne amintim că, la precedenta vizită a lui Iohannis în SUA, din 2017, în faţa ziariștilor, președintele român avea impresia că a discutat problema vizelor cu omologul său, iar Trump habar nu avea că așa ceva s-ar fi întâmplat. De altfel, CNN observa fără menajamente, pe 20 august 2019 (reluând relatarea din 2017), cu puţin înainte de întrevederea celor doi președinţi, că, în 2017, Trump și Iohannis s-au aflat în dezacord cu privire la dacă au discutat sau nu problema vizelor:

Trump, Romanian president disagree on whether they discussed visa waiver program”. (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html) (https://edition.cnn.com/2017/06/09/politics/klaus-iohannis-trump-visa-waiver-exchange/index.html).

Dezacordul deriva, evident, din refuzul categoric al americanilor de a discuta acest subiect, atât de important pentru Iohannis, din perspectiva campaniei sale electorale, pentru al doilea mandat. Iată de ce, administraţia Trump a acceptat să simuleze o abordare a subiectului, de această dată, în 2019, dar fără nicio șansă de rezolvare favorabilă a sa, după cum remarca CNN cu mult tâlc:

“Officials were asked by a reporter on the call whether there would be a decision this week as to whether to accept Romania in the visa waiver program. An official said they expect it to be discussed Tuesday, but that it will only happen when Romania meets the requirements of the program.” (https://edition.cnn.com/2019/08/20/politics/donald-trump-romania-klaus-iohannis-white-house/index.html).

Practic, CNN anunţa că rămâne exact ca până acum. România va intra în programul de ridicare a vizelor “când va îndeplini condițiile”. Bun, pentru a afla asta, nu aveam nevoie de o întâlnire Trump-Iohannis! Mai mult, o întâlnire Trump-Iohannis, înaintea căreia Iohannis anunță că va aborda problema vizelor cu președintele american și care se termină fără evoluții semnificative, în rezolvarea problemei enunțate de președintele român, este profund păgubitoare politic pentru acesta. Mai bine nu anunți nimic, dacă tot e să primești nimic!

Protocolul, bată-l vina!

Înainte de a face câteva precizări suplimentare, legate de problematica ridicării vizelor, hai să stabilim nivelul/rangul vizitei lui Iohannis în SUA. E simplu. Rangul vizitei este dat de câțiva parametri: durata vizitei, ceremonial de primire la Pentagon sau Casa Albă, găzduire protocolară la Blair House, lunch/dinner la White House sau Department of State, etc. Cele mai importante, în rang, conform protocolului, sunt vizitele de stat și cele oficiale. Mai pot fi vizite de lucru oficiale, vizite de lucru și vizite particulare. Cel mai simplu e să vezi din comunicatul oficial al White House ce rang a avut vizita lui Iohannis. Ghici ce? Comunicatul Casei Albe nu zice nimic de rangul vizitei. Spune, pe 6 august 2019, acolo unde folosește termenul “vizită”, doar atât:

“President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on August 20, 2019. (…) The visit will occur as Romanians mark the 30th year since the fall of communism (…)” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-excellency-klaus-iohannis-president-romania/).

Oare, de ce nu zice nimic de rangul vizitei? De-aia! La vizita lui Iohannis, din 9 iunie 2017, comunicatul White House, din 31 mai 2017, preciza foarte clar: “President Donald J. Trump will welcome President Klaus Iohannis of Romania to the White House on June 9, 2017, for a working visit.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-visit-president-klaus-iohannis-romania/).

Așadar, Iohannis a fost în SUA, în 2017, într-o vizită de lucru, cam spre capătul de jos al rangului protocolar.

În 2019, merge în vizită pentru o zi, nu are niciun ceremonial de primire, niciun lunch/dinner, nicio găzduire la Blair House și nicio precizare în comunicatul Casei Albe cu privire la rangul vizitei. În cel mai bun caz, avem de-a face cu o vizită particulară, cam ultima din taxonomia vizitelor la Casa Albă. Așadar, o vizită inferioară celei din 2017.

Pentru comparație, pe 18 septembrie 2018, Trump l-a primit pe președintele Poloniei, Duda. Iată precizarea din comunicatul Case Albe, din 28 august 2018, care anunţa vizita președintelui polonez:

“President Donald J. Trump and First Lady Melania Trump will welcome President Andrzej Duda and First Lady Agata Kornhauser-Duda of Poland for their first official visit to the White House on September 18, 2018. The visit takes place as Poland celebrates the centennial year of the recovery of its independence and just over a year since President Trump’s historic visit to Warsaw on July 5 and 6, 2017. President Trump and President Duda will address ways to strengthen the United States–Poland strategic partnership and plan to discuss topics of mutual interest, including trade, military, and security matters.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/statement-press-secretary-official-visit-president-duda-poland/).

Așadar, președintele Duda mergea la Washington, în septembrie 2018, într-o vizită oficială, a doua ca importanță, în taxonomia vizitelor la Casa Albă! Să remarcăm, mai întâi, că Iohannis își termină mandatul de președinte al României fără să spere că ar putea vreodată să se apropie de rangul vizitei în SUA, din 2018, a președintelui polonez. De asemenea, să observăm când avem vizite istorice, în cazul relației cu America. Spun americanii când sunt istorice, în comunicatele lor. Inutil să mai precizăm că Trump a mers în Polonia în 2017 și merge și acum, pe 1 septembrie 2019! Pe la Iohannis nu cunosc să fi mers Trump, vreodată!

De ce este importantă comparația cu Polonia și cu președintele Duda? Fiindcă așa ne vom da seama mai ușor ce a obținut Iohannis de la Trump, în timpul vizitei din 20 august 2019, și cine este Iohannis în raport cu Trump. Adică, ce este România, reprezentată de un Iohannis, în relaţia cu America! Dincolo de informarea pe care ne-o fac imbecilii năimiți ai Securităţii, pe la oficinele de propagandă ieftină, la care cască gura și ochii românii. Să revenim la obiectivul lui Iohannis de a obține o dezvoltare favorabilă, din partea lui Trump, cu privire la regimul de vize aplicat cetăţenilor români care călătoresc în SUA.

Vize pentru Paradis

Românii au nevoie de viză pentru a merge în SUA. În general, cu câteva excepții, ţările Uniunii Europene nu sunt supuse regimului de vize pentru America. Există așa numitul Visa Waiver Program (VWP) sub legislaţie a Congresului. Această legislaţie a fost dezvoltată prin Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act (2012) a legislativului federal, sub autoritatea Departments of Homeland Security (DHS), permiţându-se cetăţenilor unui număr de ţări să călătorească, în anumite condiţii, fără viză, în SUA. Aceste ţări sunt admise în VWP. Cu excepția Croației, care a aderat abia în 2013 la UE, toate ţările UE sunt ori în categoria statelor care nu au nevoie de viză, ori în așa-numitul grup de ţări road map countries, adică ţări luate în considerare pentru a fi incluse în VWP, dar care nu au ajuns încă acolo: Polonia, România, Cipru, Bulgaria.

Așadar, cum poate o ţară să facă parte din VWP? Trebuie să îndeplinească, în mare, trei condiţii esențiale: 1. Să nu prezinte vreun pericol la adresa securității SUA; 2. Cetăţenii să aibă pașapoarte biometrice; 3. Să se încadreze într-un anume număr de respingeri ale cererilor de viză pentru călătorii în SUA, din partea Departamentului de Stat, pentru cetăţenii non-imigranţi din ţările respective (visa refusal rate). Practic, DHS oprește intrarea în VWP a oricărei ţări în care rata de respingere a cererilor de viză pentru America depășește 3% din numărul total de solicitări. Atenţie, respingerea cererilor de viză este o chestiune foarte subiectivă, care ţine de ofițerii consulari americani. Mai mult, dacă un om, care aplică o dată pentru viză, primește refuz, și, apoi, mai face o solicitare sau mai multe, chiar în același an, acele solicitări vor fi adăugate la numărul de respingeri totale, deși este vorba de aceeași persoană, ceea ce va încărca rata de respingere, visa refusal rate!

Ghici ce? În anul de grație 2012, senatorii Barbara A. Mikulski (D-Md.) și Mark Kirk (R-Ill.) au introdus Visa Waiver Program Enhanced Security and Reform Act, care permite Secretary of Homeland Security să modifice condiția americană pentru eliminarea vizelor, de la 3% la 10% pragul pentru visa refusal rate, relaxând în acest fel grila de acceptare a unei ţări în VWP (decizia cu privire la o anume ţară este prerogativă absolută a Secretary of Homeland Security, care este membru al guvernului american)! (http://www.heritage.org/research/reports/2012/01/visa-waiver-program-modernization-for-prosperity-and-security). Asta înseamnă că o ţară poate fi primită în VWP dacă visa refusal rate nu depășește 10%, în cazul în care Secretary of Homeland Security ia decizia de a nu menţine pragul mult mai restrictiv de 3% pentru visa refusal rate.

Dacă ne uităm la anul fiscal american 2016, procentul de respingeri ale vizei (visa refusal rate) pentru Polonia era de 5,37% și pentru România de 11,43%. (https://travel.state.gov/content/dam/visas/Statistics/Non-Immigrant-Statistics/RefusalRates/FY16.pdf). Bun! Ia să vedem cum convingem pe Secretary of Homeland Security să ne ia în considerare pentru o relaxare a condiționalității legate de visa refusal rate? Cam asta ar trebui să obțină Iohannis de la americani, când spune că va ridica problema vizelor în discuţiile cu aceștia. Același lucru ar trebui să-l obțină și președintele Poloniei. Sigur, cineva ar putea remarca diferența dintre România și Polonia la capitolul visa refusal rate, polonezii stând mult mai bine! Esenţial este, și într-un caz și în celălalt, să se obțină de la partea americană cea mai favorabilă condiționalitate în materie de visa refusal rate. În plus, e posibil ca faţă de 2016, an pentru care eu am date, visa refusal rate pentru România să mai fi scăzut.

Atenţie la formulările din așa-zisul spaţiu al specialiștilor români, care susţin sus și tare că problematica ridicării vizelor este o chestiune ce ţine exclusiv de Congresul SUA, iar administraţia, în cap cu președintele SUA, nu are niciun rol! Aceste formulări au ca menire să ascundă eșecul oricăror negocieri, la nivel de președinte sau guvern, cu americanii, pe tema vizelor. Explicația avansată ar fi aceea că prerogativele modificării statutului vizelor ţin exclusiv de Congres, iar președintele SUA, cu care negociază echipa președintelui României, ar fi neputincios. Nimic mai fals, cum am arătat deja. Este adevărat că legislaţia referitoare la vize este dată de Congres, dar Secretary of Homeland Security, cel care poate modifica major condiționalitatea legată de visa refusal rate, în interiorul legislației în vigoare, este membru al guvernului american, direct subordonat președintelui SUA.

Dar, hai să analizăm, în oglindă, cazurile polonez și românesc. Mai întâi, Polonia. Păi, legislaţia introdusă de senatorii Barbara A. Mikulski și Mark Kirk avea menirea tocmai să faciliteze introducerea Poloniei în VWP. Încă din 27 mai 2011, președintele Obama scria celor doi senatori:

I also share your support for Poland and disappointment that this close NATO ally has been excluded from the VWP to date.  Poland’s strong and steadfast support during our missions in Iraq and Afghanistan demonstrates the deep alliance we have forged and the close partnership between our two countries.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2011/05/28/text-letter-president-regarding-poland-and-visa-waiver-program).

Președintele Obama “împărtășea susținerea” pentru cei doi senatori, în demersul lor de a crea o platformă legislativă pentru ridicarea vizelor, în cazul Poloniei. Polonia nu a stat degeaba în acești ani și, pe 12 iunie 2019, cu câteva săptămâni înaintea vizitei lui Iohannis în SUA, președintele Trump primește la Casa Albă, în prezența președintelui Duda al Poloniei, următoarea întrebare:

Q    Mr. President, when do you fulfill your promise to remove visa requirement for the Poles?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

După cum se vede, Trump a promis Poloniei înlăturarea vizelor! În aceeași zi, în conferinţă de presă Trump-Duda, Secretary of Homeland Security, Kevin K. McAleenan, a anunţat semnarea unui document crucial pentru accelerarea procesului de ridicare a vizelor pentru Polonia:

“Welcome, President Duda. Good to see you and your team. We have a very strong counterterrorism and law enforcement information-sharing partnership with Poland, and we’re going to strengthen that today with the signing of the Preventing and Combatting Serious Crime Agreement.  It’s one of the key steps moving forward in our visa waiver relationship. So it’s good to be here, and look forward to that progress.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-expanded-bilateral-meeting-president-duda-republic-poland/).

Practic, America a semnat cu Polonia un Acord de Prevenire și Combatere a Infracţiunilor Severe, tocmai pentru a facilita relaxarea condiționalității legate de visa refusal rate de către ADMINISTRAŢIE! Iată, pași concreți înfăptuiți de cele două administrații pentru a deschide calea cetăţenilor polonezi spre o Americă fără vize.

Vize cam de câte parale faci

Hai să vedem ce a făcut Iohannis, în tema trâmbițată a vizelor pentru America! După ce a anunţat că va ridica problema la întâlnirea cu președintele Trump și după ce presa americană a anunţat că nu se va obține nimic pentru România, în acest domeniu, Iohannis transmite jurnaliștilor care l-au însoţit în America, chiar pe 20 august, după ieșirea de la președintele american:

Jurnalist: Domnule Președinte, ați spus că ați abordat problema vizelor. Ați reușit să smulgeți de la Președintele Trump mai mult decât am reușit noi? S-au făcut pași concreți în privința eliminării acestor vize?

Președintele României, domnul Klaus IohannisPreședintele Trump este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis cu privire la vize <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Vă puteţi imagina așa ceva? Iohannis ne informează, cu zâmbetul pe buze, nonșalant și plin de serenitate ca un porumbel călător, că de vize se ocupă “specialiștii”!!! Păi, dacă se ocupă specialiștii, domnule președinte, de ce ai anunţat că vei ridica chiar tu problema vizelor în discuţia cu președintele Trump? Sau, mai simplu: ce cauți, dom’le, la Washington? L-ai auzit vreodată pe președintele Poloniei spunând, după o întrevedere cu Trump, că de problema vizelor pentru polonezi se ocupă “specialiștii”? Nicio apăsare pentru românii spectatori la “vizita istorică”! Niciun comentariu al presei securiste cu privire la această indolență de neiertat și dispreț cras faţă de cetăţenii români, împinși în brațele “specialiștilor”, aceiași Securiști a căror singură preocupare este cum să controleze România mai abitir și mai fructuos pentru ei.

Să mai adaug că în ambele formule de declarație comună americano-română (în limbile engleză și română), slobozite cu acest prilej, spre prostirea proștilor din România, problema vizelor este expediată găunos și lapidar, exact în ultimele două rânduri ale documentului:

Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump) (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Și atât! Adică, dragi proști din România, ce-ar fi să vorbim despre altceva? Exact așa s-a comportat Trump cu Iohannis, în discuţia in-house cu jurnaliștii, care a precedat întrevederea propriu-zisă cu penibilul președinte român:

“Q    What do you think about the visa (inaudible)?

PRESIDENT TRUMP:  Well, thank you very much, everybody.  It’s an honor to be with the President of Romania, who’s highly respected and done a great job.  And I hear there’s a little political season going on in Romania, but I would imagine you’re going to do very well because you’re very talented, you love the people.

And we’ve had a great relationship with Romania.  The United States and Romania have gotten along better than ever before.  So, I want to thank you for that.

And we have a big trade business going on, to be honest with you.  We have — we do a lot of trade with Romania, and they’re very talented peopleWe buy, they buy.  And you have a lot of Romanian people in the United States, very importantly.  And they’re tremendous people.  They work very hard.  Very, very successful”. (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Practic, la întrebarea jurnalistului cu privire la ridicarea vizelor, Trump se face că nu aude și se lansează în mica lui retorică stahanovist-batjocoritoare, prin care survolează subiectul incomod, fără să aterizeze nicăieri. Trece la “talentele” românilor, îl vede pe Iohannis ca foarte “talentat”, crede că românul o să se descurce bine în alegeri tocmai din cauza asta, dar nici vorbă să răspundă la întrebare.

Jurnaliștii revin și îl întreabă din nou:

“Q    Mr. President, two years ago, you said that including Romania in the Visa Waiver Program is a subject that should be discussed.

PRESIDENT TRUMP:  Yeah.

Q    In this meeting, will you discuss this issue?

PRESIDENT TRUMP:  We’ve spent a lot of time on itWe’ve spent a lot of time discussing it already.  Our countries have been discussing it, and we’re going to — we’re taking it up today in a very important meeting right after this one.

Do you like the idea?  It sounds like you like the idea, right?  The waiver — do you like the idea?  Okay.  No, it’s something we’re thinking about.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-iohannis-romania-bilateral-meeting/).

Material video-Trump întrebat din nou despre vize <<https://www.youtube.com/watch?v=i-jQklHCACY>>

Ei bine, de data asta, Trump ia la mișto întreg auditoriul! “Am discutat mult despre asta (…) vom discuta astăzi (…) vă place ideea? Mi se pare că vă place, nu-i așa? Ridicarea vizelor-vă place ideea?” Priviţi faţa derutată a lui Iohannis, care trece de la starea de agregare “împietrită” la zâmbetul tâmp și slugarnic, cu care întâmpină formulările futile ale președintelui american. Priviţi-i poziţia mâinilor de neofit obligat să asiste la predica de beatificare a făcălețului.

În timp ce polonezii încheie documente bilaterale cu americanii, cu încărcătură politico-juridică, pentru a facilita ridicarea vizelor, lui Iohannis i se servesc pastile arhetipale de auto-admirație, pe care le înghite fără să sufle, la fel de obsecvios ca o talpă de bocanc în faţa unui drum asfaltat. Asta este România, pe care v-o vinde Securitatea drept mare partener strategic al Americii. Și ăsta este Iohannis! Punct!

Dar, pe mine, pe mine nu mă laudă nimeni?

Vă spuneam că vizita este doar o simulare de sprijin pentru Iohannis din partea americanilor, abil regizată de Securitate și asupra căreia băieţii lui Trump nu au avut obiecții. Oamenii lui Trump lucrează cu Securitatea, nu cu Iohannis, așa că s-au întrebuințat exact atât cât le-au vorbit miliardele de dolari pe care le-au băgat în buzunar, în schimbul rachetelor Patriot, cumpărate de România pe mâna Securităţii. Poziţia americană este corectă, americanii lucrează cu cine conduce o ţară, nu cu cine pretinde că o conduce. Că Iohannis nu s-a prins cum stă, nu mă miră. O citire atentă și profesionistă a declarației comune, document inutil și presărat cu aberaţii rizibile, indică exact tendinţa americanilor de a-l lăsa în offside pe Iohannis, în perspectiva alegerilor prezidențiale, exact pe acele formulări la care Iohannis ținea cel mai mult pentru campanie. E suficient să vedem ce ar fi vrut Iohannis să existe în declarație, dacă ascultăm atent ce le spune jurnaliștilor, la sfârșitul vizitei, cu privire la ce i-ar fi zis Trump, evident, laudativ:

Am remarcat, totodată, reiterarea sprijinului clar al Președintelui Trump pentru eforturile mele de apărare a statului de drept și a luptei împotriva corupției din România. L-am asigurat că voi continua să susțin ferm acest obiectiv extrem de important al mandatului meu.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material video-Iohannis despre aprecierea lui Trump <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Dincolo de toate truismele banale și inutile, redundant aglutinate în discursul lui Iohannis, despre Afganistan, 2% pentru apărare, Marea Neagră și flancul estic al NATO, vize (am văzut cum), Nord Stream 2 (vom vedea imediat), prezență militară americană permanentă în România (Iohannis crede că noi avem așa ceva), energie, G5 și chinezi, chestiuni reluate de-a valma în declarația comună, cel mai important și dorit de Iohannis, în documentul cu pricina, era subiectul de mai sus. Ăla în care Trump îl laudă pentru lupta anticorupție și apărarea statului de drept în România. Devoțiunea lui Iohannis pentru lene, cuplată cu petulanța concediilor prelungite, au limitat bagajul de realizări ale președintelui la o ladă cu zdrenţe politice, din care este obligat să trăiască în campania pentru prezidențiale. Iată de ce gargara cu privire la lupta împotriva corupţiei și apărarea statului de drept e cam tot ce îi rămâne de răscolit în rigola cu aluviuni pentru prostirea proștilor din ţară.

Un document între SUA și România, în care să fie apreciată nominal contribuția sa la apărarea neamului împotriva corupților și penalilor, ar fi fost cel mai bun material de propagandă electorală, așa cum rezultă și din discursul rostit în faţa jurnaliștilor. Numai că Securitatea nu a negociat introducerea unui astfel de paragraf în declarația comună, iar americanii nu i l-au dat, dacă Securiștii nu s-au întrebuințat în acest sens. Așa că a apărut doar atât, fără trimitere nominală la aportul lui Iohannis:

Excelentul nostru parteneriat în domeniul aplicării legii și al luptei împotriva corupției se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă, care sunt puternic susținute de poporul român. Mai mult, subliniem că buna guvernare constituie baza securității și prosperității noastre comune.” (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

Our excellent law enforcement and anti-corruption partnership is firmly based on a mutual commitment to the rule of law and an independent judiciary, which are strongly supported by the Romanian people. We further stress that good governance forms the basis of our shared security and prosperity.” (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Este ușor de observat că, practic, nu a existat nicio negociere pe text. Securitatea a cerut să se menționeze, în document, lupta anticorupție și cam atât. Textul este pleonastic și tautologia în sine se regăsește în ambele versiuni, română și engleză. Dacă există “un angajament reciproc față de statul de drept și o justiție independentă”, cum de acestea “sunt puternic susținute de poporul român”? Păi, dacă “angajamentul este reciproc”, adică și din partea poporului american și din partea poporului român, pentru “statul de drept și justiţie independentă”, de ce mai spun, pleonastic, că astea sunt susținute de poporul român? Păi, n-am spus la începutul frazei că și românii și americanii au un “angajament reciproc” pentru a le susține? Și, dacă românii și americanii au “angajament reciproc” de a susține cele două “ctitorii”, de ce le susține, pleonastic, la sfârșitul frazei, doar poporul român și nu și poporul american? La ultima întrebare răspunsul este simplu. Susținerea doar de către români a statului de drept, din finalul frazei, are menirea a arăta că, de fapt, problema cu statul de drept, care are nevoie de susținere, se manifestă numai în România, nu și în America. De aceea susține doar poporul român statul de drept, în finalul frazei, în ciuda angajamentului reciproc, de la începutul ei.

Textul este incoerent și tautologic, din punct de vedere al rigorii diplomatice de negociere, pe paragrafe, astfel încât să se vadă că americanii nu sunt egalii românilor, popor sinistrat în corupție și încălcări ale statului de drept. Securitatea, evident, a dorit un astfel de text și nu a observat incongruențele de redactare. Problema este că, în fraza respectivă, ar fi trebuit să apară aprecierea părții americane pentru eforturile președintelui român de luptă împotriva corupţiei și salvgardarea statului de drept. Acolo, culmea, ca susținător apare poporul român și nu Iohannis. De parcă poporul român ar candida la prezidențiale și nu Klaus, bietul de el! Sigur, cu un mic efort, Securitatea putea să-l bage pe Iohannis în cerneală, pentru afișul electoral! Nu a vrut! Așa că bietului prezidențiabil i-a rămas să povestească oral, către jurnaliști, cât de mult l-a impresionat el pe Trump cu alura de cruciat în slujba actului de justiţie. Asta e, băieţii buni nu au noroc.

Kilogramul de democraţie e ieftin? Da, lichefiată!

Ajunși aici, să mai lămurim un lucru! Securitatea ne-a tot învăţat prin presa de “largă respirație” că, în lumea largă, democratică și civilizată, există o preocupare faţă de modul cum performăm noi, românii, în plan democratic. Ori de câte ori am avut probleme interne, pe această linie, partenerii noștri externi, SUA, UE, au năvălit să ne certe și să ne învețe democraţie. Asta nu e rău, deloc! E chiar bine! Dar, cât de prost să fii, să te dai jos din realismul politic care guvernează spaţiul euro-atlantic? Cât de fraier să fii, ca să conchizi că da, băieţii și fetele de la #Rezist, care demonstrează cu steagul american în brațe, pentru a o da jos pe nefericita doamnă Dăncilă din fruntea guvernului, au înţeles exact pe ce se întemeiază susținerea americană? Chiar există o grijă americană pentru statul de drept din România? Hai să vedem! Eu rămân un mare admirator al poporului polonez, dincolo de obsesia polonezilor, în mare parte justificată, faţă de inamicul lor ereditar Rusia. Dar, știm cu toții că Polonia este, la acest moment, cea mai criticată ţară UE în instituțiile comunitare, pentru derapaje grave de la normele democratice consacrate prin tratatele primare ale Comunităților Europene. Nu mă interesează aici să mă refer punctual la aceste derapaje. E suficient să citim titlul comunicatului Comisiei Europene, cu privire la Polonia, din 3 aprilie 2019: “Rule of Law: European Commission launches infringement procedure to protect judges in Poland from political control” (https://europa.eu/rapid/press-release_IP-19-1957_en.htm).

Adică, s-au lansat, la nivelul Comisiei, proceduri împotriva Poloniei, pentru încălcarea gravă a statului de drept. Astea sunt documente oficiale ale UE. Nu discutăm aici substanţa lor și nici nu interpretăm cine are dreptate. Cum au reacţionat americanii? În plină întâlnire cu președintele Duda, Trump a precizat cu privire la zisele încălcări ale statului de drept din Polonia, pe 12 iunie 2019:

“Q    Mr. President, how concerned are you about backsliding on democracy in Poland?  And will that be a subject of discussion today?

PRESIDENT TRUMP:  I’m not concerned.  I know the President very well.  I know the people and the leadership of Poland very well.  I’m not concerned at all.  By the way, Poland is doing so well and they know if they do backslide, they won’t be doing well like they’re doing right now.

They’ve probably never done better economically.  They’re like us: The U.S. has never done better economically than we’re doing right now.  They don’t want to backslide.  They won’t backslide.  And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?  So that’s important.  So they have to do well.  We have to make sure they do well.  We’re very, very happy with Poland.

You may want to say something about that.

PRESIDENT DUDA:  (Inaudible) someone cheated you.  Sorry.

Q    Excuse me?

PRESIDENT DUDA:  Someone cheated you.  There is no problems with democracy in Poland.  Really.

Q    Thank you.

PRESIDENT DUDA:  Everything is excellent.

PRESIDENT TRUMP:  That’s what I hear.  Okay?” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Trump nu are îngrijorări legate de statul de drept în Polonia <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Material video-întreaga sesiune de Q&A <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Absolut incredibil! Trump le spune jurnaliștilor că nu are nicio îngrijorare cu privire la derapajul Poloniei în materie de democraţie, atunci când i se pune întrebarea cu pricina. “Polonia se comportă atât de bine”, “ar ști ei dacă merg înapoi” (they know if they do backslide)! Și, cum să meargă înapoi dacă “datorează bani americanilor”? “Fiindcă ei cumpără o grămadă de lucruri de la americani” (And besides that, they owe us a lot of money because they’re buying a lot of things, right?)

Președintele Duda intervine și el și îl admonestează pe jurnalistul care întrebase despre democraţia poloneză, atrăgându-i atenţia că a fost indus în eroare (someone cheated you). Trump îl aprobă cum că totul e “excelent” în Polonia. Dar, oare, ce cumpără polonezii de la americani, de nu mai observă americanii încălcarea statului de drept în Polonia? Vă spun eu! Adică, vă spune Trump:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Înţelegeţi, dragii mei, care este  unitatea de măsură pentru democraţia poloneză? Miliardele de dolari plătite pentru gaz natural lichefiat (LNG) american. Noroc că Securitatea și Iohannis nu au nevoie să plătească miliarde de dolari pe gazul lichefiat din SUA, ca să uite americanii că la noi se încalcă statul de drept! Securitatea, dimpotrivă, are nevoie ca SUA să vadă cum se încalcă statul de drept în România, cum proliferează corupții, ca să poată să pozeze în luptător cu abuzurile, fie că luptătorul se cheamă Kövesi, Lazăr sau Iohannis! Iar proștii din România să primească din America mesajul de susținere pentru luptătorii neînfricați cu flagelul corupţiei, ca să știe cine trebuie să conducă ţara!

Of, rușii ăștia periculoși!

Sigur, e bine să ne luptăm și cu pericolul rusesc. Proștii din România sunt foarte sensibili la pericolele de tot felul, care ne pândesc dinspre Moscova. De aceea, pericolul rusesc trebuie întreținut și umflat cât cuprinde și, mai ales, alocat tuturor celor care nu sunt pe placul Securităţii. Sigur, dacă proștii din România nu ar fi atât de proști, chiar și Securitatea ar avea oarece probleme cu umflarea pericolului rusesc. Nu de alta, dar, în aceeași întâlnire cu președintele Duda, din 12 iunie 2019, președintele Trump nu a reușit să întrezărească deloc marele pericol rusesc, de care fac atâta caz, în România, Securitatea, Iohannis și penibilele lor accesorii din mediul jurnalistic și academic. Căci:

“Q    Mr. President, do you consider Russia as a threat to Poland and to Europe?

PRESIDENT TRUMP:  I hope not.  I’ll tell you what: We’re with everybody.  And I hope not.  I think that Russia will treat Poland with respect, just like the rest of the world is treating.  Poland has really built up a great country.  You know, they get hurt, unfortunately, too often.  Right?  Too often.  They’re in the middle of everything.  And when bad things happen, it seems that Poland is always the first one that’s in there.  And it’s unfortunate.

No, I hope that Russia and Poland and Germany and everybody is going to get along.  That’s what I want.  I want everybody to get along.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/)

Material video-Rusia nu este un pericol <<https://www.youtube.com/watch?v=QgbnxRnB-IM>>

Adică, la întrebarea: “consideraţi Rusia o amenințare la adresa Poloniei și Europei”, Trump răspunde nonșalant: “Sper că nu. Și vă spun așa. Noi suntem cu toată lumea”!!! Și: “cred că Rusia va trata Polonia cu respect”!!! Aoleu! Și cu proștii din România, cam toţi de pe-acolo, mai puţin Securitatea, cum rămâne? Dacă pe polonezi, care au o marotă mult mai solid ancorată în realități istorice, cu privire la pericolul rusesc, decât realitatea istorică românească, rușii îi vor trata cu respect, de ce ne-ar hărtăni pe noi? Șșșșșt! Lăsați-o așa! Temeți-vă, în continuare, de Rusia, vă apără Securitatea cu bateriile Patriot și cu scutul de la Deveselu, localitatea aia de lângă Caracal. Locul unde niciun american nu a fost întrebat de Securitate (procurori și ce-or mai fi), care nici nu stă cu ochii pe ei, cu privire la ce le bagă americanilor în pat de-alde confrații lui Dincă and company! Care Securitate nu avea nevoie să-i întrebe, că nici nu știa despre ce este vorba, fiindcă nu Securitatea folosește rețelele de prostituție în ţară și afară, pentru culegere de informaţii și “protejarea statului”, ca pe vremea lui Ceaușescu! Clar! Șșșșșșșt! Apărarea faţă de ruși cere sacrificii, bre!!! Iar Prostia populează România! Din greu!

O conductă pentru Rusia și Germania? What? Ne opunem!

Ajunși aici, doar un lucru v-aș mai spune. Despre energie! Ceva ce apare în declarația comună, de doi lei, americano-română. Un paragraf care arată, încă o dată, ce este capabilă să facă Securitatea, doar pentru a-și asigura susținerea americană în controlul absolut al României. Problema este că Securiștii proști care conduc ţara nu au nevoie să meargă atât de departe în obediența crasă faţă de viziunea americană. Și, totuși, se duc nemăsurat înainte, iar americanii, în mod corect, îi tratează exact așa cum merită: ca pe niște dejecții de rigolă! Sigur, lucrează cu ei, ba chiar foarte bine! Dar nu-i respectă! Securiștilor nu le pasă! Sincer, nici mie! Dumneavoastră?

Iată paragraful cu pricina, din declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Mai mult, americanii au emis un document de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington, cu titlul “President Donald J. Trump Is Celebrating Our Strong Partnership with Romania”, care precizează foarte clar, pe 20 august 2019:

Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, din nou, “România s-a opus Nord Stream 2” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Întrebat, în anemica sa conferinţă de presă, cu jurnaliști români, în legătură cu insolita referire la Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/), Iohannis a răspuns memorabil:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Material audio-Iohannis despre Nord Stream 2

Material video-întreaga conferinţă <<https://www.youtube.com/watch?v=o2OTff38L5s>>

Sincer, nu am nicio problemă că Iohannis, brav cum îl știm și subordonat total promovării intereselor naționale românești, acelea fiind, după capul lui (al Securităţii), să blocheze Rusia în acordurile ei cu Uniunea Europeană, se bate pentru a diminua dependența Europei de Moscova. Mai ales în materie de gaze și energie, în general. Mi se pare o misiune nobilă, Securitatea i-a dat-o, iar el, perfect conștient că lucrează pentru binele ţării lui, o duce la îndeplinire! Bravo, ce să zic? Încă o dată, e super OK!

Să apărăm Europa de ruși și gazul lor!

Așadar, Nord Stream 2 (https://www.nord-stream2.com/) este un sistem de două conducte surori (încă în construcție, la acest moment), amplasate pe sub Marea Baltică, de-a lungul Nord Stream (sistem de transport gaze existent și funcțional, construit între 2005 și 2011) și prin care Germania va primi cantități sporite de gaz din Rusia. Proiectul a fost demarat în 2015 și este preconizat a fi finalizat în 2019. Dezvoltatorul proiectului este Nord Stream 2 AG, din Zug, Elveția, iar principalul shareholder este PJSC Gazprom din Rusia. Implicate, la nivel de finanțare, sunt companiile ENGIE S.A. din Franţa, OMV AG din Austria, Royal Dutch Shell plc din Regatul Unit-Olanda, Uniper SE și Wintershall Dea GmbH din Germania. Nord Stream 2 are 1200 km (cu 2000 km mai scurt decât traseul de livrare a gazului rusesc spre Germania, cu tranzit de suprafață, prin Ucraina), dublează capacitatea de pompare a gazului, pe care o are Nord Stream 1, până la 110 mld metri cubi pe an. Costul proiectului este 9,5 mld euro. Conductele Nord Stream 2 vor traversa apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Germaniei.

Nord Stream II-hartă

Ţările de tranzit la suprafață ale gazului rusesc spre Europa Occidentală vor fi, parțial sau complet, excluse de pe traseul livrării spre Vest și anume, în principal, Ucraina, Belarus, Polonia. Ţările cu pricina spun că asta se întâmplă din rațiuni politice. Rusia spune că vor fi avute în vedere strict rațiuni economice și comerciale și nu a hotărât, deocamdată, excluderea nimănui de la tranzit. Rămâne să vă daţi seama singuri, cum e mai economic să livrezi gaz spre Europa de Vest, din Rusia: pe o rută cu 2000 de km în plus, cu conducte la suprafață, din care fură Ucraina și plătind miliarde de dolari tranzit tocmai ălora care fură din conducte sau să livrezi pe sub Baltică, pe un traseu cu 2000 km mai scurt și cu gazul transportat în siguranţă, fără să plătești un dolar tranzitul de suprafață și fără să te fure nimeni. Rusia livrează, deja, 35% din importul de gaz al Europei. România a considerat constant că livrările de gaz rusesc spre Europa sunt o problemă. Secundând punctul de vedere american, pe 7 martie 2016, România și alte șapte state UE, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, Slovacia și Lituania, au trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene, cu obiecții legate de construcția Nord Stream 2 (.https://www.reuters.com/article/uk-eu-energy-nordstream/eu-leaders-sign-letter-objecting-to-nord-stream-2-gas-link-idUKKCN0WI1YV).

Presa poloneză spune că România a încercat să forțeze elaborarea unor regulamente legate de Directiva UE cu privire la gaze, care ar fi putut împiedica finalizarea construcției Nord Stream 2, în perioada când deținea președinția Consiliul UE (prima jumătate a lui 2019). (https://ro.sputnik.md/International/20190115/24118869/Presa-poloneza-Romania-vrea-blocheze-constructia-Nord-Stream-2.html). Realitatea este că, în timpul acestei președinții, s-a ajuns la un compromis referitor la gazele rusești. Amendamentul la Directiva gazelor, elaborat sub președinția română, a permis finalizarea proiectului Nord Stream 2, ca proiect deja în derulare și a întărit rolul Comisiei Europene în ceea ce privește eventuale restricții aplicabile pentru neglijarea legislației comunitare în materie. (https://www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/2019/04/15/council-adopts-gas-directive-amendment-eu-rules-extended-to-pipelines-to-and-from-third-countries/).  

Repet, acest Amendament nu a blocat finalizarea Nord Stream 2. (https://www.oxfordenergy.org/publications/gas-directive-amendment-implications-nord-stream-2/?v=f5b15f58caba). Amendamentul a fost posibil după ce francezii și germanii s-au înţeles cu privire la faptul că proiectul este necesar Europei. (https://www.france24.com/en/20190208-france-germany-compromise-russias-nord-stream-ii-gas-pipeline).

Ce este de reţinut? Franţa și Germania au fost cele care au elaborat textul Amendamentului la Directiva gazelor, în așa fel încât Germania, ca primă ţară de primire a gazelor din afara UE, să aibă controlul proiectului, sub legislaţia comunitară. Evident, un rol important în supervizare îl va avea președintele Comisiei. Ghici cine a fost confirmat de Parlamentul European ca președinte al Comisiei Europene? Cumva, Ursula van der Leyen, apropiata cancelarului Merkel? O, da! (https://data.consilium.europa.eu/doc/document/PE-58-2019-INIT/en/pdf).

Mulţi analiști susțineau că Franţa s-ar opune proiectului susținut cu înverșunare de Germania. Sigur, ne putem întreba ce fel de analiști sunt aceștia, în condițiile în care este aproape imposibil să depistezi proiecte comunitare, între 1957 și prezent, asupra cărora Franţa și Germania să nu cadă de acord, atunci când mari interese economice germane au fost în joc. În plus, sponsor și beneficiar al Nord Stream 2 este influenta companie franceză ENGIE S.A. Asta, dacă cineva avea impresia că România, ca președinte al Consiliului UE, ar fi avut vreun rol în redactarea, finalizarea și aprobarea Amendamentului la Directiva gazelor!

Americanii au încercat constant să blocheze Nord Stream 2. Trump a amenințat Germania cu sancțiuni, dacă Germania nu abandonează proiectul (https://112.international/politics/us-ambassador-to-germany-threatens-german-companies-with-sanctions-for-participating-in-nord-stream-2-39434.html). Mai mult, Congresul american a aprobat în comisii un proiect de lege pentru instituirea de sancțiuni împotriva companiilor și persoanelor implicate în construcția Nord Stream 2 (iunie 2019 în Cameră și iulie 2019 în Senat) (https://www.reuters.com/article/us-usa-senate-nord-stream-2/senate-panel-backs-nord-stream-2-pipeline-sanctions-bill-idUSKCN1UQ22D).

Acestea fiind scrise, ar fi interesant să vedem ce știu germanii și rușii despre modul în care americanii apără Europa de ruși, prin încercarea de a bloca finalizarea Nord Stream 2. Știm cu toții că Rusia se află sub sancţiunile UE, după anexarea Crimeei în 2014. Așa, sub sancţiunile UE, Germania și-a păstrat statutul de al doilea partener comercial al Rusiei, după China. Chiar sub sancțiuni, comerțul bilateral a crescut cu 23% în 2017. Investițiile germane în Rusia sunt de 18 miliarde dolari, cam 5% din totalul investițiilor străine, iar investițiile rusești în Germania sunt de 8 miliarde dolari. 5000 de companii germane sunt active pe piaţa rusească având o rulare de afaceri care depășește 50 mld dolari și 27000 de locuri de muncă. Concomitent, cam 1500 de companii rusești operează în Germania. Cine spune asta? Unul, pe nume Vladimir Putin, în conferinţă de presă cu Angela Merkel, pe 18 mai 2018, la Soci. (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497).

O fi gazul american mai scump, dar scăpați de ruși!

Iar noi, românii, când zboară un pai rusesc, adus de vânt din stepa calmucă, ridicăm aviația NATO de pe Kogălniceanu să-l gonească pe nemernicul de pai, că așa ne spun sancţiunile UE împotriva Rusiei. Sigur, și așa ne spun americanii, prietenii Europei, care apără Europa de ruși. Numai că, ghici ce? Oare, de ce or vrea americanii să blocheze Nord Stream 2 și aprovizionarea Europei cu gaz rusesc? Doar așa, ca să apere Europa de dependența de ruși? Sigur, sigur! Ia să vedem. Relaţiile economice și comerciale ale Rusiei cu SUA se ridicau la 27,8 miliarde dolari în 2014. Știţi la cât se ridicau aceleași relații dintre Rusia și Europa? La 440 mld dolari. Sursa e Vladimir Putin, pe 23 mai 2014, Sankt Petersburg. (http://eng.kremlin.ru/news/7230). Ce înseamnă asta? Dacă tu, America, vrei să iei mai mulţi bani de la Europa, eventual vânzându-i gaz lichefiat, nu-i așa că e deștept să blochezi relaţia Europei cu Rusia, de unde Europa își ia gazul? Mai ales că Trump vinde Poloniei gaz lichefiat pe miliarde de dolari, cum ne-a spus în clar, mai sus:

Poland is buying a lot of LNG.  It’s going to buy billions and billions of dollars’ worth of LNG from us, and we appreciate that.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Polonia cumpără o grămadă de gaz lichefiat” din SUA. “Miliarde”. Păi, nu-i mai bine să oprim Nord Stream 2, ca să vindem și noi, americanii, un pic de gaz prin Europa? Sigur, vindem și acum unor ţări ca Polonia, care nu prea are gaz și se și teme de Rusia, drept pentru care cumpără de la noi de toate. Și F35, și Patriot, și gaz, de toate. Dar, n-ar fi bine, spre excelent, să vindem gazul ăsta și Germaniei, căreia vrem să-i impunem sancțiuni, ca să nu mai cumpere gaze rusești prin Nord Stream 2? Tare, nu? Evident, apărăm Germania de Rusia! Vorba lui Putin, pe 8 iulie 2017, la Hamburg, după summit-ul G20 unde a avut discuţii cu Trump:

Question: My colleagues here have already recalled the words President Trump said in Warsaw. He made yet another statement about the United States being ready to begin direct supplies of liquefied natural gas to Poland and Central Europe. What do you think of these plans, especially in the context of our plans for the Nord Stream? What if gas becomes a new cause of tension in US-Russian relations?

Vladimir Putin: I view these plans highly positively because healthy competition is good for everyone. We support an open market and healthy competition.

The US President said yesterday during the discussion that the United States stands for open, fair competition. And, by the way, when I spoke, I supported his point. So, we are absolutely all right with this; if it is so, if there is open and fair competition, no political motives or political resources involved, it would be quite acceptable for us. Because to date, it is an obvious fact that any specialist would tell you: the cost of production and delivery of liquefied natural gas from the United States is much higher than our LNG – even LNG – and is not even comparable to Russian pipeline gas. So, there is no doubt that we have an absolute competitive advantage. But to keep it, our market participants must work hard. They need to retain these competitive advantages.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/55017)

Material video-Trump-Putin-G20, Hamburg, 8 iulie 2018 <<https://www.youtube.com/watch?v=7SIOe86lRfQ>>

Putin nu se teme de competiție cu americanii, pe gaz livrat în Europa! De ce? Fiindcă gazul rusesc E MAI IEFTIN! De-aia cumpără Germania de la ruși for ever și nu de la americani! Iar pe nemți nu-i bagi în colț cu amenințări, dacă nu cumpără de la tine, și nici nu-i aburești că scumpul e ieftin și viceversa! Care-i diferenţa de preț? Uite ce spune Putin, cu Merkel lângă el, despre marfa asta numită gaz, pe 18 mai 2018:

“The European countries’ need for this commodity is on the rise, and their own production is falling. That is the point. However, Donald is not just President of the United States, but also a good, strong businessman, so I think he is promoting his business with an eye towards securing US liquefied gas sales on the European market. Is that possible? It is. However, it is expensive – about 25, even 30 percent more expensive than Russian pipeline gas supplied to Europe.

They have built a bunch of LNG terminals in Europe, which are used at about 25–30 percent of capacity. That is it. Why? They do not make much economic sense. Liquefied gas is too expensive. That is the snag. However, I understand President Trump. He is protecting his business and wants to promote his product on the European market.” (http://en.kremlin.ru/events/president/transcripts/57497)

Cam 25-30% mai scump gazul american decât cel rusesc. De aceea, terminalele pe care le-au construit în Europa, pentru gazul american, sunt folosite la 25-30% din capacitate! FIINDCĂ NU E ECONOMIC SĂ CUMPERI GAZ AMERICAN ÎN EUROPA! Sau, poate, nemții sunt niște idioți că nu dau buzna să cumpere gaz american în loc să construiască aberaţii gen Nord Stream 2. Dar stai, că o să-ţi vină analiștii vieții, Securiștii proști din spaţiul jurnalistic românesc și o să-ţi spună că Putin e terminat, dacă nu mai vinde gaz în Germania, se dărâmă Rusia și de-aia trebuie să stăm călare pe Patriot, să dărâmăm Nord Stream 2 și, ce mai, să mai răpunem Rusia o dată, după ce am răpus URSS! Clar, l-am lovi rău de tot pe Putin, care și recunoaște asta, pe 23 mai 2014:

Let me stress that during my visit to China we agreed on natural gas supplies from Russia for an impressive $400 billion. We calculated the gas price according to a standard formula that is based on the market price of oil and petrochemicals.

Two newly discovered gas fields, Kovykta and Chayanda in eastern Russia, will provide resource potential for these supplies. The confirmed extractable reserves of each of these fields are 1.5 trillion cubic metres of gas, which is 3 trillion in total. We agreed on supplies for 30 years but, in fact, there is enough gas for 50 years. We will also be able to improve the provision of gas supply in Russia, of course.” (http://eng.kremlin.ru/news/7230)

Cum, Putin a vândut gaz Chinei de 400 mld dolari? Are rezerve de 3 trilioane de metri cubi pentru China pentru o perioadă de 50 ani? Cum, dacă nu mai cumpără Germania gaz, nu rămâne Putin cu el în brațe? Îl vinde Chinei? Aoleu, dar pe China cine o apără de Rusia? Păi cum, lăsăm China așa, la cheremul Rusiei? Salvăm Germania, dar ce facem cu China? Sau impunem sancțiuni și Chinei, ca să o apărăm de gazul rusesc și le vindem gaz lichefiat american cu 30% mai scump decât gazul rusesc? Asta-i, dom’le, am găsit soluția! Să vezi cum or să fugă chinezii să cumpere gaz de la Trump! Cam un miliard de chinezi, fiecare cu bricheta lui cu gaz! Se fac niște bănuți la Trezorerie! Și uite-așa, cu sancțiuni impuse Rusiei și Chinei, gazul american o să ajungă, cu Patriot cu tot, până la Deveselu-Caracal, să aibă și fetele alea livrate de Dincă cu ce se încălzi la iarnă.

În timp ce Iohannis se căciulea la Washington, Putin călătorea în ţara care deține președinția Consiliului Uniunii Europene, în prezent, Finlanda. Se întâlnea cu președintele Finlandei, Sauli Niinistö, și explica, în conferinţa de presă, sub privirile aprobatoare ale acestuia:

We thank Finland for its pragmatic approach to a major international European project, Nord Stream 2. I can inform you that construction of the pipeline in the Finnish section, in the Finnish exclusive economic zone, was completed today.” (http://en.kremlin.ru/events/president/news/61349).

Vladimir Putin și Sauli Niinistö

Duda și Iohannis, doi președinţi, două destine

Speriați nevoie mare de cuplul de vis Trump-Iohannis, cei doi președinţi europeni anunțau că Nord Stream 2 merge înainte, fiind gata în zona economică exclusivă finlandeză. Europa, reprezentată mai ales de Germania, este, astfel, suficient de oligofrenă să nu înțeleagă înțelepciunea și caracterul dezinteresat al demersului american de a salva bătrânul continent de gazele rusești! Până aici, totul OK! Am scris în acest text și repet: respect politica fiecărui stat de a-și promova interesele naționale de securitate și de a-și achiziționa materiile strategice de unde vrea. Numai că, “puţin” bizar, Polonia e supărată că va fi ocolită de gazul rusesc (care va curge spre germani prin Nord Stream 2), pentru tranzitul căruia ar fi colectat ceva bănuți, cam tot miliarde de dolari. Păi, ori vrem să treacă gazul pe la noi spre Europa, ori e rău ca Europa să cumpere gaz rusesc, că uite, crește dependența de Rusia. Unde mai pui că și Polonia ia cam 10 miliarde de metri cubi, gaz rusesc, pe an! Păi, e frumos? Clar, nu! Gata cu prosteala! De-acum, Polonia să cumpere gaz doar de la americani, cu 30% mai scump, că tot plănuiește Trump să mutele bazele americane permanente din Germania în Polonia, pe cheltuiala polonezilor! Lucru cerut chiar de polonezi! Se înființează Fort Trump în Polonia! Bravo, tati! Exact cum a zis Trump, care apără Polonia de ruși la greu, mai ales după ce o să cumpere Groenlanda de la danezi. (https://people.com/politics/donald-trump-calls-danish-prime-minister-nasty/).

Până aici, toate bune! Iohannis n-are decât să apere România de ruși cu gazul din Marea Neagra, ăla pe care îl vrea Exxon cam tot, că, la proști, dacă le trebuie propriul lor gaz, mai bine să cumpere din America, tati, în niciun caz de la ruși. Numai că apare o mică problemă de înţelegere a marii politici americane faţă de o ţară ca România lui Iohannis. În plin scandal cu privire la sancţiunile americane împotriva Germaniei, pentru achiziţiile de gaz rusesc prin Nord Stream 2, Trump stă alături de președintele polonez Duda, în faţa jurnaliștilor, pe 12 iunie 2019, unde este întrebat de sancţiunile cu pricina. Răspunsul este aiuritor:

“Q    Mr. President, will you use sanctions to block Nord Stream II — the pipeline from Germany to Russia?  From Russia to —

PRESIDENT TRUMP:  Well, we’re looking at it.  Look, people have a right to do what they want to do.  I think it’s a — you know, something that I’ve been looking at and I’m thinking about.  And I’m the one that brought up the pipeline problem where you have Russia giving a tremendous percentage of energy.  You know this gas is going into Germany.  I say, “How can you do that?”  So, we’re protecting Germany from Russia.  And Russia is getting billions and billions of dollars of money from Germany.  I’m the one that brought up the problem.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/remarks-president-trump-president-duda-republic-poland-bilateral-meeting-2/).

Poftim? Întrebat dacă instituie sancțiuni Germaniei pentru Nord Stream 2 și pentru achiziții de gaz rusesc, Trump spune: “Păi, o să vedem. Știi, oamenii au dreptul să facă ce vor. Cred că, știi, o să analizez asta, o să mă gândesc la asta“!!! Cum, după ce a trâmbițat spre toate orizonturile că va sancționa Germania, după ce Congresul a început proceduri pentru adoptarea unei legi în acest sens, Trump zice că “oamenii au dreptul să facă ce vor”? De ce nu a spus Trump ce a zis de o mie de ori, până în acel moment, și de o mie de ori după, adică “sancțiuni, sancțiuni, sancțiuni”? De ce a îndulcit tonul? Simplu! Pentru că primise întrebarea cu președintele polonez Duda lângă el. Și așa, precipitat și voluntarist cum e, Trump a înţeles că asemenea amenințări la adresa Germaniei, ţară UE, cea mai importantă contribuitoare la bugetul comunitar, cu președintele unei ţări membre UE lângă el, ar fi pus pe acel președinte într-o poziție extrem de delicată faţă de Germania și Uniunea Europeană. Așa că intempestivul și gafeur-ul președinte american a lăsat tonul agresiv la adresa Germaniei mai moale! Pentru că îl respectă pe președintele Poloniei, pentru că îl prețuiește pe el și poporul polonez și pentru că nu a vrut să-i creeze prejudicii majore printr-o șarjă la adresa Germaniei, cu el de faţă. Știţi cum s-a comportat cu Iohannis? Am scris mai sus! Hai, să mai vedem o dată:

În declarația comună americano-română: “Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. (https://www.presidency.ro/ro/media/comunicate-de-presa/declaratia-comuna-a-presedintelui-romaniei-domnul-klaus-iohannis-si-a-presedintelui-statelor-unite-ale-americii-domnul-donald-j-trump).

We underscore our opposition to Nord Stream 2 and other projects that make our Allies and partners dependent on energy from Russia”. (https://www.presidency.ro/en/media/press-releases/joint-statement-from-president-of-the-united-states-donald-j-trump-and-president-of-romania-klaus-iohannis).

Documentul american de poziție, în contextul vizitei lui Iohannis la Washington: “Romania opposed Nord Stream II and other pipeline projects that increase Europe’s dependence on Russia.” (https://www.whitehouse.gov/briefings-statements/president-donald-j-trump-celebrating-strong-partnership-romania/).

Adică, “România s-a opus Nord Stream II” și “tuturor proiectelor care sporesc dependența Europei de Rusia”.

Trump n-a avut absolut nicio jenă să-l afunde adânc pe Iohannis în relaţia cu Germania. Sigur, Securiștii proști care gestionează politica externă românească or să spună: “care-i problema, noi ne-am opus mereu Nord Stream 2, se știe asta, n-am pierdut nimic”. Da, copii, v-aţi opus, că atât vă duce capul, dar, în felul ăsta, v-aţi opus unui proiect vital pentru interesele strategice ale Germaniei și ale majorității țărilor UE! Nicio problemă că atât aţi putut voi! Dar, Germania este atacată de America, iar acum, ca să puneți capac, aţi întărit acest atac, în chiar capitala Americii, prin participarea la el, împotriva celui mai important partener comunitar și comercial al vostru, ăla care vă dă bani din fonduri structurale! Niciun Securist prost din ţărișoară nu și-a pus banala întrebare: “Dar, de vreme ce Polonia are mult mai mult de suferit decât România, ca urmare a construirii Nord Stream 2 și s-a opus acestui proiect mai abitir decât noi, de ce nu s-a aruncat Trump să tune și să fulgere împotriva conductei buclucașe cu Duda de faţă? De ce nu s-a zbârlit și Duda la biata conductă?” Poate pentru că nici Trump, nici Duda nu sunt proști?

Mai ţineţi minte cum s-a comportat Iohannis cu el însuși în această problemă, pe 20 august 2019, în buricul capitalei americane? Luaţi de aici, fără comentarii:

Jurnalist: Și aș mai avea o întrebare. În Declarația Comună pe care ați adoptat-o se vorbește pe un ton critic despre Nordstream 2. Nu vă temeți că, pe plan european, s-ar putea să fie unele țări care fie nemulțumite de această atitudine a României?

Președintele României, domnul Klaus IohannisNu, nu ne temem. România a avut un ton critic din capul locului la adresa Nordstream 2 și am rămas consecvent poziției inițiale.” (https://www.presidency.ro/ro/media/declaratii-de-presa/declaratia-de-presa-sustinuta-de-presedintele-romaniei-domnul-klaus-iohannis-la-finalul-vizitei-la-washington-d-c-statele-unite-ale-americii).

Până și Băsescu, prietenul de bază (autobază) al americanilor și dușmanul de moarte al Rusiei, s-a crucit de semeția și “inteligenţa” lui Iohannis (https://www.ziuanews.ro/revista-presei/traian-basescu-a-facut-o-analiza-devastatoare-pentru-klaus-iohannis-pe-puncte-despre-declara-ia-semnata-cu-donald-trump-1244125) (https://www.stiripesurse.ro/basescu-despre-iohannis-in-sua-documentul-convenit-un-to-do-list-pentru-a-a-ceva-nu-ma-duceam_1377408.html).

Emmanuel, te apărăm noi!

Și uite așa, tot apărând Europa de ruși și de ea însăși și nevizitând Rusia și neîntâlnindu-ne cu nimeni de pe acolo și neprimind niciun rus pe la noi, că, de, Moscova e supusă sancțiunilor UE, am ajuns cu Emmanuel Macron tocmai la Sankt Petersburg, pe 27 mai 2018, unde a participat la o masă rotundă cu Putin, care i-a spus languros:

Emmanuel vient de dire que l’Europe et les Etats-Unis ont des engagements communs notamment en matière de sécurité mais il ne faut pas avoir peur là-dessus, nous allons vous aider, nous allons assurer la sécurité… ” (https://lanouvelletribune.info/2018/05/poutine-rassure-macron-emmanuel-il-ne-faut-pas-avoir-peur-video/).

Adică:

Emmanuel tocmai a zis că Europa și SUA au angajamente comune, mai ales în ceea ce privește securitatea, dar nu trebuie să-ţi fie frică referitor la securitate, vă ajutăm noi, vă asigurăm noi securitatea”!!!

https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM

Material video-Emmanuel, nu-ţi fie frică, te apărăm noi-între minutele 0:53 și 1:11 <<https://www.youtube.com/watch?v=mXZJiT6SgLM>>

Toată lumea a izbucnit în râs, inclusiv Macron, care este om de lume și gustă umorul dulceag acrișor al lui Putin!

Nu mă aștept ca Iohannis să râdă altfel decât în poză! Că, oricum, în SUA, s-a comportat ca în reclama pentru Sun Herald de mai jos. Iar voi sunt sigur că sunteţi mândri de el și de Securitatea care vă conduce și vă apără de ruși! Cam așa: <<https://www.youtube.com/watch?v=keo7lKn0xdc>>

  1. România Penibilului Bine Făcut 63 Replies
  2. Centenarul! Parcă Atât de Proști nu am fost Niciodată! 23 Replies
  3. Un Summit pentru Eternitate! Eternitatea Proștilor! 45 Replies
  4. Dragnea și Diplomaţia Securităţii pe drumul Ierusalimului! 55 Replies
  5. Reflecţii la înmormântarea unui Rege! 28 Replies
  6. Munca în echipă! Carlyle, Confucius, Seneca, Adler, Maritain, Iohannis și Românii! 55 Replies
  7. Și, Totuși, Cât de Proști Sunt Securiștii Proști din Vârful Ţării? 16 Replies
  8. A rămas așa: 25 iunie 2017, duminică, orele 19:00-21:00, pe B1 TV, mă voi întâlni cu Sabin Orcan, la “X-PRESS” 18 Replies
  9. S-a amânat pentru duminică, 25 iunie-Duminică, 18 iunie, ora 20:00, pe B1 TV, mă voi întâlni cu Sabin Orcan, la “X-PRESS” 12 Replies