Români şi Secui Înfrăţiţi în Falanga FSN-istă! Trăiască Victoraş! Jos Crinuţu’!

Posted on May 28, 2013 by Valentin Stan

Andrei Chiliman şi Diana Tuşa au fost excluşi din PNL, pe 27 mai 2013! Aş fi vrut să văd în asta un gest discreţionar al Crinuţului cel dominat de demonii răsfăţului în calendar, unde mai are foarte puţin până la ora adevărului! Am văzut, în schimb, o Diana Tuşa tristă şi uşor confuză (aproape plânsă, arăta, într-adevăr, ca un om politic pătruns de „convingeri ferme”, un „luptător”, ce mai!) şi un Andrei Chiliman care se tânguia „demn”, în conferinţa de presă, pe umărul PSD! Care PSD ar fi fost, conform primarului Chiliman, un partid beştelit neloial de Crin! De Crin, sireacu’, cel care, vezi Doamne, şi-a permis să-l critice pe aliatul din USL, prin stenogramele alea, pe care tot securiştii de serviciu ai FSN le scurg spre “bobor”, dinspre reuniunile oficiale ale PNL-ilor! Mi-am dat seama că aştept prea mult de la “aripa” Chiliman! Mă rog, sincer, aşteptam doar un dram de inteligenţă! Cât de stupid pot fi? Am renunţat şi m-am îndreptat, din nou, cu speranţă, spre binomul de aur Crinuţu’-Victoraş!

Dosarele politice şi onoarea „nereperată” a secuilor!

La Congresul UDMR, din 25 mai 2013, cei doi lideri de azbest ai jăraticului autohton s-au opărit cu apă rece, de la tribuna maghiarimii din ţară vrând, neapărat, să-i vadă naţiunea cât de nevolnici sunt! Aşa-zisele ironii au fost surprinse doar fragmentar de presa sensibilă la culori şi steaguri, dar nu şi la loviturile sub centură aplicate codat şi sistematic. Ba Ponta s-a “minunat”, înţelegător, de albastrul şi galbenul steagului secuiesc, ce amintea de culorile liberale încântându-se cu ideea că i-ar fi trebuit mai mult roşu, ba Crin s-a scuturat de roşu ca de Ucigă-l Toacă! Ba Victoraş nu a auzit integral traducerea din maghiară în căşti, ba Crinuţu’ a auzit tot, fiindcă, la dumnealui, casca duduia ca economia USL-istă! Ba Ponta, care întârziase, făcea aluzii, nici măcar subtile, la reputaţia de leneş a lui Crinuţu’, căruia presa, inevitabil, avea să-i atribuie întârzierea premierului, ba Crin îi atrăgea atenţia că nu e suficient să deplângi politizarea justiţiei! Spectacolul ieftin al disoluţiei USL se muta în inima Ţinutului Secuiesc!

Cel mai tare mi-a plăcut cum s-a lamentat Victoraşu’ aburindu-i pe secui, referitor la necazul confratelui lor în ale identităţii naţionale, Zsolt Nagy. Acest cetăţean român de etnie maghiară a fost ministru UDMR, într-o epocă în care UDMR nu mai guverna după gustul lui Traian Băsescu, aşa că a fost suspendat, prin iunie 2007! Asta din cauză că i s-a confecţionat un dosar penal pentru tot ce este mai rău pe lumea asta, trădări şi alte bazaconii! Nu-i vorbă, UDMR s-a împăcat, apoi, cu Traian Băsescu, om cu alese îndemânări în a-i prosti pe români! Aşa că ungurii au venit la grămadă, iar UDMR a guvernat mândră alături de PDL până s-a ales praful de tot! Chestie românească, în cele din urmă!

Păcat că onoarea bietului Zsolt Nagy n-a fost “reperată” de nimeni! Nici măcar de ungurii lui din UDMR, pentru care şi-a sacrificat omul cariera, reputaţia şi, poate, libertatea! Şi zicea Victoraş prostindu-i pe secui, după modelul colegului său de trupă, Traianel: “În 2010 eram în opoziţie. Am spus în faţa Congresului dumneavoastră că dosare politice, aşa cum au fost cele împotriva lui Zsolt Nagy, colegul dumneavoastră, sper să nu se mai întâmple în România”! (auzi file audio* 13ponta-dosare politice ca cel al lui zsolt nagy sa nu mai fie in romania25may). Foarte tare! Să mai zică cineva că noi, românii, nu livrăm speranţă pe bandă rulantă “obraznicilor” ăştia de secui! Acum, nu sunt sigur că Nagy ăsta e secui! Şi nici că toţi ungurii de la Miercurea Ciuc, de la Congresul UDMR, erau secui! Dar, cum mie îmi plac secuii, mai ales când îi fraiereşte Băsescu, şi, apoi, însuşi emulul său, Victoraş, să zicem că toţi ungurii din România sunt secui!

Crinuţu’ şi procurorii lui Victoraş Cel Procuror!

A, să nu uit! La gargara zaharisită cu privire la bietul Zsolt şi dosarul lui politic, unde Victoraş storcea cherosenul din ochi de milă şi restrişte sperând cu evlavie că aşa ceva nu se va mai întâmpla în Ţara Maicii Domnului, Crinuţu’, colegul său de nacelă, i-a pus pământ de flori în prestanţă! L-a admonestat ca pe ultimul FSN-ist, ceea ce Victoraş nu a fost niciodată (nu a fost ultimul, evident) el având loc în fotoliul de orchestră al fesenismului încă de pe vremea când umbla cu Che Guevara în cuget şi simţiri! Uite, ce i-a zis răul ăla de Crinuţ: “Eu cred că oricâtă bunăvoinţă ar avea cineva care spune <<nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice>>, nu se poate rezolva doar cu bunăvoinţă sau cu bună intenţie, a unui preşedinte, a unui prim-ministru, a unui procuror general sau a altcuiva (…)”! (auzi file audio* 13crin-udmr-judecatorul in centru-atac la ponta25may).

Wow! Chiar aşa? Păi, bine, Crinuţule, se poate să atragi chiar tu atenţia secuilor asupra aburelii de Dâmboviţa, pe parbrizul de Harghita-Covasna? Ce-or să spună “colegii tăi academicienii”? Şi, dacă ai fi făcut doar atât! Dar ai răsucit adânc pumnalul răzbunării PNL-iste, pentru gluma nevinovată a ghiduşului Victoraş, care a pus-o pe simpatica doamnă Kövesi şefă la anticorupţie, just for fun! Evident, partea asta nu a fost observată de presa de trei parale din România, care, spre deosebire de Opera de Trei Parale, nu este de Brecht! Căci, Crinuţu’ a continuat cu profeticele cuvinte: “Eu cred că trebuie să ne ferim de toate aceste riscuri printr-o reechilibrare a sistemului judiciar, în aşa fel încât să fie foarte clar că, în centrul acestuia, stă instituţia judecătorului şi că puterea judecătorească, în stat, nu lasă loc la confuzii!” (auzi file audio* 13crin-udmr-judecatorul in centru-atac la ponta25may). Teză pe care a repetat-o şi la Bucureşti, după Congres!

Şi, ce dacă? – vor zice les connaisseurs! Nu v-aţi prins, nu-i aşa? Hai, să vă ajut! Joi, 16 mai 2013? Vă sună vreun clopoţel? Ceremonia de instalare a noilor şefi la Parchete? Discursul lui Victoraş, îmblânzitorul de secui? Ia, uitaţi aici: “atât timp cât sunt prim-ministru şi lider al unui grup politic important în Parlament, orice modificare a statutului procurorilor se va face în sensul întăririi statutului de magistrat, al independenţei procurorilor, şi nu în sens invers. Există tot felul de intenţii, de idei pe care le cunoaşteţi, dar în ceea ce mă priveşte, mi-am exprimat foarte clar punctul de vedere şi cred nu doar că procurorii trebuie să rămână magistraţi, ci mai degrabă cred că trebuie să lămurim, dacă se poate, chiar şi acea idee de autoritate a ministrului Justiţiei (…)”! (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-am-incredere-ca-veti-aplica-legea-ca-si-pana-acum-indiferent-de-cine-este-cel-vizat__l1a120010.html).

Păi, întărirea statutului de magistrat pentru procurori îi pune pe picior de egalitate cu judecătorii. Ca în comunism, de unde îşi trage seva emulul lui Che Guevara! Or, ce zice Nefericitul Încă Aspirant la Fotoliul de Prezident, Crinuţ Întâiul? Zice: NU! Adică: “reechilibrare a sistemului judiciar în aşa fel încât să fie foarte clar că, în centrul acestuia, stă instituţia judecătorului”! Or, aiasta nu se poate, dacă procurorul este magistrat, ca şi judecătorul! Sigur, nu am pretenţia ca teleastul PNL-ist Crinuţu’ să ştie sigur ce a spus! Dar, a spus! Porumbelul e departe! Aferim, bre!

Drapel să fie, dar secuiesc!

Revenind la aburelile lui Victoraş pentru descreţitul frunţilor secuilor, mi-a plăcut cum le-a promis el că va face legislaţie împreună cu ei, ca să poată să-şi arboreze drapelul şi simbolurile în voie! Asta, pentru că nu se exprimase foarte clar (după propria evaluare), în discursul din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, din 24 aprilie 2013, când se referise la acelaşi lucru! Şi, le zise Victoraş secuilor înlăcrimaţi de duioşie că golul imens, lăsat în sufletul lor de Marinarul Neamului Românesco-Secuiesc, era umplut, acum, pe deplin, de Procurorul Tuturor Românilor Chiar Şi Secui: “Problema steagurilor – am rezolvat toate problemele, mai rămâne cea a steagului. Am spus în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, probabil că am fost atât de vag, încât n-a înţeles nimeni ce voiam să spun, pentru că, imediat, ar fi ieşit un scandal (…)”. (auzi file audio* 13ponta-nu s-a inteles ce a zis la pace on simboluri minoritate25apr).

Adică, ce scandal, Monsieur? Nu eşti matale prietenul secuilor? Sigur, sigur, ai fost vag în Adunarea aia, la Strasbourg, că ieşea scandal! Care scandal? Hai, că secuii te iubesc oricum, lor le place să-i minţi duios, ca Băsescu! Noroc că ai înlăturat caracterul vag al minciunilor, pardon, bezelelor trimise către secui! Uite, cum a continuat, la Miercurea Ciuc, Victoraşul: “Cred că împreună cu dumneavoastră, putem adopta acea legislaţie, la cel mai înalt standard european, care, pe de-o parte, să recunoască importanţa simbolurilor naţionale, steagul României, steagul Uniunii Europene, în acelaşi timp să recunoască şi să respecte însemnele locale, indiferent cum sunt acestea, chiar dacă e vorba de galben cu albastru, aş fi preferat să fie roşu steagul dumneavoastră (asta e glumă, măi, secuilor, ha, ha, ha-n.n.), dar putem să-l acceptăm chiar şi în această formulă, important este, important este (e repetiţia lui Victoraş-n.n.) să stabilim din nou, împreună, care este acea soluţie, care respectă, cât mai mult, toate sensibilităţile naţionale, locale ale minorităţii (…)” (auzi file audio* 13ponta-gasim o solutie impreuna on simboluri minoritate25apr).

Vedeţi? Exprimare foarte clară! Să găsim soluţia! Care soluţie? E, aiasta, măi, secuilor, nu v-o spun! E drept că, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde zicea el că nu a fost clar, a zis cam aşa despre soluţia aia: “Instituţiile administraţiei centrale vor avea, bineînţeles, simboluri naţionale şi ale Uniunii Europene, dar toate instituţiile locale trebuie să aibă dreptul să-şi adopte propriile simboluri, atâta vreme cât nu sunt împotriva standardelor europene!” (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm). Pentru conformitate, iată: “The central administrative institutions will have, of course, the national and European Union symbols, but all the local institutions should have the right to adopt their own symbols as long as they are not against European standards.”

Aşadar, “toate instituţiile locale trebuie să aibă dreptul să-şi adopte propriile simboluri”! Adică şi instituţiile locale din Harghita şi Covasna! Păi, asta e mult mai clar decât “important este să stabilim din nou, împreună, care este acea soluţie care respectă, cât mai mult, toate sensibilităţile naţionale, locale ale minorităţii”! Soluţia pe care nu ne-o dă la Miercurea Ciuc, ne-o dăduse la Strasbourg: “trebuie să aibă dreptul să-şi adopte propriile simboluri”! Unde a fost mai clar? Păi, la Strasbourg! La Miercurea Ciuc nu a fost deloc! Ştiţi de ce? Fiindcă Miercurea Ciuc e în România şi a vorbit aici româneşte! Şi, cum românii sunt împinşi să-i urască pe secui, fiindcă ne “fură” ăia Ardealul în fiecare zi şi, fiindcă Victoraş însuşi a inventat o problemă cu steagurile secuieşti, pentru a mai răscoli un pic mizeria naţionalist-cretinoidă (ca să abată atenţia proştilor de la dezastrul guvernării USL-iste), nu putea să spună ce a zis la Strasbourg! Că se strepezea naţionalismul românesc!

Hai, să vă spun un secret! Nu e nevoie de nicio soluţie! În baza legilor româneşti şi internaţionale, secuii au tot dreptul din lume să arboreze steagul secuiesc pe clădirile administraţiei locale din zonele unde sunt majoritari. Şi nici nu mă mai ostenesc să vă dau extrasele din legile româneşti şi hotărârile judecătoreşti care confirmă asta! Am şi eu nervii mei! Dar, dacă nu mă credeţi, luaţi trenul sau volanul în mână şi mergeţi la Sfântu Gheorghe, în anul 4538! Veţi găsi steagul secuiesc arborat pe Primărie ca şi acum! Şi nimic despre Victoraş în manualul de istorie, cu excepţia următoarei fraze: “Şi fu Victoraş Che Guevaraş un păstor atât de bun pentru secui, că îi sorbiră ăştia cuvintele din gură ca lui Ţichindeal Gură de Aur, în anul de graţie 2013, când fu mare Congres mare la UDMR”!

Băsescu cel Rău! Da’, Rău!

Şi cam atât despre secui! Care secui, ocupaţi în istorie cu mânuirea armelor pentru apărarea pământurilor unde se găsesc şi astăzi (deşi, Victoraş a declarat, cu alt prilej, că n-ar mai fi pe acolo), nu au de unde să ştie că un băiat, pe numele lui Leon Trotsky, a scris, prin 1937, un eseu numit Stalinism şi Bolşevism. Leon ăsta fusese prin tinereţe coleg de doctrină cu Victoraş al nostru, dar se schimbă la bătrâneţe, de unde i se trase şi sfârşitul, bietul de el. Aşa că era foarte elogios la adresa unui oarecare Willi Schlamm şi ăla tot fost comunist! Austriac! Îngrozitor, cum renunţă, domne’, oamenii la comunism! Schlamm ăsta scrisese o cărticică cu titlul scandalos pentru ochii lui Victoraş, Dictatura Minciunii! Cam aşa caracteriza Schlamm regimul bolşevic! Nefericitul austriac nu a avut şansa să meargă la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, să-l asculte pe Maestrul Victoraş promiţând soluţie miraculoasă secuilor şi românilor, deopotrivă! Nu-i bai, secuii l-au aplaudat oricum! Dar, hai să trecem la lucruri serioase!

În postarea mea din 20 mai 2013, Scrisoare Deschisă către Câţi Au Mai Rămas în PNL, precizam că “nimeni nu a făcut corelarea între ultimatumul lui Ponta adresat liberalilor şi concesia majoră făcută de Băsescu lui Victoraş, atunci când a anunţat, pe 15 mai 2013, în conferinţă de presă că: <<Am decis ca, pe 22 mai, la Consiliu să participe primul-ministru în baza unui mandat pe care îl voi aproba până la plecare>>.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14318&_PRID=lazi).

Ultimatumul se referea la solicitarea adresată liberalilor de a-l da afară pe Sorin Roşca Stănescu! Aveam în vedere sfârşitul USL şi târgul Traianel-Victoraş pentru a controla România peste capul liberalilor! Mă refeream la sfârşitul PNL! Consiliul European a fost pe 22 mai 2013! Adică, la două zile după postarea mea! Nu că aş avea nevoie să fac demonstraţii cu privire la cât de bine citesc viitorul! M-am săturat să tot am dreptate! Dar, să consemnăm pentru posteritate! 10 februarie 2013! Traian Băsescu ţine o conferinţă de presă, după Consiliul European care a stabilit exerciţiul bugetar comunitar pentru 2014-2020! Şi ne explică ce este aia “n + 3”! Hai să vedem:

“(…) Concluziile Consiliului au câteva prevederi legate de poziţia extrem de fermă a României în Consiliu, şi acum, şi în noiembrie. Cea mai importantă este aceea de la paragraful 87 punctul 2 care se referă la faptul că este însărcinată, este invitată Comisia Europeană să facă demersurile necesare pentru modificarea Regulamentului 1082 din 2006 cu privire la numărul de ani în care se cheltuiesc banii alocaţi statelor pentru a se ajunge la n+3 în loc de n+2. Asta înseamnă că România a obţinut decizia Consiliului European ca domnul preşedinte Barroso cu Comisia Europeană să declanşeze procedura de modificare a Regulamentului în aşa fel încât noi să pierdem banii nu din 2015, ci de la sfârşitul anului 2016. Altfel spus, am cerut un an în plus pentru exerciţiul bugetar.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14159&_PRID=lazi).

Aţi înţeles? Nu vă mai explic! E clar! “N+3”! Adică, în loc de o marjă de 2 ani pentru absorbţia fondurilor europene, este posibil să obţinem 3 ani! Hai, să vedem ce declara Victoraş, în aceeaşi zi, 10 februarie 2013, la România TV, despre acelaşi lucru, “n+3” şi despre Traian Băsescu: “Erau şi obiective tehnice. De la faptul că se taie din cele 48 de miliarde, atunci trebuia să obţinem nişte lucruri, care ţineau, în primul şi în primul rând, de n+3 pentru actualul exerciţiu, să se prelungească cu trei ani, să recuperăm exact prostiile făcute în 2010 şi 2011. Se punea problema de avansuri, se punea problema de cofinanţare la Dezvoltare rurală, se punea problema să obţinem, cum au obţinut alte ţări – joi noaptea au obţinut – în plus pentru Agricultură sau pentru… Erau punctele noastre, pe care le-a avut şi dl. Corlăţean la Consiliul Afaceri Generale, pe care le-am avut şi eu, le-a avut şi preşedintele, când a plecat. Că nu credeţi că fiecare s-a dus cu punctele lui, apropo de coabitare. Am avut nişte puncte comune, toţi trei şi pe toate vocile, când ne-am dus, am vorbit acelaşi lucru. Nu s-a obţinut. Îmi pare foarte rău. Nu pot să spun că, dacă eram eu sau Corlăţean, nu ştiu, îl făceam 10 din 10. Dar când ai făcut zero din zece, să vii acasă, să spui că ai făcut tot, nu merge. Nu merge.” (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-edi-ie-speciala-romania-tv-prima-parte__l1a119446.html).

Băsescu cel Bun! Da’, Bun!

Adică, ce “n+3”? Băsescu nu a obţinut nimic! “Nu s-a obţinut”! A obţinut 0 din 10! “Când ai făcut zero din zece, să vii acasă, să spui că ai făcut tot, nu merge!” Aşadar, dezastru! La câteva luni de la această evaluare, deosebit de aspră faţă de prestaţia părintelui naţiunii, Traian cel Mare, pe 22 mai 2013, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, după numirea lui Kövesi la DNA şi desemnarea lui ca înlocuitor al lui Băsescu la Consiliul European din 22 mai, la care a participat, Victoraş face noi aprecieri! Aprecieri referitoare la contribuţia aceluiaşi Băsescu la bugetul comunitar, cu precădere legate de “n+3”:

“Este o decizie extrem de importantă, pentru obţinerea acestui lucru cred că s-a colaborat foarte bine şi România a avut o poziţie unitară, începând cu preşedintele ţării, la discuţia despre mecanismul financiar multi-anual, ministrul de externe, reprezentanţii noştri aici la Comisie; a fost un efort, repet, unitar, toţi reprezentanţii României de la preşedinte până la ambasador au spus acelaşi lucru, cât de important este “N plus trei” pentru noi şi, dacă această iniţiativă a Comisiei îndeplineşte toate procedurile pentru a fi adoptată, pentru România va reprezenta un avantaj de câteva miliarde de euro bune din exerciţiul 2007-2013, pe care reuşim să le accesăm. Astea au fost discuţiile cele mai importante. Dacă am uitat eu ceva, dacă vă interesează pe dvs ceva în mod special.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-azi-la-summitul-ue-de-la-bruxelles__l1a120045.html).

Opaaa! Deodată, preşedintele a fost foarte util, la fel ca “toţi reprezentanţii României”! S-a schimbat modificarea! Ca în povestea cu gazele de şist! Care nu erau bune pe vremea guvernului Ungureanu, dornic să le exploateze, căci aşa zicea Victoraş, că nu erau bune, dar care sunt bune acum, în timpul guvernului aceluiaşi Victoraş, căci aşa zice el! Tot firma americană Chevron ar fi explorat atunci, ca şi acum! Ingenuu şi curat, ca un pachet de Pampers, Victoraş a negat că ar fi acuzat guvernul Ungureanu sau pe preşedinte că s-au vândut intereselor americane, în problema gazelor de şist (joi, 16 mai 2013, emisiunea Prim-plan, TVR 1):

“Mihai Rădulescu: Traian Băsescu, atunci când susţinea exploatarea sau, mă rog, prospecţiunea…
Moise Guran: Explorarea…
Mihai Rădulescu: Explorarea – în acest domeniu al gazelor de şist – era acuzat că a bătut palma cu americanii. Acum, dumneavoastră…?
Victor Ponta: Eu nu l-am acuzat. Eu n-am avut puseuri antiamericane, niciodată.” (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-prim-plan-la-tvr-partea-a-ii-a__l1a120025.html).

Fără „puseuri”! Dar, cu gaze, fie ele şi de şist!

Omul avea dreptate! Nu a avut niciodată puseuri antiamericane! Cu atât mai puţin pentru a promova nişte interese electorale abjecte urmărind atingerea scopurilor sale meschine, prin minciuni şi tactici comunistoide, fără nicio legătură cu interesele reale ale ţării! Vorba lui, din 1 aprilie 2012 (nicio păcăleală), când era ocupat cu demolarea guvernului Ungureanu-Băsescu invocând interesele străine (americane), cărora se vânduseră guvernanţii în problema gazelor de şist:

“(…) descoperirea de către dumneavoastră, de către presă, a unor noi concesiuni privind exploatarea gazelor de şist; mandatul premierului Ungureanu este un mandat care nu are legătură nici cu interesele României, şi se pare că nici cu interesele de partid măcar, ale PDL-UNPR-UDMR, ci este un mandat care are legătură cu interese externe României şi care trebuie să se finalizeze cel mai târziu în noiembrie prin transferul unei importante părţi din ceea ce a mai rămas resursă naturală şi resursă energetică a României în mâini necunoscute pentru publicul larg şi mâini, care, în mod sigur, nu au nicio legătură cu interesul naţional al României!” (auzi file audio* 12ponta-3mandat ungureanu-interese straine-4aluzie chevron-maini1apr).

Evident, aceste formulări cu trimitere la “concesiuni privind exploatarea gazelor de şist”, ce ar avea legătură cu “interese externe României” şi care “nu au nicio legătură cu interesul naţional al României”, concesiuni către firma americană Chevron, nu indică deloc vreun “puseu antiamerican”! Suntem de acord aici! Indică altceva! Mai imund de atât! Vorba lui Willi Schlamm, cu dictatura aia a minciunii! Pentru Victoraş şi ai lui PSD-işti, o singură problemă a rămas nerezolvată! Cum să scape de liberali, fără ca românii şi secuii, deopotrivă, să se prindă că pesediştii le-au copt-o! Mai precis, problema e cum să dai o palmă poporului, în aşa fel încât acesta să creadă că i-au dat-o liberalii! Uite, ca în filmul de mai jos! Sunteţi pregătiţi, români? Că pe secui m-am bazat întotdeauna, ei sunt românii mei preferaţi!

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Scrisoare Deschisă către Câţi Au Mai Rămas în PNL!

Posted on May 20, 2013 by Valentin Stan

Sigur, câţi au mai rămas liberali! Căci, în PNL n-au prea mai rămas PNL-işti! Există Oportunişti! Există PDL-işti! Există Crini! Şi Chiţoi! Ceea ce este cu totul altceva decât liberali, altceva care încă nu are o definiţie în DEX! Este suficient să-l ascultaţi pe Chiţoiu vorbind şi să-l vedeţi privind spre zările interne ale propriei minţi (ca să fiu politicos cu acest domn profund agramat) preţ de 40 de secunde şi veţi înţelege de ce nici voi nu le-aţi da acestor “liberali” niciun minister întreg. Acum, să lămurim câteva lucruri!

Câtă umilinţă pentru un Sorin atât de mic?

De câteva zile, presa de doi lei din România (foarte bine, e dreptul ei să fie şi de 20 de bani) musteşte de stenograme, în care neamurile proaste din PNL se tot tânguie despre cum le umileşte Ponta şi-şi bate joc de ele, pe cheltuieli de imagine în contul PNL. Crinuţu’ s-a autoumilit groaznic aşteptându-l ore în şir, acum două zile, pe Victoraş la sediul USL, ca să se împace, după ce premierul i-a transmis că s-a terminat cu USL, dacă liberalii nu-l dau afară din partid pe Sorin Roşca Stănescu, până luni, 20 mai 2013! Senatorul cu pricina l-a cam beştelit pe Victoraş, a făcut oarece majorităţi contra naturii prin Senat, împotriva guvernului Ponta şi a demisionat dintr-o comisie senatorială bizar-stupidă (ce nu ar fi trebuit înfiinţată niciodată), întemeiată ca să ia la scărmănat pe prietenii din securitate ai partidului comunistoid fesenist PSD!

Crinuţu’ a lăsat orice mândrie deoparte şi a dat fuga la spovedanie la Victoraş, la guvern, să-l implore să nu strice şandramaua, fiindcă dispariţia USL înseamnă şi dispariţia lui din viaţa politică. L-a convins pe Victorel să vină la o penibilă reuniune a tineretului liberal, unde Victoraş a povestit că nu-s de vină tinerii pentru certurile bătrânilor, iar Crinuţu’ a declamat ode despre cum e USL tare, mare, spumoasă şi firoscoasă în pahare şi cum o să salveze România de ea însăşi. Asta, sub privirile ironice ale lui Victoraş, care, nicio clipă, nu a spus ceva de genul “hai, că v-am iertat pentru luni”! Nici măcar atunci când, umilindu-se groaznic, din nou, Crinuţu’ doar că nu cerşea un gest de bunăvoinţă de la Ponta, căruia i-a făcut până şi o poză de amintire duioasă!

Acum, nu comentez calităţile de om politic ale lui Roşca Stănescu! Dar se ştie că, în coaliţii la putere, “mecanism de guvernare funcţional” înseamnă, în primul rând, să poţi promova programul politic comun prin legi votate în parlament, la iniţiativa guvernului, şi să menţii stabilitatea regimului de funcţii în baza algoritmului politic. Şi în parlamentul britanic au fost parlamentari care au votat împotriva coaliţiei sau a unui partid la guvernare, deşi făceau parte din coaliţie, fără ca acea coaliţie să se destrame, de vreme ce programul politic a funcţionat, iar stabilitatea regimului de funcţii nu a fost afectată. Că unii parlamentari critică pe şeful guvernului care îi reprezintă, iar e un lucru comun. UDMR a criticat şi a blocat nenumărate iniţiative ale premierului Boc, fără ca PDL să se despartă de UDMR pe asemenea teme!

De ce a ales Ponta un pretext atât de ieftin să-i ameninţe pe liberali cu destrămarea USL? Răspunsul este simplu! Presiunea teribilă din interiorul PSD, partid care este pentru prima oară, după epoca de glorie a FSN, la culmi de mare susţinere populară! Se încearcă regionalizarea ţării! Îşi imaginează cineva că, după distrugerea opoziţiei politice din România, PSD va împărţi cu liberalii miliardele de euro rezultate din fonduri europene, pe o nouă împărţire regională? Sau că vor împărţi centrele de putere regionale cu ei? În condiţiile în care, încă o dată, PSD-iştii nu sunt dependenţi de liberali pentru a controla total România, sub orice formă de nouă majoritate? Cu precizarea că alianţele ad-hoc, pe care le-ar face la guvernare, ar include mase politice amorfe, uşor de controlat, PP-DD-işti, PDL-işti, independenţi, minorităţi, transfugi de la un PNL (unii foşti PDL-işti din PNL) muribund politic şi nu ar necesita niciun transfer de putere semnificativă spre aceşti servanţi ai ordinii PSD!

Sigur, singurele concesii (dar şi acelea, mult mai puţine decât în cazul PNL), le-ar face faţă de UDMR, de care au nevoie pentru rebranduirea din exterior, ca forţă democratică, după dezastrul suspendării din vară a lui Băsescu! Mai mult, PSD nu poate, în condiţiile de putere în care se află, să cedeze funcţia de preşedinte al ţării! De aceea, au nevoie de o rupere rapidă a USL, căci nu pot ajunge în 2014, cu candidatul Crin pe faleză, ca să-i dea abia atunci un brânci în mare, că s-ar vedea de la o poştă că fac asta pentru a pune mâna pe Cotroceni! De aceea, USL trebuie ruptă acum, aparent fără nicio legătură cu fotoliul de la Cotroceni! Ceea ce liberalii nu au înţeles a fost că numirea lui Kövesi la DNA a fost şi o formă de a forţa PNL să iasă singur de la guvernare, în baza unei înţelegeri Ponta-Băsescu!

Ultimatumul lui Ponta este binecuvântarea lui Băsescu!

Crin, slugarnic şi înnebunit să ajungă preşedinte, a ratat momentul, deşi, pentru liberali, era mai bine să iasă atunci, pe cai şi principii mari, decât aruncaţi pe scări cu un şut în spate, pe nimic, aşa cum încearcă Ponta acum! Teoria unora că, vai, cine iese de bună voie din USL va deconta electoral este o tâmpenie fără seamăn! La acest moment, PSD poate face ce vrea, electoral deţine România, iar eu nu mai am nimic a povesti despre nivelul, valoarea, conştiinţa civică şi instinctul de conservare ale electoratului român! Practic, înţelegerea totală între PSD şi Traian Băsescu a pulverizat USL, aşa cum am tot anunţat încă din ianuarie 2012!

Fiecare clipă, petrecută de PNL în USL, este un cui în plus în coşciugul acestui ultim partid istoric (istoric măcar de spoială, dacă nu din altceva)! Cum crede cineva, în afară de un om orbit de propriul orgoliu şi de dorinţa mistuitoare de a ajunge preşedinte peste această ţară nefericită, cum este bietul Crin, că mai poate exista ceva de tipul USL, după cuvintele jignitoare spuse de Ponta, în numele PSD: “E cea mai mare criză pe care o are USL de la formare. De altfel, domnul Roşca Stănescu după această şedinţă a continuat. Deci, dacă nu se face nimic, e o invitaţie pentru alţi membri PNL să continue atacul împotriva PSD, şi atunci nu putem merge mai departe împreună. Eu aştept în continuare până luni, când avem USL, ca să existe o delimitare clară, nu aşa, <<să nu mai faci>>. Păi, nu i-a mai spus o dată domnului Roşca Stănescu să nu mai facă? Ce, suntem la şcoală?” (Victor Ponta, la TVR, emisiunea Prim-plan, 16 mai 2013, vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-prim-plan-la-tvr-partea-i__l1a120026.html).

Este un ultimatum groaznic, într-un limbaj instituţional de un dispreţ fără egal, pe care nu îl dai nici duşmanilor politici, fiindcă nu poţi cere unui partid să excludă sau să primească pe cineva, decât dacă acel partid e la remorca ta total! Crin a fost umilit fără drept de apel! Faptul că mai poate surâde, se mai poate întâlni cu unii colegi liberali şi brava pe la televiziunile USL-iste, arată caracterul acestui om, în care, recunosc, şi eu am crezut o vreme! Nu mai are nicio importanţă dacă USL se rupe luni, marţi, peste două luni sau la început de 2014! USL NU MAI EXISTĂ!

Tot acest episod de balamuc primăvăratic a început pe 16 mai 2013! Nimeni nu a făcut corelarea între ultimatumul lui Ponta adresat liberalilor şi concesia majoră făcută de Băsescu lui Victoraş, atunci când a anunţat, pe 15 mai 2013, în conferinţă de presă că:

“Şi, în sfârşit, al treilea subiect, Consiliul European din 22 mai are două subiecte: unul este legat de dezvoltarea politicii energetice a Uniunii Europene în vederea asigurării securităţii energetice, a statelor membre, în condiţii de competitivitate economică; cel de-al doilea subiect al Consiliului este legat de combaterea evaziunii fiscale în statele membre. Am decis ca, pe 22 mai, la Consiliu să participe primul-ministru în baza unui mandat pe care îl voi aproba până la plecare.” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14318&_PRID=lazi).

Şi preşedintele a precizat suplimentar, în dialog cu jurnaliştii:

“Întrebare: Şi în continuarea întrebării pe care a lansat-o colegul meu…De altfel, a anticipat întrebarea pe care şi eu v-aş fi adresat-o. Va deveni o obişnuinţă desemnarea prim-ministrului pentru participarea la consiliile europene aplicate pe anumite teme?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu neapărat. Puteţi să fiţi convinşi că puteam să susţin cel puţin la fel de bine problema energetică şi gazele de şist, pentru că şi eu sunt un partizan al exploatării gazelor de şist, pentru că ele înseamnă independenţă energetică şi bani, investiţii. Dar nu va fi o practică neapărat, însă este un consiliu scurt care începe în jurul mesei, se face poza de familie, se serveşte dineul şi în timpul acesta se discută. Nu este un consiliu ordinar. Este un consiliu extraordinar

Întrebare: Dar nu l-am putea interpreta ca pe un act de bunăvoinţă din partea dumneavoastră.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu sunt binevoitor cu nimeni, după cum ştiţi.
Întrebare: Face parte însă din…?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: E un semn de încredere…” (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14318&_PRID=lazi)

Ca de obicei, Băsescu îşi bate joc de opinia publică! Cât de prost să fii să crezi că preşedintele, care a făcut din bătălia pentru a merge el la toate Consiliile Europene (CE) stindardul de luptă al finalului său de mandat, care a contestat până şi prezenţa lui Ponta la reuniuni informale ale CE, fără niciun fel de miză (prin valorificarea integrală a deciziei Curţii Constituţionale de a-l desemna pe el, Băsescu, a fi chipul şi faţa României, peste tot în lume), deodată, subit, a căpătat “încredere” în Ponta şi îl lasă pe imaturul şi penibilul premier să fie el România, pe lângă Merkel, Cameron & co.? Cine îl lasă, Băsescu? Acel preşedinte care i-a pus în braţe lui Ponta scandalul de plagiat aruncând ţara şi poporul ei în cea mai tenebroasă conspiraţie pentru compromiterea lor pe plan internaţional, prin desfiinţarea propriului şef de guvern? Care şef de guvern s-a trezit cu plagiatul în braţe, tocmai pentru că a vrut să meargă la un Consiliu European unde Băsescu nu-l voia! Cât de prost să fii să crezi povestea cu “încrederea”?

USL nu s-a rupt! Să se rupă ce?

Ponta, imatur şi infatuat, e înnebunit să revină în lumea bună a Europei! Aşa cum spune, în clar, Băsescu, preşedintele nu-l va lăsa mereu la Consiliile Europene (“nu, nu neapărat”!). Îl lasă acum! Fiindcă îl ştie slab şi gata să vândă pe oricine, doar pentru o strângere de mână, fie ea şi flască şi dispreţuitoare, din partea doamnei Merkel! A cărei fotografie s-o pună pe site-ul guvernamental, pentru proştii gata să creadă balivernele pontiste despre lume şi viaţă europene, gen “Ponta s-a întâlnit cu Merkel”! Da, să vândă pe oricine, mai ales pe Crin şi aliaţii din PNL (aşa cum a făcut-o, deja, din plin, numind-o pe Kövesi la DNA)! Da, pe Crin, care, prin naţionalismul deşănţat şi rudimentar, ca şi prin diatribele stupide la adresa Americii şi Uniunii Europene, s-a umflat ca o bubă cu puroi pe grumazul politic al pesedistului Ponta. Care Ponta este dornic să strălucească în Europa şi nu poate din cauza lui Crin!

Băsescu a plusat aici! Gestul de a-l lăsa pe Ponta să meargă la Consiliul European include implicit (fiindcă nu e asumat la vedere) un angajament fals al preşedintelui de a contribui la refacerea imaginii premierului, în cercurile europene! Angajamentul este fals, pentru că acea refacere este imposibilă în mandatul actual al lui Ponta, cât timp este Băsescu preşedinte (practic, este imposibilă ever!). Este fals şi pentru că Băsescu însuşi nu are autoritatea morală pentru a mai face ceva în cazul Ponta, după ce el însuşi i-a detonat plagiatul în faţă, în Europa! Dar Ponta îl crede şi e fericit că merge la Bruxelles! Îl crede şi îl va hăcui scurt pe “antieuropeanul” Crin, obstacolul dintre el şi mirifica lume în care Angela Merkel este un fel de Zână Măseluţă pentru Victoraş!

Un Crin care crede, încă, în şansa sa de a fi preşedintele României! Cu orice preţ, chiar dacă preţul include distrugerea PNL pentru un vis funambulesc! Ce pretenţie să ai de la oameni ca Fenechiu, Chiţoiu, Nicolaescu şi alţi năimiţi ai orbirii politice şi ai indicelui de inteligenţă cu platfus la şiretul cu care sunt legaţi ombilical de Crin? Să mă mai mir că liberalii nu au înţeles că fiecare clipă a lor în USL e toxică? Şi că timpul trece împotriva lor şi va lovi năprasnic la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European, când PSD va rade tot, inclusiv prin poziţionare adversă liberalilor în campania electorală? Că despărţirea de PSD în preajma alegerilor (fie ele europarlamentare sau prezidenţiale) nu-i va afecta pe pesedişti, ci pe liberali?

Sigur, rămâne ziua de luni, 20 mai 2013! Nesemnificativă! Orice s-ar întâmpla! Plecarea lui Crin din fruntea PNL este deja imperativă! Singura candidatură decentă şi relativ eficientă, pentru prezidenţiale şi conducerea partidului, a rămas cea a lui Călin Popescu-Tăriceanu! Dar, ce mai contează că Titanic-ul a avut o bună şansă să evite aisbergul? Nu vă rămâne decât să încercaţi să identificaţi care este PSD şi care este PNL în filmul de mai jos. Dacă reuşiţi, aveţi o şansă să înţelegeţi ce se va întâmpla cu PNL! Dacă nu, nici nu mai contează! Vorba lui Dan Voiculescu: “USL nu se rupe!”

Dreptul la Vot + “OK” + “Demisie” + Bordură Înaltă + “Dizabilităţi” = ?

Posted on May 15, 2013 by Valentin Stan

Ştiu că vă întrebaţi ce am mai născocit! Evident, problema de aritmetică simplă de mai sus vi se pare “insolubilă”! Ei bine, este “insolubilă” pentru voi, excepţionalii susţinători ai USL, votanţi trup şi suflet pentru Adevăr şi Alte Adevăruri! Ştiu, ştiu, blog-ul ăsta nu e citit doar de USL-işti (ba, cred că aproape deloc de aceştia)! Reverenţe faţă de toţi ceilalţi, enorm mai puţini! Brrr, unii or să spună că m-am dat cu PDL-ul şi cu Băsescu! Noroc că ăştia au divorţat la timp şi, acum, e mai complicat să fii cu amândoi odată! Aşadar, să o luăm pe rând!

Dreptul la vot

La prima parte a problemei de mai sus au răspuns, la sfârşitul secolului al XIX-lea, doi oameni vestiţi! Doi italieni. Gaetano Mosca şi Vilfredo Pareto. Au răspuns amar! În două lucrări de bază pentru istoria umanităţii! Elementi di Scienza Politica (în engleză, s-a tradus cu titlul The Ruling Class, şi anume Clasa Politică) şi Trattato di Sociologia Generale (tradusă în engleză sub titlul The Mind and Society, adică Mintea şi Societatea).

Aceşti doi oamenii au arătat de ce democraţia mergea în Anglia, dar nu mergea în Italia sfârşitului de secol XIX şi începutului de secol XX. Amândoi au fost abil interpretaţi de Benito Mussolini pentru a folosi învăţătura lor în sprijinul ascensiunii fascismului, căci fascismul lupta cu democraţia! Dar, ce ziceau cei doi, în cuvinte simple şi reducând totul la esenţe? Atunci când vrei să aplici democraţia la nivelul unui popor care nu are nicio legătură cu ea (cum erau italienii, pe vremea aia, în viziunea celor doi), adică să le dai votul universal pe mână, ajungi la dezastru!

Toţi derbedeii politici vor dori să fie aleşi în Parlament. Oamenii cinstiţi nu vor avea nicio şansă în faţa lor, pentru că derbedeii politici şi gunoaiele umane care se reped spre un loc în politică au resurse nelimitate pentru a minţi prostimea, dispusă să acorde încredere celui care minte mai mult! Aşadar, cine va ajunge în Parlament? Ei! Un astfel de parlament va controla guvernul, căci aşa e în democraţie (sigur, nu în cea engleză, unde electoratul are conştiinţă civică şi exerciţiu democratic)! Rezultatul? Dezastrul ţării!

Pareto a scris şi o lucrare despre sisteme propuse de o guvernare de tip socialist (la vremea lui) unui anume electorat. Iată cum caracteriza el acel electorat: “Să mergi la urne pentru a vota e un lucru foarte uşor şi, dacă cineva poate să-şi procure hrană şi adăpost făcând asta (în sensul că speră-n.n.), atunci toţi, dar mai ales neputincioşii, incompetenţii şi puturoşii, se vor înghesui să voteze”! (Vilfredo Pareto, Les Systèmes Socialistes, 1902). Vă spune ceva motivaţia unui astfel de electorat? Extrem de primitiv! Patriarhal! Care votează pentru o găleată de mâncare, numită mită electorală! Care este dus ca turma, în autobuze, pentru a colinda secţiile de votare, la vot multiplu, în schimbul unor bănuţi nenorociţi, lipiţi ca o molimă de sărăcia, ignoranţa şi neputinţa lor! Căruia oamenii politici îi promit mereu case şi mâncare, plus dreptate şi votează, în neştire, pentru toate astea, mereu la fel, deşi, câteodată, pentru politicieni diferiţi! Votează doar ca să-şi piardă şi bruma de adăpost pe care îl avea, să flămânzească mai abitir ca înainte, şi să fie călcat în picioare din ce în ce mai straşnic, tocmai de noii apologeţi ai lui “Să trăiţi bine”! Aţi recunoscut poporul? Am o veste proastă pentru voi! Italienii sfârşitului de secol XIX erau mult mai apţi pentru democraţie decât poporul pe care eu l-am descris mai sus, plecând de la Pareto! Sorry!

“OK”!

Hai, să vă arăt pentru cine a votat poporul nostru! Pe 13 mai 2013, şeful guvernului USL, un oarecare Victor Ponta, votat de un anume electorat (orice asemănare cu cel descris mai sus e pur întâmplătoare) a mers la o emisiune, la România TV, unde a avut un schimb de cuvinte, printre multe altele, cu realizatorul. Iată-l:

“Victor Ciutacu: Cifrele zic aşa, domnule prim-ministru. Salariul mediu net în martie +4,8%, inflaţia lunii martie, 5,25%, puterea de cumpărare -0,4%.
Victor Ponta: Ok.
Victor Ciutacu: Traiul bun unde e?
Victor Ponta: Unde ziceţi dumneavoastră, nu ştiu exact în ce sens…
Victor Ciutacu: Păi nu zic, că tocmai de asta… Păi dumneavoastră aţi tot anunţat la…
Victor Ponta: …cifre…
Victor Ciutacu: Eu nu zic să umblaţi la cifre. Dumneavoastră aţi anunţat, cu precădere după câştigarea alegerilor generale, aţi dat a doua tranşă de salarii bugetarilor din ce luase Boc, 25%, aţi reîntregit pensiile cu acei 5,25%, cât reprezenta CASS-ul ăla, sau ce Dumnezeu era. Aţi mai dat…
Victor Ponta: Contribuţiile la sănătate, da.
Victor Ciutacu: …o indexare, dacă nu mă înşel, de 4%. Cu toate astea, preţurile cresc. Şi cresc, dacă vreţi, într-o măsură mai mare decât veniturile populaţiei.
Victor Ponta: Dăm o lege să nu mai crească preţurile. Ca pe vremea comuniştilor.” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-tonomatul-lu-ciutacu-la-romania-tv-prima-parte__l1a119993.html).

Sigur, premierul nu poate umbla la preţuri! Doar la promisiuni! Întregiri de salarii, de pensii, bla, bla, bla, din ce bani doar el ştia! Şi, în momentul când i se atrage atenţia că, pe cifre oficiale, ne e mai greu decât înainte de întregiri, el spune OK! Atât! Nici măcar nu contestă sau explică cifrele! În rest, aberaţii, dispreţ pentru oameni şi prostie! Ca povestea cu “dăm o lege ca să nu mai crească preţurile. Ca pe vremea comuniştilor”. Crede că este ironic! După ce promisese românilor totul! Şi nu le spusese în campanie electorală că micile lui fente ca să-i prostească, gen “dăm înapoi salariile”, vor fi înghiţite de preţuri. Pentru că, vezi Doamne, el nu controlează preţurile! Doar minciunile electorale! Şi românii l-au ales!

“Demisie”

În februarie 2012, a izbucnit în România o criză teribilă a medicamentelor pentru bolnavii de cancer. Cu rădăcini adânci în sistemul patronat de o clasă politică rapace şi coruptă. Scene teribile s-au derulat într-o ţară în care suferinţa celor slabi şi nefericiţi a fost dublată de indolenţa şi ticăloşia celor aleşi să-i protejeze şi să le aline durerea. Chinul acestor oameni nevinovaţi, a căror neşansă de a se naşte în România corupţiei, ticăloşiei şi a prostiei a oripilat întreaga opinie publică, a fost folosit de gaşca USL pentru a cere voturi oamenilor. Pentru că ei vor rezolva problema! Aşa au promis, în timp ce televiziunile USL-iste erau în “jihad” împotriva “criminalilor” din guvernul Ungureanu, care “produseseră” criza acută de medicamente.

În ianuarie 2013, când USL, în cap cu Victor Ponta, era de luni multe la putere, criza medicamentelor pentru bolnavii de cancer s-a reinstalat, mai puternic, în solul sterp al sistemului de sănătate din ţară. În timp ce sute de oameni aproape că se stingeau în chinuri groaznice din cauza incompetenţei noului guvern, Victor Ponta a acordat un interviu Hotnews, pe 25 ianuarie 2013! Era într-o vineri! A recunoscut candid că, dacă ar fi fost în opoziţie şi o aşa criză ar fi izbucnit în ţară, ar fi cerut “demisia” guvernului. “Categoric, da!” “E justificat” să răspundă prin “demisie”, a clamat PSD-istul! Atenţie, el era şeful guvernului sub criza cu pricina! A explicat că el nu demisionează, fiindcă “miercuri vreau să rezolv problema”! MIERCURI! (auzi file audio* de 40 secunde, Victor Ponta despre sănătate (3 of 6) – YouTube_001) (vezi înregistrare video Hotnews de 10 minute şi 17 secunde, http://www.youtube.com/watch?v=k2gfQ82VLPU&feature=player_embedded). MIERCURI, o oarecare MIERCURI, în ianuarie 2013!

Această promisiune era făcută în ianuarie 2013, după ce primul guvern Ponta venise la putere pe 7 mai 2012! Criticând amarnic şi pe bună dreptate guvernul Ungureanu pentru criza medicamentelor bolnavilor de cancer. În ce ţară din lume, credeţi că şeful executivului şi-ar putea permite atâta dispreţ şi indolenţă faţă de cetăţeni? Ei bine, staţi aşa! Pe 8 mai 2013, premierul Victor Ponta a mers la emisiunea Sinteza zilei, Antena 3, un post de televiziune care a criticat dur reacţia autorităţilor guvernului Ungureanu, în perioada crizei medicamentelor pentru bolnavii de cancer, din februarie 2012. Era la peste două luni de la acel MIERCURI miraculos, în care Ponta promisese că rezolvă problema! Acum, venise la Antena 3 cu câţiva subalterni din guvern, printre care un oarecare ministru al sănătăţii, Nicolaescu, din desantul politic al lui Crin Antonescu, omul care încă speră că va fi preşedinte al românilor susţinut de PSD! Iată dialogul dintre realizator şi Nicolaescu, în prezenţa lui Ponta:

“Mihai Gâdea: Problema bolnavilor de cancer nu a fost rezolvată în întregime. Mai sunt probleme cu citostaticele; ştiţi acest lucru la fel de bine ca şi mine. Se poate găsi o soluţie…
Eugen Nicolaescu: Aproape că am găsit-o, domnul Gâdea.” (vezi http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-cred-ca-actualul-guvern-a-luat-cele-mai-grele-si-cele-mai-curajoase-decizii__l1a119970.html).

Vă puteţi imagina aşa ceva? Parcă era MIERCURI în IANUARIE! NU! Încă nu a fost găsită nici în MAI! În care ţară din lume şi sub care popor, credeţi că băieţii ăştia de la USL s-ar mai fi aflat între frontierele naţiunii lor, după aşa bătaie de joc la adresa celor mai vulnerabili membri ai ei? Sau între bordurile patriei? Vă arăt eu unde!

Bordură Înaltă

Într-o ţară cu borduri înalte! Borduri înalte, exact în locurile pe unde ar trebui să treacă acele cărucioare ale persoanelor cu dizabilităţi. Ca parte a acestui popor fără reacţie, imbecilii care erau însărcinaţi să coordoneze instalarea acelor borduri mai teşite, care să permită accesul cărucioarelor cu pricina pe pavajul destinat pietonilor, nu au catadicsit să le şi explice muncitorilor drumari care este rostul acestor borduri mai speciale. Teşitura lor ar fi trebuit să fie la nivelul suprafeţei de bază, pentru a permite accesul căruciorului special pe trotuar. Iată cum arată ele în primul oraş al ţării, Bucureşti! O ruşine! O dovadă peremptorie a prostiei, primitivismului şi ignoranţei! Aceste borduri speciale au fost comandate ca să părem şi noi europeni şi civilizaţi! Au fost instalate ca să arătăm că nu suntem! Iată:

Dizabilităţi

Zilele acestea am fost, cu toţii, martori la secvenţe incredibile. Oameni cu dizabilităţi permanente şi grave, puşi pe drumuri pentru a fi reevaluaţi de comisii ale statului român, ca să poată obţine, în continuare, acele indemnizaţii de handicap, expresie a mizeriei, la limita supravieţuirii. Văzându-i pe aceşti oameni atât de umiliţi şi chinuiţi, dincolo de marile lor probleme de viaţă, putem realiza întreaga batjocură a celor care promit totul şi înapoiază suferinţă semenilor atât de vulnerabili! Ştiu, vor fi găsiţi ţapi ispăşitori în eşaloanele inferioare ale administraţiei.

Dar, hai să vă arăt cum se foloseşte suferinţa acestor oameni ca monedă electorală. Premierul Victor Ponta a fost, pe 14 octombrie 2012, la Pro TV, emisiunea După 20 de ani şi a anunţat naţiunea:

“Nu au fost prevăzuţi bani la autorităţile locale pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. În ceea ce vorbesc eu acum, ce trebuie să dăm la rectificare sunt 200 de milioane de lei, 40 şi ceva de milioane de euro, care trebuie să meargă pentru ca în lunile noiembrie şi decembrie persoanele cu dizabilităţi să aibă aceste alocări. Astea nu au fost prevăzute în buget.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-fost-invitatul-emisiunii-dupa-20-de-ani-la-protv__l1a118415.html). Adică, iată ce “ticăloşi” au fost predecesorii din guvernele Boc şi Ungureanu, nu au lăsat bani pentru oamenii în nevoie. Trecem peste truismul că această lipsă de bani este repetată la nesfârşit de toate guvernele din România, când e vorba de sfârşitul exerciţiului bugetar anual! Aşa se proiectează bugetul, întotdeauna! Dar ce ziceţi de asta?

Victor Ponta a revenit, a doua zi, pe 15 octombrie 2012, la Sinteza zilei, pe Antena 3, unde a anunţat:

“Am început cu finalul ca să spun oamenilor: da, reuşim şi avem bani şi de indemnizaţiile însoţitorilor, persoanelor cu dizabilităţi”. (vezi http://www.gov.ro/primul-ministrul-victor-ponta-a-participat-alaturi-de-pre-edintele-senatului-crin-antonescu-i-de-primarul-general-al-capitalei-sorin-oprescu__l1a118445.html).

Găsise bani de la o zi la alta? Sau folosea, pur şi simplu, condiţia de suflet a unor oameni în suferinţă, pentru a strânge simpatii electorale înaintea alegerilor? De altfel, nu făcea decât să repete un refren, pe care îl folosise deja! Sigur, între timp uitase! Uitase chiar că găsise bani pentru persoanele cu dizabilităţi, încă din august 2012. Când anunţa ritos, pe 23 ale lunii, într-un briefing de presă, la sfârşitul şedinţei de guvern, că:

“De asemenea, astăzi am identificat în buget şi am prevăzut, evident, prin autorităţile publice locale, banii necesari pentru o categorie cu totul şi cu totul specială, cu totul şi cu totul defavorizată de către vechiul guvern, într-o altă optică, bineînţeles şi anume, banii necesari pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi.” (vezi http://www.gov.ro/briefing-de-presa-sus-inut-de-premierul-victor-ponta-si-de-ministrul-finantelor-publice-florin-georgescu-la-finalul-edin-ei-de-guvern__l1a118078.html). Ei bine, românii au votat masiv pentru acest domn! USL este la putere! Întrebarea este dacă românii l-ar vota şef de guvern (prin alegeri parlamentare) sau preşedinte şi pe domnul din filmul de mai jos:

Eu cred că DA! Şi Pareto ar fi crezut la fel!

Victoraş Poantă, un Maestru în Subtextu’!

Posted on May 1, 2013 by Valentin Stan

Victoraş este un mare maestru! Un maestru al subtextului! Un pionier în adevăratul sens al cuvântului. Adică, un deschizător de drumuri, nu de conserve! Chiar un om providenţial pentru români! Sigur, nu am spus inteligent! Ceea ce nu înseamnă că n-ar fi! Doar că eu nu văd nimic în el, de acest fel! Oricum, pentru subtexte, în politica românească, nu e nevoie să fii inteligent! Minimul necesar este să fii laş sau perfid! Evident, nu e cazul lui Poantă! El nu există pe minimul necesar! El e un om de cultură, poate! Hm! Universitatea din Bucureşti tocmai a descoperit recent că i-a conferit titlul de doctor pentru un plagiat ieftin! Iar românii au încredere în el şi aşa, mai ales că toate comisiile şi “comiţiile” din Ministerul Educaţiei, în cap cu ministrul PSD, nu au catadicsit să-i retragă titlul!

Cum e să furi un titlu la comunişti

Apropo, am uitat să vă spun! Când ministrul apărării şi ministrul învăţământului din administraţia Merkel au fost nevoiţi să părăsească funcţia oficială din guvern, fiindcă au fost acuzaţi de plagiat, ştiţi cine le-a retras titlul de doctor? Păi, exact universitatea care a acordat acel titlu. Căci, aşa este în democraţie, universităţile au autonomie reală, acordă şi retrag titlurile ştiinţifice, cum este cel de doctor! În România, exact ca pe vremea comunismului, în care universitatea era o slugă a Ministerului Educaţiei şi subordonată total factorului politic, titlul de doctor este acordat şi retras prin decizia ministrului politic! Comunist sau pesedist, liberal sau imbecil, dacă mâine românii vor vota la putere vreun partid al imbecililor, ceea ce nu m-ar mira deloc.

Degeaba decide universitatea care a acordat titlul de doctor că Victoraş a furat, căci asta este plagiatul, furt intelectual! Universitatea nu-i poate retrage titlul ştiinţific, fiindcă o comisie din ministerul doamnei Andronescu a descoperit că decizia universităţii nu e bună! Şi românii îl adoră pe Victoraş, după ultimele sondaje! Adică, au încredere în el! Ştiţi ce? Cred, sincer, că Victoraş este exact ceea ce reprezintă cu succes pe români astăzi! Românii ar trebui să vrea să fie reprezentaţi de cine este mai bun printre ei! Şi mai deştept! Şi mai de încredere, în slujba lor! Şi Poantă este toate astea! Nu e sigur, totuşi, după cum vom vedea, că românii chiar îl vor în frunte pe cel mai deştept dintre ei! Noroc că s-a nimerit ca Poantă să fie cel mai deştept! Uite, pe 24 aprilie 2013, Victoraş, cel iubit de români, a ţinut o cuvântare magistrală, pregătită cu mult înainte şi exersată corespunzător, în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei! Şi răspunsurile la întrebările care au urmat au fost îndelung pregătite. De ce dau acest exemplu? Fiindcă este cea mai importantă intervenţie (în forul democraţiei europene) şi cea mai recentă.

Cum e să votezi când eşti prost

Ei, bine, pe parcursul câtorva minute, Victoraş a spus cele mai mari cretinisme din istoria vorbei! Acolo! Dacă le-ar fi spus un american (păstrând proporţia şi similitudinea temei) la Organizaţia Statelor Americane, a doua zi l-ar fi crucificat presa, de la New York Times la Washington Post trecând prin CNN şi Fox News! La noi, nimeni nu a observat nimic! Nimic, nimicuţa! La fel cum nimeni nu s-a mirat că, la douăzeci de ani de la comunism, Universitatea din Bucureşti nu poate conferi sau retrage titlul de doctor decât prin mâna ministrului comunist al ţării. Căci, numai în comunism, sub centralizare dictatorială excesivă, titlul universitar se acordă astfel! Aşadar, noi menţinem miniştri comunişti, indiferent de partidul din care provin!

A, să nu uit! Povestea poveştilor, cum ar spune un mare scriitor de pe la noi! În orice societate, cât de cât răsărită, oamenii, oricât de umili, prin poziţia lor socială, înţeleg că, prin alegeri democratice, trebuie să trimită în fruntea ţării lideri care să-i conducă spre o altă viaţă, decât cea trăită de ei până atunci! Mă refer la cei mulţi şi umili! De ce? Simplu! Mulţi dintre ei nu au putut mai mult, nu au făcut studii suficiente, viaţa i-a nedreptăţit, poate, au un trai modest, dar decent. Alţii sunt alcoolici sau dependenţi de droguri. Alţii s-au certat cu legea şi nu s-au mai putut întoarce pe drumul drept. Dar, specia umană are o caracteristică şi pentru aceşti oameni, aceeaşi ca pentru toţi! Vor o viaţă mai bună pentru copiii lor decât cea trăită de ei! De aceea, când merg la vot, vor căuta lideri care să se impună prin valoare personală, prin inteligenţă, prin capacitate intelectuală. Niciodată nu vor vota ca lider pe unul care hăhăie ca ei, care şofează după ce a băut, doar pentru că şi ei ar vrea să facă asta, dar îi opreşte poliţia! Sau pe unul care râgâie în public şi se afişează cu blonde, ce par a-i fi oferit favoruri sexuale în schimbul unor funcţii ministeriale, doar pentru că şi ei visează la aceleaşi blonde sau care insultă femei jurnalist, doar pentru că şi lor le place să-şi pună femeile la respect! Ei bine, aţi fost în România în ultimii douăzeci de ani? Dacă da, atunci ştiţi cum votează românii! Slavă Domnului, Victoraş nu se încadrează în descrierea de mai sus! Acolo, altcineva a ocupat podiumul!

Cum e să fii mândru că eşti român la corupţi

Victoraş a vorbit în Consiliul Europei. Şi a repetat, spre bucuria presei şi a oamenilor obişnuiţi din România, de mai multe ori: “Sunt foarte mândru că sunt român (I am very proud to be a Romanian)!” Presupun că şi voi! Eu, nu! Nu atunci când România e reprezentată la Consiliul Europei de Victoraş! A fost întrebat de un oarecare Kox, parlamentar din Olanda: “De ce este atât de dificil să lupţi împotriva corupţiei şi ce este de aşteptat să se întâmple cu această importantă luptă în viitor?” Venit dintr-o ţară măcinată de corupţie congenitală, unde şeful guvernului este conducătorul de necontestat al cruciadei împotriva corupţiei, Victoraş a răspuns apoteotic şi profetic, spre mândria tuturor românilor, de care el însuşi e atât de mândru: “Sunt un fost procuror, dat tot sunt incapabil să vă spun exact de ce este atât de greu să lupţi împotriva corupţiei”!!! (I am a former prosecutor but I am still unable to tell you exactly why it is so difficult to fight corruption). (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm).

Wow! Câtă supleţe a minţii! Cât românism condensat în substanţa justiţiară a acestui Corrado Cattani expirat, doctor refuzat de o universitate, dar adoptat de ministerul propriilor ciraci politici! Câtă dedicaţie pe altarul jertfei în slujba cetăţeanului până mai ieri băsist, astăzi luptător pontist pentru propăşirea neamului şi răpunerea hidrei corupţiei! Poftim? A, nu ştim cum s-o răpunem? Şi, ce dacă ne-a lăsat-o Burebista acum câteva mii de ani? Nu moare nimeni (e un fel de a spune, că, altfel, murim pe capete) că o să mai stea cu noi vreo două mii! Dacă nu ştim să o răpunem, ce să facem? Nu, hotărât lucru, Victoraş nu râgâie, nu pipăie blonde ministrese, nu se urcă beat la volan şi nici nu face accidente uşoare! E mândru că e român, măi! Toată Europa a văzut! Toată! Presa din România? Nu! Presa aia cu bentiţă tricoloră pe headline, nu a suflat o vorbuliţă! Că ajungem şi acolo, staţi pe-aici!

Toţi cei care râgâie sau îşi ciupesc femeile de părţile intime, în public sau, mai bine, le dau cu capul de bordură sau te calcă pe tine, cu BMW-ul, pe trecerea de pietoni sau câştigă zeci de mii de euro, pe lună, în vreo autoritate publică sau agenţie a statului sau cerşesc la colţ se vor fi bucurat că Victoraş e mândru de ei! Şi, că nu ştie de ce e greu să te baţi împotriva corupţiei! Şi că a răspuns aşa de bine la întrebarea olandezului (venit din regatul ăla, care nu lasă România în Schengen, fiindcă ţara noastră cică ar fi prea coruptă!)! Sigur, asta cu condiţia să fi aflat de prestaţia excelentă a premierului. Doar că presa nu a suflat o vorbă despre asta! Iar pe site-ul guvernului s-a publicat doar discursul lui Victoraş, nu şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri!

“Coabitarea” la deştepţi, “Cooperarea” la proşti

Eeeeee, staţi aşa, bre, românilor! Voi sunteţi antibăsişti, nu-i aşa? Înrăiţi! Nu suportaţi ca Victoraşul cel Mustind de Inteligenţă să “coabiteze” cu Băsescu! Adevărul este că, în România, cuvântul “coabitare” este urât de popor! Victoraş ştie şi nu “coabitează” cu Tiranul! E trup din trupul poporului! E sufletul mare, pipota râgâindă a românismului. Un NU hotărât “coabitării” cu Duşmanul poporului!

Sigur, trebuie să cooperăm cu Băsescu, instituţional, ca statul român să poată funcţiona! Dar, fără “coabitare”, că sună prost pentru românul de care suntem mândri cu toţii! Uite, ce frumos a zis Victoraş în faţa Europei civilizate: “(…) După alegeri, noi, politicienii români am reuşit să găsim soluţiile cele mai bune, având în vedere viitorul ţării, şi nu trecutul, pentru că aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, există o înţelegere de cooperare clară între şeful guvernului şi preşedinte.” Bravo, foarte frumos! Pipota naţională vibrează! Sigur, ce aţi citit aici este transcrierea cuvintelor lui Poantă de pe site-ul oficial al guvernului român! (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-lucrarile-adunarii-parlamentare-a-consiliului-europei-la-strasbourg__l1a119871.html).

Nenorociţii ăia de la Consiliul Europei i-au pus lui Victoraş alte cuvinte în gură (aşa apare pe site-ul lor): “După alegeri, noi – politicienii români – am încercat (în textul românesc este am reuşit–n.n.) să găsim soluţiile cele mai bune având în vedere viitorul ţării, şi nu trecutul, pentru că, aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, există o înţelegere de cooperare – ‘coabitare’ în franceză – între şeful guvernului şi preşedinte.” (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm) . Adică, în limba vorbită de Victoraş acolo, aşa: “After the election, we – the Romanian politicians – tried to find the best solutions, having in mind the future of the country, not the past. As some of you know, there is clear agreement on co-operation – ‘cohabitation’ in French – between the president and the government”.

Da, ştiu, mă ocup de tâmpenii! Asta e temă de discuţie, într-o ţară democratică, în care “coabitarea” Victoraş-Traianel e subiect de cancan politic? Corect! Scuze! Eu încerc doar să vă arăt că meritaţi să fiţi şi voi mândri de Victoraş, fiindcă el este exact ca voi! Uite, de pildă, ce frumos spunea Victoraş, pe 18 iulie 2012, la B 1 TV, într-un dialog cu Ion Cristoiu:

“Ion Cristoiu: Întrebare. Concepeţi viaţa de premier după 29 iulie cu Traian Băsescu la Cotroceni? Nu, este o întrebare…, faţă de omul politic vorbesc.
Victor Ponta: Sincer, nu cred că vom putea coabita. Nu.” (vezi http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-ultimul-cuvant-b1-tv-partea-i__l1a117771.html).

E, asta era pentru voi! Românii antibăsişti! În altă epocă (acum o săptămână), aş fi zis “pentru proşti”! Dar, nu, români! Mi-am dat seama că, în ciuda aparenţelor, în ţara noastră, toată lumea musteşte de inteligenţă! Pentru că, încă din august 2012, cam în aceeaşi perioadă când Victoraş vă spunea că nu “coabitează” cu Băsescu, făcea o declaraţie pentru The Guardian (14 august 2012), adică în afara României, de care e atât de mândru. O declaraţie cum “că ar fi pregătit să ‘coabiteze’, atâta vreme cât preşedintele se limitează la rolul său constituţional (he would be prepared to “cohabitate” as long as the president stuck to his constitutional role).” (vezi http://www.guardian.co.uk/world/2012/aug/14/victor-ponta-romania-president-impeachment?INTCMP=SRCH).

Legea-i veche, prostia şi mai mare

E, cum vă simţiţi acum, ăia care aţi votat cu Victoraş? Cel cu un discurs pentru proştii autohtoni şi altul pentru deştepţii de afară! Foarte înţelepţi, presupun! Voi! Dar, hai să ne întoarcem la discursul Victoraşului din Consiliul Europei! Căci, au fost multe întrebări acolo şi Victoraş, prin fiecare răspuns, v-a făcut mândri! Mândri de el, de România, de Burebista, de mănăstirile din Bucovina, de bordura de o palmă înălţime de pe străzile din oraşele noastre, în spaţiul destinat trecerii cărucioarelor persoanelor cu dizabilităţi! Mândri de miile de câini vagabonzi de pe uliţe, pe care nimeni nu i-a strâns în douăzeci de ani, deşi, cu jumătate din salariul pe trei luni al unor angajaţi din instituţiile bugetare ale statului, am fi putut construi adăposturi nucleare unde să plasăm jumătate din China, darămite câteva mii de patrupede abandonate!

Uite, ştim cu toţii de îngrijorarea persistentă din Marea Britanie, cu privire la o posibilă deplasare masivă a cetăţenilor români spre Regatul Unit, îndată ce, în baza Tratatului de aderare, de la 1 ianuarie 2014, urmează să fie ridicate restricţiile de la accesarea pieţei muncii comunitare, pentru cetăţenii români şi bulgari. Doamna Gillan, parlamentar britanic, l-a întrebat pe premierul român, această lumină antibăsistă (cică!), votată cu pipota de majoritatea românilor drepţi din ţară: “Confirmaţi dacă guvernul dumneavoastră urmează să acorde, automat, unui număr potenţial de un milion de cetăţeni moldoveni, cetăţenia română, ceea ce le-ar permite intrare şi mişcare libere în interiorul UE? Sunteţi conştient de îngrijorarea că, în condiţiile în care o astfel de politică este continuată, ea ar putea submina încrederea în libertatea de mişcare?”

Victoraş a răspuns genial, ca poporul din care provine: “M-am consultat cu ministrul de externe, pentru că legea care acordă cetăţenie tuturor străinilor a fost adoptată cu multă vreme în urmă, în 1991. Există acolo o prevedere specială, care este doar pentru cetăţenii Moldovei, care au avut cândva cetăţenie română, fiindcă sunt de origine română, aşa că nu este pentru toţi moldovenii. Cetăţenia nu se acordă automat, dar procedura este mai rapidă şi, până acum, nu a afectat migraţia în Uniunea Europeană. După cum ştiţi, lucrăm din greu să aderăm la zona Schengen, aşa că am fost în strânsă legătură cu Comisia Europeană şi cu statele membre. Desigur, pentru a ne atinge scopul de a adera la Schengen suntem gata să ne îmbunătăţim legislaţia, dacă e necesar. Vreau doar să fie clar că nu există o lege specială; este legea şi aceasta e o lege adoptată cu multă vreme în urmă. Şi nici nu se acordă cetăţenia automat; este doar o procedură mai rapidă. Nu se aplică tuturor moldovenilor; se aplică doar acelora care au avut cetăţenie română”. (vezi http://assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2013/E/1304241530E.htm).

Minunat! Absolut grandios răspunsul! Nu sunteţi mândri, români? După aşa răspuns, doamna Gillan cred că a dat buzna transportată în biroul lui David Cameron, de la Downing Street 10, să-i ducă vestea cea bună: “Moldovenii nu vor da buzna în Regat cu cetăţenia română în buzunar! Mi-a spus mie Victoraş! David, please, renunţă la pachetul ăla de contramăsuri îndreptate împotriva muncitorilor români, care ar căuta beneficii sociale în Britania, după liberalizarea pieţei muncii!” Şi, David, uşor ca o sulfină (nu Sulfina Barbu, deştepţilor) se va lansa în levitaţie plutind peste griji şi catedrale, peste Aston Martin şi Canterburry Tales, peste Thomas Morus şi Chelsea Londra! Victoraş se va parca, pe vecie, în sufletul Majestăţii Sale, Regina Regatului Unit! Super!

Sigur, între “procedură mai rapidă” şi “acordare automată” s-ar putea să nu fie nicio diferenţă, nici măcar semantică! Bleah, nu cred că s-a prins madam Gillan! Că zice Victoraş, legea e veche, din 1991 şi se referă doar la moldovenii care au avut cetăţenie română. Ăia din perioada 1918-1940, cât a fost Moldova de peste Prut la noi. Câţi or mai fi în viaţă din ăia? Puţini! Aşa i-a spus Corlăţean lui Victoraş! Madam Gillan, poţi merge liniştită la David! Chiar dacă “procedură mai rapidă” înseamnă “acordare automată” don’t bother! Nu sunt mulţi moldoveni în acea situaţie! Uite, zice foarte clar Legea nr. 21/1991, legea cetăţeniei române, republicată în Monitorul Oficial nr. 98 din 06/03/2000 (aia veche, ce s-a modificat, oricum, de mai multe ori, inclusiv de la republicare), la articolul 10:

“Art. 10
Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a avut această cetăţenie şi care cere redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 lit. b), c) si e)”.

Articolul 8 e cu nişte condiţionalităţi tehnice nesemnificative! Nu ne interesează acele condiţionalităţi în textul de faţă! Uraaa! I-am liniştit pe englezi. Câţi să mai fie din ăştia, prin Moldova, care au avut cetăţenie română! Vă spun eu, puţini! Dragi români, Victoraşul v-a slavat! Pardon, am vrut să spun “v-a salvat”, eram Puţin cu Putin pe telefon! Puteţi merge liniştiţi la muncă în Regatul Unit. Nimeni, acolo, nu se va speria că veniţi cu toată populaţia Moldovei de gât! Mai sunt câteva fraze în continuarea articolului 10 din legea aia veche şi depăşită, de care ştiu Poantă şi Corlăţean? Care? Astea? Aha: “Părinţii care se repatriază şi solicită redobândirea cetăţeniei române hotărăsc şi în privinţa cetăţeniei copiilor lor minori (…) În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.” Bun, e de presupus că moldovenii care aveau cetăţenie română în 1940 nu au copii de 14 ani, aşa că no sweat! Dar descendenţi de gradul III, cărora statul lui Poantă să le acorde cetăţenie română, or avea?

Băi, moldoveni! De la stânga la dreapta, în continuare, număraţi!

Ooops! Păi, dacă au, în cazul ăsta, nu vor mai fi aşa de puţini, după cum veţi vedea! Hai, să fim serioşi! Doamnă Gillan, ce, ne formalizăm pentru încă un milion de vlăstare moldoveneşti gata să primească cetăţenia şi care să vrea să vadă, într-o excursie, aşa (nu altfel), The White Cliffs of Dover? Come on, it’s a long way to Tipperary! I-a spus Corlăţean lui Victoraş că nu aveţi a vă teme, e o lege veche din 1991 şi numai moldovenii ăia, care au avut cetăţenie românească, o primesc rapid, din nou! Sigur, şi copiii lor! Şi descendenţii de gradul III! Pe-asta o ştiaţi? Păi, ce, să despărţim copiii de părinţi, doamna Gillan! Sau nepoţii de bunici? E frumos? V-a spus Victoraş că ştie de la domnul Corlăţean că e OK! E OK! Poftim? Ce? Corlăţean nu i-a spus şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 36 din 15 aprilie 2009? Cum, care ordonanţă 36? Aia cu descendenţii de gradul III ai cetăţenilor din 1940! Aia pentru modificarea şi completarea legii cetăţeniei române nr. 21 din 1991, legea aia veche! Cică, s-a înnoit prin Ordonanţa 36. Cică, s-a modificat articolul 10¹, aliniatul 1! Aoleu! Şi cum sună asta?

Păi, uite aşa: “Foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi, ori li se poate acorda cetăţenia română la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).”

Opa! Cam toată populaţia Moldovei a pierdut cetăţenia română, fără voinţa ei, în 1940! Au mai rămas în viaţă destul de puţini. Şi, acum, o dăm înapoi (cetăţenia română) nu numai ălora care au pierdut-o atunci, ci şi tuturor descendenţilor până la gradul III? Trăiască România Mare! Sus, inima, români! Nu s-a unit ea, Moldova, cu România, dar unim populaţia Moldovei cu România, le dăm la toţi cetăţenie, fără să fie obligaţi să aibă domiciliu pe teritoriul ţării. Un singur exemplu a mai fost în istorie şi nu vreţi să ştiţi cine a mai făcut asta în Europa, până prin 1945!

Inspirat de exemplul românesc, domnul Viktor Orban a făcut la fel, în epoca noastră, a dat o lege a cetăţeniei, dar mai restrictivă decât a românilor, că omul are, totuşi, ruşine. Aoleu, am uitat de doamna Gillan, săraca! A apucat să-i spună treaba aia lui David, treaba cu legea aia veche din 1991, care vorbeşte doar de cei ce au avut cetăţenie română şi care sunt foarte puţini? Şi, care nu apucă ei să vină în Britania! Sper că nu a aflat David şi de treaba cu “descendenţii acestora până la gradul III”, că se dărâmă Regatul Unit! Înţelegeţi, boieri dumneavoastră! Noi nu vorbim aici despre cât de întemeiată e frica britanicilor că-i invadăm noi, cu moldovenii în buzunar! E vorba de ce le spune Poantă, sponsorizat de Corlăţeapă, europenilor! Cum îi linişteşte! Minţind ordinar şi mândri că sunt români! Sau, cine ştie, poate Corlăţeapă chiar nu ştia de Ordonanţa 36! Dar, ce credeţi voi, dragii mei? Doamna Gillan ştia de ea? Dar David Cameron?

De pildă, domnul Nicolas Sarkozy, preşedinte al Franţei, până de curând, ştia de ea. Pe 20 noiembrie 2010, la Lisabona, a susţinut o conferinţă de presă în marginea summit-ului NATO, care avea loc acolo. Şi a zis referindu-se la nevoia de a se reglementa problema de frontieră între România şi Moldova (sic!), înainte ca România să poată intra în Schengen: “M-aţi înţeles? Dacă această problemă de frontieră nu se rezolvă înainte să intre ei (românii-n.n.) în Schengen, problema românilor şi a moldovenilor, de exemplu, ea devine o problemă pentru toate ţările Schengen şi nu numai pentru prietenii noştri români. Nu vreau să mă amestec în politica românească, dar urmăresc un pic declaraţiile unora şi altora şi am notat entuziasmul autorităţilor române pentru a zice: <<în fond, aproape că nu există frontiere între Moldova şi România>> pentru că chiar este o lege foarte generoasă şi este din partea românilor, pentru a da cetăţenia română moldovenilor. (Je n’ai pas moi, à m’insérer dans la politique roumaine mais je suis un petit peu les déclarations des uns et des autres et j’ai noté l’enthousiasme des autorités roumaines pour dire : « au fond, il n’y a quasiment pas de frontière entre la Moldavie et la Roumanie », puisque même, il y a un acte très généreux – et c’est très bien de la part des Roumains – pour donner la nationalité roumaine aux Moldaves). Dar eu am crezut că am înţeles că moldovenii nu erau încă membri ai Uniunii Europene. Dacă ei (românii-n.n.) vor să păzească frontierele Uniunii Europene, de ce nu? Au toate calităţile să o facă. Mai trebuie încă să-şi fixeze frontierele şi noi cerem ca, înainte să intre în Schengen, să-şi fixeze frontiera pentru a şti care sunt frontierele care trebuie protejate. Aşa mi se pare rezonabil.”

Cum, după ce România primeşte asemenea avertismente, tu, şeful guvernului României, te duci în faţa Consiliului Europei şi îi spui doamnei Gillan din Marea Britanie, ţară nemembră Schengen, care se pregăteşte să inventeze oprelişti pentru cetăţenii români, în accesarea pieţii muncii din Regat, să stea liniştită că România nu face cetăţeni români decât din moldovenii care aveau cetăţenie română la 1940? Că aşa zice legea românească din 1991? Pe principiul că occidentalii ăia proşti nu ştiu ce legi avem noi? Fiindcă aşa ne-a învăţat Corlăţeapă? Să-i prostim pe proştii din Vest? Sau, fiindcă, pur si simplu, nu ştim legile ţării? Şi ne lăudăm pe acolo că suntem mândri că suntem români? Exact aşa! Şi, acum, luaţi-o pe asta!

Sancţiune pentru voi, români! “E” unii cu discurs antieuropean, dom’le!

Pe 25 aprilie 2013, Victoraş s-a dus la Digi 24 şi s-a angajat într-un dialog cu realizatorul, în care a primit următoarea întrebare dând răspunsul care urmează:

“Realizator: Sunt alte patru ţări europene, care vor înăsprirea luptei împotriva fraudelor sociale comise de imigranţi, potrivit unei scrisori obţinute de France Press. Cei patru cer preşedinţiei irlandeze să poată interzice accesul pe teritoriul unei ţări al cetăţenilor UE, dacă aceştia au comis o fraudă cu ajutoare sociale. Cum vi se pare?
Victor Ponta: Ideea mi se pare corectă. Ideea, principiul. Dacă cineva, în mod regulat, merge într-una din cele patru ţări doar ca să acceseze programe sociale, nu să lucreze, nu să studieze, nu să facă schimburi culturale, ci doar ca să beneficieze de un sistem de protecţie socială mai bun, sigur că trebuie să existe o sancţiune.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-impartial-la-postul-de-televiziune-digi-24-prima-parte__l1a119935.html).

Ei bine, nu mă mai obosesc să vă arăt ce legislaţie comunitară, primară şi secundară, încalcă grosolan Victoraş Poantă făcând aceasta afirmaţie profund îndreptată împotriva cetăţenilor români, în primul rând, şi nu numai împotriva lor! Asemenea cretinism enunţat la cel mai înalt nivel în stat, într-o ţară care se află, încă, sub restricţii de accesare a pieţei muncii comunitare şi care vulnerabilizează poziţia politică a României, în orice negociere pentru apărarea drepturilor românilor aflaţi pe teritoriul altor ţări comunitare, arată exact cine este Poantă sau Corlăţeapă şi ceva în plus! Arată, în plus, exact cine sunteţi voi!

Dacă cineva „fraudează” ceva, în Europa comunitară, există legi care condamnă asta! Punct! Ce alte „sancţiuni” să mai inventezi, după ce legea te-a pedepsit pentru „fraudă”! Este clar vorba aici, nu de sancţiuni inventate pentru a pedepsi o „fraudă”, pentru că, pentru fraudă, ţi se aplică o lege deja existentă peste tot în Europa instituţionalizată. Aici este vorba de „sancţiuni”, mai corect, oprelişti la accesarea beneficiilor sociale din piaţa muncii, ceea ce românii ar putea să facă, fără a încălca legea în ţările comunitare cu pricina. Adică, dacă eu, cetăţean român şi european, merg în Danemarca şi acolo mă prevalez de sistemul de protecţie socială existent în piaţa muncii, fără a presta o muncă socială, dar şi fără a încălca legea, Victoraş e de acord să fiu sancţionat? Şi nu v-am spus ce lege comunitară încalcă Poantă Tristă! Asta, ca să muncească un pic şi Corlăţeapă, poate află singur, cu mia lor de subordonaţi la fel de mintoşi ca ei, plătiţi de voi ca să vă apere interesele în Europa.

În aceeaşi discuţie de la Digi 24, Victoraş s-a lăudat cu partidul său comunistoid, PSD, prezentat ca mare partid proeuropean! Atenţie la schimbul de cuvinte, căci veţi descoperi o altă faţetă a personalităţii lui Victoraş, pentru care merită să vă reprezinte:

Victor Ponta “(…) Noi am fost întotdeauna un partid proeuropean. Sub guvernarea PSD s-au făcut lucrurile cele mai importante, care ţin de aderarea la NATO, la UE. Eu nu doar că nu vreau să schimb această direcţie, ci, mai degrabă, vreau s-o accelerez.
Realizator: Dar vara trecută au fost nişte declaraţii care au putut fi interpretate ca fiind mai puţin europene.
Victor Ponta: Da, dar să zicem că mult mai puţin de la noi.”

“Părerologi” şi “analişti”! Şi unii guvernanţi artişti!

Foarte tare! Atunci, de la cine au fost? Noroc cu Crinuţu’, care îşi pune mâna pe tichie şi declară candid, pe 8 aprilie 2013, la Antena 3, că “eu am fost şi sunt, în continuare, ţinta de serviciu, acuzat că sunt antieuropean etc., nişte prostii” (auzi file audio* aici 13crin-a3-1e considerat antieuropean-prostie8apr). O să ziceţi: stai aşa, că Poantă nu l-a acuzat direct pe Crinuţu’! Aşa e! Poantă nu are nici decenţa, nici ştiinţa dialogului civilizat, a afirmaţiilor directe, a asumărilor curajoase. Preferă subtextul, încercând să plaseze veninul fără a-şi asuma, pe loc, paternitatea aserţiunilor! Iată o mostră relevantă! Pe 5 aprilie 2013, a dat un interviu agenţiei naţionale de presă Agerpres. Realizatorul interviului s-a referit la laudele aduse, din ce în ce mai des, de Băsescu lui Ponta. Iată dialogul:

“AGERPRES: Anumiţi analişti politici avansează ipoteze conform cărora laudele preşedintelui au scopul de a vă strica relaţia cu colegii de alianţă.
Victor Ponta: În mod sigur, da. Domnul preşedinte Băsescu este un politician mult prea bun ca să nu ştie că atunci când lauzi pe cineva sigur creezi suspiciune. Pe de altă parte, aţi văzut, în aceste zile au fost tot felul de alinieri cu totul şi cu totul neaşteptate. Până la urmă, colegii jurnalişti de la Antena 3, pe care îi respect foarte tare, erau pe aceeaşi linie cu doamna Macovei şi cu domnul Morar. Eu eram pe aceeaşi linie cu domnul Băsescu”. (vezi http://www.gov.ro/interviu-acordat-de-premierul-victor-ponta-agentiei-nationale-de-presa-agerpres__l1a119728.html).

Aici, Poantă, ca să mai atenueze din realitatea relaţiei speciale pe care o are cu Băsescu, dovedită de numirea lui Kövesi, o foarte băsistă doamnă, în fruntea parchetului anticorupţie, invocă faptul că Antena 3 s-ar fi aşezat pe acelaşi aliniament cu Daniel Morar criticând numirea lui Kövesi. Adică, vezi Doamne, Antena 3 cea antibăsistă este în aceeaşi barcă, iată, cu băsistul Morar! Aşadar, care-i problema că el, Poantă, a făcut o numire băsistă la DNA? OK, am spune noi! Numai că, pe 6 aprilie 2013, a doua zi, a mers chiar la Antena 3! Iată dialogul:

“Victor Ponta: (…) După foarte mulţi ani, dl Morar nu mai e procuror general şi nu mai e şef în Parchet. Şi, într-un mod foarte ciudat, zilele trecute, tocmai cei care l-au acuzat mulţi ani pe Daniel Morar erau cei mai mari suporteri ai lui Daniel Morar.
Realizator: Cine?
Victor Ponta: Eu cred…
Realizator: Cine?
Victor Ponta: Analişti… părerologi. Că vorbim de păreri.” (vezi http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-am-deblocat-o-situa-ie-blocata-de-ani-de-zile-am-propus-pentru-func-ia-de-procuror-general-pe-domnul-ni-u-cel-care__l1a119732.html).

Cu o zi înainte, cine erau cei de “pe aceeaşi linie cu domnul Morar”? Păi, chiar jurnaliştii de la Antena 3! Venit în studioul Antenei 3 şi întrebat fiind cine sunt “suporterii” lui Morar, Poantă nu-i mai indică pe jurnaliştii postului unde se afla. Aceştia s-au transformat brusc în “părerologi” anonimi! Pe principiul “onestităţii” şi al “adevărului”, pe ăştia îi înjur numai în vecini, nu şi la ei acasă! Ăsta este omul ales de voi! Un om din Poante şi Minciuni, cea mai periculoasă specie de politician, specifică naţiei lui Burebista. Apropo, ştiţi cine a introdus termenul “părerolog” în discursul politic din România? Uite aici:

“Am promis că vă voi da unele explicaţii acasă, iar faţă de opinia publică am obligaţia unor clarificări legate de buget şi de controversele care au apărut acasă de la foarte mulţi „părerologi”. Ei îşi mai spun şi analişti, unii din ei, desigur”. (vezi http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14159&_PRID=lazi).

Cu Băsescu, în cuget şi simţiri!

Îl cheamă Traian Băsescu! Inutil să vă menţionez că cei doi termeni, “părerologi” şi “analişti”, sunt folosiţi, în această formulă, împreună, exact la fel, de cei doi titani ai neamului (vezi cei doi termeni folosiţi aidoma de Poantă, în interviul de la Antena 3 de mai sus). Poantă îi soarbe cuvintele din gură lui Băsescu! Sincer, nici nu cred că îşi dă seama că vorbeşte cu cuvintele lui Băsescu! Dar, faptul că presa din România nu îşi dă nici ea seama, vă spune ceva? Voi v-aţi dat seama? Nu cred, pentru că în sondaje, încrederea voastră în Poantă e la cote din cele mai înalte! Şi, în plus, sunt câteva milioane de proşti, în această ţară, care l-au votat fiindcă au crezut că va lupta împotriva lui Băsescu! E drept, el luptă! Doar că o face alături de Băsescu!

Mai precis, dragii mei, v-aţi însoţit cu Poantă, cel mai bun prieten al omului, adică al dumneavoastră! Ceea ce nu aţi ştiut este că, atunci când eşti ori foarte prost, ori foarte tânăr şi naiv, chiar şi cel mai bun prieten îţi bea apa din gură. Şi, credeţi-mă, nici el nu trebuie să fie foarte deştept ca să vă bea din gură! Adică, să muriţi voi de sete. Aş vrea să cred că voi sunteţi în categoria “tineri şi naivi”! Cum v-am văzut, însă, pe aici, încă de pe vremea lui Burebista, cred că intraţi în altă categorie! Nu-mi cereţi să vă precizez care! M-am îndrăgostit de subtexte de când îl urmăresc pe Poantă! Poate vă daţi seama cum vă e, din filmul de mai jos! Nu speraţi, însă, nimic! Aşa cum v-am spus, voi sunteţi în altă categorie!

Băsescu, Şef la NATO; Poanta lui Victoraş; Fenechiu şi Hoţul Cinstit; Generalii USL; Aliatul Doamnei Câmpeanu, Dracu’; Crinuţu’ Patriotu’ şi „Aceeaşi Situaţie”, „Mama Mă-sii”!

Posted on April 22, 2013 by Valentin Stan

Ştiu, ştiu, nu vă plac textele lungi, citiţi greu şi votaţi cu USL-PNL-PSD-PC şi îl urâţi pe Băsescu, exact ca Victoraş care-l ia pe Crinuţu’ pe Făraş! Şi, dacă nu e gata, îl ia cu lopata! Foarte scurt am vrut să fie textul ăsta! Duminică 21 aprilie! Şi “mama mă-sii”, nu mi-a ieşit decât luni, 22 aprilie! Şi “frate cu dracu’” dacă mă făceam sau măcar aliat şi tot nu ieşea scurt! Că, să vezi ce s-a îngrămădit în mintea conducătorilor dumneavoastră USL-işti! S-au umplut televiziunile de materie cenuşie! Bravo, bravo, întotdeauna mi-au plăcut băieţii “deştepţi” si dedicaţi! Adică, rezervaţi de Dumnezeu, cu dedicaţie, poporului lui Burebista, după mintea lui! A poporului, bre, nu a lu’ Burebista, că ăla, dacă avea un dram de minte, emigra în America. Îl devansa pe Columb şi scria el istoria lui Winnetou, în loc să taie viile la proştii din România, în speranţa că se duc ăia treji la vot! Nicio şansă, până şi Zalmoxis a votat cu cei doi “pileati” de vis, Crinuţu’ şi Victoraşu’!

“Proverbele fatale” şi concubinajul USL

Uite, astăzi vă dau un text doar relativ mai scurt, aşa ca să vă clătiţi (a se citi “spălaţi”) creieraşul obosit de atâtea congrese PSD, strigături şi cimilituri cu tâlc, plus poante de Victoraş Poantă! Cum fu aia, în care liderul partidului cu congrese la Sala Palatului, unde delegaţii aplaudă minute în şir, în delir, ridicaţi în picioare, ca pe vremea Răposatului, rosti profeticele cuvinte: “De luni, începem campania pentru alegerile europarlamentare pentru că, în mai 2014, nu vom mai avea umbrela USL. Veţi putea demonstra, în fiecare organizaţie, care este capacitatea noastră de mobilizare, sprijinul pe care PSD îl are şi mă bazez foarte mult pe dumneavoastră”. (vezi http://jurnalul.ro/stiri/politica/congres-alegeri-psd-2013-641650.html).

Şi explicară, pe loc, toţi PSD-iştii, cum că aşa trebuie să fie, că nu poţi merge la alegeri pentru Parlamentul European în coaliţie USL, că e vorba de familii europene, liberalii la liberali, social-democraţii la socialişti şi nu poţi amesteca votul. De parcă, atunci când au amestecat votul la alegerile generale din 2012, nu au ştiut, după aceea, care merge la socialişti şi care la liberali. Minciuni ordinare pentru proşti! Sunt sute de exemple, de când există Parlamentul European, când s-a votat în coaliţii. În 2009, în Danemarca, grămezi de coaliţii! (vezi http://en.wikipedia.org/wiki/European_Parliament_election,_2009_%28Denmark%29). Acum, în Croaţia, care se pregăteşte să adere la Uniunea Europeană şi care a avut alegeri pentru Parlamentul European chiar în aprilie 2013, au fost coaliţii pe listele electorale (http://www.publicserviceeurope.com/article/3330/croatias-first-eu-elections-see-dismal-voter-turnout).

Nicio problemă să împarţi, apoi, locurile după familii politice! Dar, ce aţi vrea? Să iasă Victoraş şi sa vă spună ca pregăteşte Marea Guvernare fără loser-ii de la PNL? Ăia care încearcă, în disperare, să se garnisească, la nimereală, cu toate aluviunile şi gunoaiele politice aruncate pe ţeava de eşapament a PDL-ului, repudiat până şi de Băsescu! Doar, doar, s-or închega şi ei mai bine în Parlament, ca să reziste la tsunami-ul PSD-ist de după viitoarea Noapte a Cuţitelor Lungi! De altfel, Crinuţu’ cel Vai de El a intrat pe telefon la Antena 3, pe 21 aprilie, şi a explicat, cu privire la europarlamentare, că rămân împreună PNL cu PSD în USL, “că nu vor face lucruri care să facă imposibilă aşezarea împreună” şi, “dacă nu vom putea, atunci nu e vina nimănui”!

What? Ce spui, tu, Crinuţule, tuturor proştilor ăştia din România, ăştia de te-au votat pe tine şi pe ălălalt penibil? Că, dacă nu reuşiţi să ţineţi USL în picioare, nu e nimeni de vină? Şi, asta spui tu la nici un an de la alegeri? Wow! Şi mai spune Crinuţu’ către proştii care au votat USL că “participarea pe liste separate la europarlamentare nu va afecta unitatea guvernului”, dacă şi numai dacă “vrem să ne ţinem” de această unitate. Dar, “dacă nu vrem”, “nu europarlamentarele sunt cauza”! (vezi file audio* 13crin-56participare separata la europarlamentare-anunta ca se pot rupe21apr). Adică, dacă o să ne luăm, în cele din urmă, beregata unii altora, nu ni se trage de la europarlamentare şi liste separate! De parcă era vreun prost chiar atât de prost, să nu vadă că participarea pe liste separate, la europarlamentare, e consecinţa, nu cauza ficţiunii penibile în care nişte băieţi s-au autopropus proştilor din România, ca salvatori ai neamului în devălmăşia astenică USL! Foarte bine, români! Aţi vrut USL? Bun! Acum, luaţi de la Băsescu!

Aliaţi cu Dracu’ şi fraţi între ei

Vorba lui Crinuţu’, Dumnezeu să-i dea sănătate, să-i conducă pe proşti din jilţul de preşedinte, dacă nu îl trage Victoraş de sub el: nu facem noi concesii nimănui, frate! Păi, ce, ca băsistul ăsta de Victoraş, care a pus-o pe Kövesi şef la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA)? Nu, noi nu ne facem ”frate cu dracu’, să trecem puntea”, să fie clar, pentru că asta cu dracu’ şi aia cu …aia, ”capul plecat sabia nu-l taie” sunt “cele două proverbe fatale din istoria poporului român”! (vezi file audio* 13crin-a3-1fa-te frate cu dracu si capul plecat nu sunt bune8apr) Aşa glăsuit-a Crinuţu’, pe Antena 3, pe 8 aprilie 2013! Să fie clar, bre! Noi, liberalii, niciodată, niciodată, nu vom fi “frate cu dracu’”! Clar? Nici măcar cu tată-său! Că, nu degeaba a spus această zeiţă a dreptăţii sociale, cu voce patetic plângăcioasă (câteodată, plânge pe bune, la televizor, auto-impresionată de propria bunătate), această Atena a virtuţii pensionare (pe care o gestionează cu sârg, pusă de Crinuţu’ ministru a nu ştiu ce), această Maria ot Câmpeanu, încă din 15 octombrie 2012, că, da, da, facem orice să scăpăm de Băsescu, da, “ne aliem şi cu dracu’” cât cuprinde! (vezi file audio aici* 12campeanu-1ne aliam si cu dracu ca sa dam jos guvernarea15oct).

Păi, stai, stai, bre, Crinuţu’ are dreptate! Şi Maria ot Câmpeanu are! Clar, nu ne facem “frate cu dracu’”, bă, proştilor! Dar, o alianţă aşa mică, pitică, subţirică şi minionă, putem face, nu? Să dăm Tiranu’ jos, bre! Vino încoace Frunzăverde, vino încoace la PNL, Stănişoară, veniţi boieri PDL dumneavoastră, aici, la loc călduţ, că ţipăm noi liberalii de ne plesnesc bojocii: “NU, nu, nu, frate cu dracu’, doar o alianţa cu el”! Aţi înţeles! Dar, cât de proşti să fie unii să voteze aşa ceva? Exact atât de proşti!

Apropo, cică sunt alea două proverbe fatale pentru poporului român! Să mori de râs! Dar, ăsta: “cu curu’ în două luntri”? Asta vă spune ceva, măi iubitorilor de PNL în USL, radical luptători anti-Băsescu? Voi, când aţi votat USL ca să-l goniţi pe Băsescu şi pe acoliţii lui din PDL de la putere, ăia care au distrus România, ştiaţi că grămezi din ei sunt în partidul lui Crinuţu’? Nu numai că ştiaţi, dar i-aţi şi votat pe PDL-iştii din PNL urlând ca apucaţii, pe la mitingurile Crinuţului împotriva PDL! Ştiaţi că sunteţi aliaţi cu dracu’, dar, în niciun caz, frate cu el, că e fatal? Adică, ştiaţi că sunteţi foarte, foarte proşti? Vai, cum jignesc eu electoratul! Hai, că vă mai dau!

Relu Fenechiu şi sinceritatea prostului…pardon, a hoţului…scuze, a liberalului!

Hai, măi, oameni buni că veni Relu! Relu Fenechiu, băiatul ăla frumuşel, pe Pro TV, pe 21 aprilie, ministrul transporturilor din echipa lui Crinuţu’, ministrul ăla cu dosar penal în instanţă, că la proşti numai miniştri din ăştia să dai! Veni el şi, întrebat fiind dacă este vinovat pentru ce zice dosarul ăla din instanţă, dacă a comis faptele pentru care este acuzat, a răspuns dumnezeieşte: “Niciun hoţ nu spune că a comis o faptă!” (vezi aici file audio* 13fenechiu-pro tv-1niciun hot nu recunoaste ca a furat21apr). Aşa este Relule şi tu, clar, nu eşti frate cu dracu’, doar cu Maria ot Câmpeanu şi aliat cu Victoraş Ponta! Aoleu, stai aşa, că abia cum îmi dau seama ce voia să zică biata doamnă Câmpeanu când a “comis” cuvintele “aliat cu dracu’”! Că, doar liberalii sunt aliaţi cu PSD şi Victoraş Poantă, măi! Vedeţi, chiar şi eu mă simt, câteodată, prost, dragii mei!

Băsescu pleacă la Bruxelles! De tot! Pardon, de tont, ăla care zice!

Noroc că scăpăm de Băsescu, fiindcă nişte idioţi au lansat, pe 21 aprilie, zvonul că Băsescu ar fi în cărţi pentru funcţia de Secretar General NATO, după ce mandatul extins (până în iulie 2014) al actualului Secretar General, danezul Anders Fogh Rasmussen va expira! Acum, lăsând la o parte fantasmagoria că Băsescu ar putea fi vizualizat, chiar si pentru o secunda, în această poziţie de puterile NATO, fie şi într-o clipă de delir, rămâne întrebarea: Cât de prost să fii ca să lansezi o asemenea idioţenie? Sau, atenţie, cât de deştept, căci există şi varianta asta?

Eşti prost lansând aşa ceva, fiindcă arăţi că nu ştii ceva esenţial legat de ce ai lansat: pentru a fi Secretar General NATO, trebuie să îndeplineşti câteva condiţii obligatorii, pe care Băsescu nu le îndeplineşte. Cea mai simplă dintre ele este să vorbeşti fluent limba franceză, limbă de contact şi de lucru la NATO, alături de engleză! Au fost mari personalităţi europene, care au ratat funcţia şi din această cauză (printre altele), cum a fost Uffe Ellemann-Jensen, în 1995. Engleza şi franceza sunt limbile NATO, trebuie ştiute fluent amândouă de către Secretarul General (dacă mergeţi pe site-ul NATO şi accesaţi luările de cuvânt mai importante ale Secretarului General sau transcrierile conferinţelor sale de presă, veţi vedea că sunt alcătuite din porţiuni vorbite în cele două limbi, în aceeaşi intervenţie sau în funcţie de limba în care i se adresează întrebarea)! Şi, după cum ştim cu toţii, Băsescu este un francofon înrăit! Fără a ne aminti de engleza lui shakespeariană!

Funcţia de Secretar General NATO revine europenilor, în timp ce americanii deţin toate comandamentele militare de bază ale Alianţei. Acum, Băsescu era tratat ca un paria în Europa, înainte de suspendarea cretinoidă, din vara trecută, prin care doi impotenţi intelectual, Crinuţu’ şi Victoraşu’, au ruinat speranţele românilor de a-l vedea plecat din post pe Băsescu! Abia după suspendarea ratată şi după ce Europa a văzut cu cine are de a face în România, Băsescu şi-a redresat, oarecum, relaţia cu liderii europeni.

Dar, de ce poate fi şi deştept cel care a lansat zvonul cu privire la candidatura lui Băsescu? Simplu! Dacă vrei să loveşti în România, lansezi un astfel de zvon! Băsescu nu va fi niciodată în cărţi, pentru a ocupa o asemenea funcţie! Dar, în Europa, se alcătuiesc acum aliniamente pentru campanie şi lobby, prin care ţările cu şanse în a-şi impune candidatul la funcţia cu pricina se poziţionează, deja, în bătălia pentru Secretar General NATO! Or, orice ştire în presa din România, cu privire la o candidatură a lui Băsescu, este interpretată în Vest ca o ştire pe care Băsescu şi-a confecţionat-o singur, pentru că vizează postul şi doreşte să creeze o presiune, în acest sens, asupra decidenţilor majori din NATO.

Pentru Băsescu înseamnă o lovitură puternică pentru că îi afectează reputaţia (câtă are) şi relaţia, de bine, de rău, revigorată, cu liderii europeni. De aici şi reacţia vehementă a purtătorului de cuvânt al Preşedinţiei, care a negat imediat ştirea că Băsescu ar viza postul de Secretar General NATO! Pentru România, zvonul candidaturii lui Băsescu este rău, fiindcă, oricât nu l-am agrea noi pe Băsescu, a fi percepută ca ţară în care liderii se angajează în bătălii pentru funcţii de neobţinut, pe plan internaţional, dă o imagine de imprevizibil şi neseriozitate, ce nu poate fi decât de prost augur în relaţiile României cu exteriorul!

Ce să mai zic de unii analişti de la noi, care susţin că zvonul cu pricina a fost lansat de susţinătorii lui Băsescu! Cât de prost să fii! Oricum, Crinuţu’ a rezolvat-o şi pe asta când a spus, spre deosebire de Victoraş (mai sprinten la minte decât Prea Dormitul), că nu doreşte să-l vadă pe Băsescu Secretar General NATO! (vezi file audio* 13crin-4nu-l vrea pe basescu secretar general nato21apr) Acum, Băsescu este preşedintele ales de două ori de electoratul din România! Să spui tu, ca demnitar al statului, că nu vrei ca preşedintele în exerciţiu al României, oricât l-ai urî şi oricât de mult ar merita ura ta, să deţină cea mai importantă funcţie civilă în NATO, arată exact profilul de om politic pe care îl promovează ditamai preşedintele Senatului în România! Pentru asemenea poziţie, în orice ţară europeană, ar fi plecat a doua zi din viaţa politică! La noi, la proşti, e chiar iubit pentru asta! Jos Băsescu!

Corneluş Dobriţoiu mai vrea o dată! Ce “mama mă-sii de situaţie”!

Apropo, dar de Corneliu Dobriţoiu, acest liberal simpatic, ce ziceţi! Ba a uitat să treacă, în declaraţia de interese, pe vremea când era ministrul apărării, oarece contracte încheiate de firma soţiei sale cu statul şi a explicat angelic: “Am făcut o rectificare a declaraţiei de interese pentru că într-adevăr – este vina mea – am omis să trec aceste lucruri. Eu nefiind om de afaceri, am omis…” (vezi http://www.rtv.net/declaratie-de-interese-cu-omisiuni-dobritoiu-a-uitat-de-contractele-sotiei-incheiate-cu-statul_75628.html). Ba a ajuns la DNA, pentru atribuirea unei locuinţe de serviciu confirmând că asta nu îl împiedică să vrea să fie din nou ministru al apărării: “Am început ceva acolo (la Ministerul Apărării – n.red.), cunosc foarte bine instituţia şi, categoric, am vrut să continui. Cred ca toţi au avut dosare, şi premierul, săracul, are. Dar, într-o ţară democratică, trebuie să primeze prezumţia de nevinovăţie”. (vezi http://www.ziare.com/corneliu-dobritoiu/ministrul-apararii/fostul-ministru-dobritoiu-la-dna-unii-se-tem-sa-nu-ajung-la-aparare-1230382).

Hai, că nici ăsta nu e “frate cu dracu’”! Dar, ce-mi place mie la liberalii ăştia e că mustesc de inteligenţă. Ia, uitaţi, ce le zicea Mare Generalu’ Dobriţoiu, ditamai ministrul apărării, cadrelor militare disponibilizate din Timiş, la 8 iunie 2012! Ţineţi-vă bine: “Să nu dea Dumnezeu să nu înceapă vreo nebunie de-asta, fiindcă vom fi în aceeaşi situaţie, mama mă-sii, istorie ciclică, în aceeaşi situaţie ca înainte de primul război mondial şi de-al doilea război mondial, când românii au murit ca muştele. Dar, atunci mai aveam ceva, atunci, cel puţin, aveam un corp de cadre, care…un corp de elită…care era foarte bine relaţionat, foarte bine perceput şi la nivelul societăţii civile. Vă aduceţi aminte şi mariajele erau o problemă destul de complicată, care trebuia să învingă sentimentele, uneori, ca să-i asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! (Vezi file audio* 12ministru dobritoiu8jun_001).

Cum! Ministrul Apărării, el, care trebuie să insufle încredere în armata română, ne anunţă că, la o adică, pe vreme de război, ne ia aliatul doamnei Câmpeanu la el acasă? Şi, noi am murit ca muştele în cele două războaie mondiale? Adică, atât de proşti am fost? A, sigur că am murit, că în război se cam moare, “mama mă-sii”! Dar, “ca muştele”? Om fi fost prost organizaţi, cu lideri corupţi, dar, sub Regi şi Dumnezeu, după primul război mondial, am făcut România Mare! Iar, după al doilea, prin jertfa armatei române am păstrat ce se putea din acea Românie, pândită din toate părţile! Se încadrează asta la “am murit ca muştele”?

Dar ştiţi de ce era ceva de capul nostru pe vremea aia? Fiindcă, atunci, ofiţerii armatei române nu se puteau însura decât cu fete care aveau zestre! De-aia! La aşa ceva se referă Dobriţoiu când vorbeşte de “mariajele” care trebuia să “asigure ofiţerului sau cadrului militar un statut în societate”! Prin ricoşeu, e clar că asta e soluţia şi astăzi! Cel puţin, aşa reiese din “magistralul” discurs! Ba, dacă mă întrebaţi pe mine, acum mai abitir ca atunci! Ce să mai zic de faptul că rezultă din acelaşi discurs că nu mai avem cadre militare, de vreme ce diferenţa dintre atunci şi acum este că atunci “aveam un corp de cadre”!

E, ăsta a fost ministrul liberal al apărării şi mai vrea o dată! Acum, eu nu zic că toate cele de mai sus nu pot fi spuse în ţara libertăţii de exprimare, unde ai voie să fii inclusiv prost! Dar, să le spună ministrul apărării? Wow! Ce ziceţi de situaţia asta, “mama mă-sii”, măi, votanţilor USL! Că tare simplu este să ajungeţi ministru ca Dobriţoiu, la liberali! Tot ce trebuie e să absolviţi cursul scurt de prostit proşti, care se predă în mai toate oraşele importante din lume. Uite un astfel de curs, predat în aer liber, în Times Square, New York! Se zice că l-ar fi absolvit şi Dobriţoiu, coleg de promoţie cu Crinuţu’!

http://www.youtube.com/watch?v=CY_TfIRay2I

Astăzi, despre Trădare! Sau Prostie! Sau Geniu! Your choice, Români! Pardon, votre choix!

Posted on April 17, 2013 by Valentin Stan

Zilele trecute, pe 24 martie, la Pro TV, Crinuţu’, acest Savonarola al epocii moderne, explica ce greu e să fii sub “constrângerea unui buget fixat dinainte”! Sigur, nu voia să spună că trebuie fixat dinapoi, voia doar să-l apere pe Victoraş, care, sireacu’, nu apucase să o numească pe Kövesi la parchetul anticorupţie (DNA). Aşa că, pe 24 martie, nu se supărase încă nimeni pe Crinuleţ că are aşa tovarăş de prostit poporul şi se putea iubi, deocamdată, camaradereşte cu Victoraşul cel Nebăsist! Şi grăia Crinuţul că suntem sub “constrângerile din ce în ce mai dure” ale acordurilor cu FMI şi nu avem prea mult loc pentru “imaginaţie şi creativitate politică”! Dom’le, lupta e “aproape disperată” ca să salvezi “o ambarcaţiune, pe care, de fapt, nici nu o pilotezi” (vezi file audio aici 13crin-12guvernul nu conduce barca-fmi si altii-lupta disperata24mar)!

Adică, România e o ambarcaţiune (cum îi bântuie pe ăştia de la USL, El Marinero y El Capitan) ce nu poate fi pilotată de români! “E” răii ăia de afară, care o pilotează, ăia cu FMI, cu Uniunea Europeană. Aşa că pofta-n cui, români, hai, exerciţii libere de scrâşnit din dinţi, o s-o duceţi şi mai prost, votaţi cu USL, că nu “pilotează” ei! Sigur, nu v-au spus asta în campania electorală, căci ei nu “este” proşti, o să aflaţi voi curând cine este tâmp! Iar, cu “imaginaţia“, ca să nu zic imaginarul, stau exact la fel de prost pe cât staţi voi cu inteligenţa. Chestiune congenitală politic, se trage de la tangaj şi greţuri la hulă, când înoţi pe uscat, ca milioanele de români care au votat cu cele două lumini de la Răsărit (în sensul că sunt mai răsăriţi ca Boc, nu vă gândiţi că s-au dat cu ruşii, nu-i duce mintea aşa departe), Crinuţu’ şi Victoraşu’!

În picioare, cu Crinuţu’

Sigur, acum, ştiţi voi ce greu e să stai treaz vreo şase ore pe zi? Habar n-aveţi! Cum naiba să nu uiţi chestia cu tangajul, cu vaporul pe care nu-l pilotezi tu şi lipsa de imaginaţie impusă de FMI? Uiţi, cum să nu uiţi şi, apoi, proştii de ce există pe lume? Ca să-i prostim noi, ăştia de la USL, că se lasă, mânca-i-ar mama de proşti! Aşa că, pe 8 aprilie 2013, la Antena 3, Cel Fără de Imaginaţie, recte Crinuţul, odată se înfiripă, suflet din sufletul poporului şi anunţă pe toţi proştii maturi şi înţeleniţi în altoiul de “creativitate” al neamului că El, Crin nu va accepta să fie un preşedinte “tolerat” de grupuri din “altă ţară”! “Preşedinte tolerat al unei Românii în genunchi, nu mă interesează să fiu” (vezi file audio aici 13crin-a3-2romania in picioare8apr), glăsui hoplitul politic nr. 1 al neamului din Grădina lui Dumnezeu! Am plâns! Cu sughiţuri! De la tangaj!

“Am făcut acest USL pentru a ridica România în picioare”, continuă tribunul! Câtă dreptate, în lipsă de imaginaţie şi creativitate! Cât adevăr, în lipsă de lipsuri mai mari decât putem duce, noi, proştii! Aşa e, de-aia s-a făcut USL! Să ridice România în picioare pe stadion! Şi să înjure Europa, când Merkel era la Bucureşti! Uoo, Merkel! În picioare, Români! Trăiască USL! Sigur, întrebarea este: cum poţi să stai în picioare când ambarcaţiunea se clatină, fiindcă nu o pilotezi tu? Şi când imaginaţia îţi joacă feste, că ce imaginaţie să ai, dacă “bugetul e fixat dinainte”? Şi, cum să fii altfel decât tolerat de ăia din afară, când “constrângerile sunt din ce în ce mai dure”? Haida-de! Credeţi că s-a chinuit cineva prin presa românească să pună cap la cap elucubraţiile Nedormitului? Scuze, Prea-Dormitului!Credeţi că românii au probleme cu tangajul la cap al Crinuţului? N-o să vezi!

Românii îl “urăşte” pe Băsescu, bre! Clar? Şi “e” patrioţi! “Ştie” ei ce e bine pentru ţară! În picioare, români! La coadă, cu demnitate, la ajutoarele de la “grupurili” de afară, care ne “tolerează” şi ne insultă dându-ne de pomană, să nu murim de foame, fiindcă numai din pomană mai putem trăi, de buni ce ne alegem conducătorii! A, să nu uit! În picioare, români! Că avem un transport nou de moaşte la biserica din colţul străzii şi, până la mătănii, trebuie să rupeţi puţin hainele de pe voi, să vă înjuraţi şi îmbrânciţi cu jandarmii, să leşinaţi la înghesuială, în timp ce popii ortodocşi se strâng cu prapuri şi mir ca să vă adune la pupat lemne sfinţite! Or, pentru toate astea trebuie să fiţi iniţial în picioare, ca să aveţi de unde vă prăbuşi în colb sau glod, răpuşi de oboseală, boală sau iubire sinceră de cele sfinte şi ţară! Aşa să ne ajute Dumnezeu! Trăiască USL! Jos Băsescu!

Şi acum, să vedem cum stau românii demni, nu toleraţi, în Europa, sub liderii USL! Cum stau ei drepţi în faţa istoriei! Mai ales că El Lider Maximo a ieşit pe Digi 24, pe 11 aprilie, l-a desfiinţat pe Crinuţu’ (declarat “decredibilizat” şi “catastrofă”-vezi file audio aici 13basescu-digi 24-crin-decredibilizat-catastrofa presedinte11apr), care nu înţelege nimic şi are impresia că Băsescu vrea doar să rupă USL şi l-a ridicat în slăvi pe Victoraş! Care Victoraş e un moştenitor mai bun decât Crinuţu’ (vezi file audio aici 13basescu-digi 24-12ponta mai bun mostenitor decat crin11apr)! Sigur, după ce premierul a plasat-o pe Kövesi pe altarul prezidenţial de la DNA şi tămâia a început să gâdile în chip ferice nările Augustului Pontif pentru proşti, PSD-istul guvernamental a devenit, subit, frecventabil şi mult mai cool decât mult hulitul Crinuleţ. Dacă ne uităm la popularitatea lui Victoraş, chiar şi acum, după nominalizarea lui Kövesi la DNA, nu putem decât să fim mândri de un aşa popor şi de o aşa ţară. Şi să oferim noi argumente în acest sens.

Convergenţă şi eficienţă

Vă arătam în postarea cu titlul Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013, că există o discrepanţă uriaşă între subvenţiile la hectar pe care le primesc agricultorii români, în cadrul capitolului Plăţi Directe al Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene şi ceea ce primesc agricultorii din ţările vechi ale UE, cei 15 de până la extinderea UE din 2004 şi chiar faţă de ţări care au intrat în UE în 2004, cum ar fi Polonia (vezi paragrafele 4-11 ale postării Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă, din 19 martie 2013). De unde şi importanţa termenului de convergenţă, care are drept scop, în baza hotărârilor Consiliilor UE, să reducă acest decalaj uriaş, aşa cum remarca şi Învăţătorul neamului, mult controversatul preşedinte Băsescu: “Convergenţă înseamnă să se reducă mai rapid diferenţa dintre statele cu subvenţie mai mică şi subvenţie mai mare (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Fără a intra în totalitatea detaliilor tehnice legate de acest proces, pe care le găsiţi în paragrafele indicate mai sus, pentru fluidizarea înţelegerii întregului proces, reluăm doar paragrafele 5-6 din postarea menţionată:

Atunci când România a intrat în UE, la fel ca şi alte state nou venite în perioada 2004-2007, nu a primit, prin Tratatul de aderare, alocări, în cadrul plăţilor directe pentru agricultură, la nivelul a ceea ce era îndreptăţită să primească. Iar ceea ce era îndreptăţită să primească s-a calculat în funcţie de aşa-zisele referinţe istorice (modalităţi de calcul al subvenţiei la hectar în funcţie de nivelul producţiei anilor ’90, adică au fost favorizaţi agricultorii cu tehnici de producţie intensive, în aşa fel că 80% din ajutoarele acestui capitol din PAC merg spre 20% din exploatările agricole-vezi: http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html). România, lesne de înţeles, e puternic dezavantajată de această modalitate de calcul. Nu e singura ţară în această situaţie. De aceea, de-a lungul timpului, în discuţiile cu privire la echilibrarea acestor decalaje, şi-a făcut loc conceptul de convergenţă, adică ajustarea alocărilor în aşa fel încât, la orizontul lui 2020, agricultorii din România (şi din alte state UE defavorizate, cu cifrele aferente) să ajungă la un maxim posibil de până la 220 euro pe hectar (cifra de 220 este avansată de domnul Leonard Orban, fost Comisar UE, consilier prezidenţial şi ministru al lui Băsescu, ministru al lui Ponta şi iubit şi respectat de toţi actorii din devălmăşia politică USL-PDL-Băsescu, vezi: http://www.euractiv.ro/index.html/articles|displayArticle?articleID=24852).

Adică, mai precis, să sară de la 112 euro (după Băsescu, http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi) undeva spre 220 de euro (după Orban). Spuneam atunci, în 19 martie, că vom avea prilejul să mai discutăm despre convergenţă (când veţi afla din nou lucruri spectaculoase despre guvernul Ponta). Ea ar fi trebuit să se realizeze în patru ani, dar, prin deciziile Consiliului European din februarie 2013, procesul va lua şase ani (s-ar încheia în 2020)”.

Iată că a venit prilejul, aşa cum anunţam pe 19 martie, să mai discutăm despre convergenţă şi despre performanţele spectaculoase ale guvernului Ponta. Ne amintim cu toţii criticile dure, pe care i le adresa Victoraş Liderului Maxim, pentru negocierea dezastruoasă a Cadrul Financiar Multianual 2014-2020 (bugetul comunitar), inclusiv în ceea ce priveşte PAC şi plăţile directe pentru România! Pe 10 februarie 2013, premierul tuna şi fulgera la România TV acuzând pe preşedinte că a negociat prost la Bruxelles plăţile directe pentru agricultorii români: „(…) Noi trăim într-o Uniune Europeană cu o piaţă comună. Agricultorul român nu plăteşte nicio taxă când exportă în Franţa, aşa cum nici cel francez nu plăteşte când exportă în România. Problema este că subvenţia pe care o primeşte agricultorul român faţă de cel din ţările vechi este la jumătate. Cum poţi să fii competitiv, dacă subvenţia e la jumătate? Despre asta discutăm” (http://www.gov.ro/participarea-premierului-victor-ponta-la-emisiunea-edi-ie-speciala-romania-tv-prima-parte__l1a119446.html).

Victoraş a dat un exemplu excelent şi a explicat bine, după modelul francez-român. Trebuie spus, din capul locului, că orice formulă convenabilă pentru plăţi directe favorabile agricultorilor români, ca şi celor francezi, ca şi agricultorilor din oricare altă ţară comunitară, trebuia să fie dezvoltată prin menţinerea finanţării PAC de la bugetul comunitar, măcar la nivelul exerciţiului financiar 2007-2013. Adică, o bătălie pentru PAC, în care Victoraş a tras concluzia că noi suntem în aceeaşi barcă (mă rog, ambarcaţiune, ca să-l parafrazăm pe Crin) cu francezii! Aşadar, ne batem umăr la umăr pentru PAC! Nu-i aşa că parcă nu vă sună bine? Sau, vă sună? Ia să vedem!

Victoraş, prietenul francezilor

Încă din 8 noiembrie 2012, în emisiunea Prim Plan de la TVR 1, Victoraşul cel Mintos declara ritos: „De exemplu, am fost la Roma, am discutat cu primul ministru Monti; Italia nu este în Grupul Prietenilor Coeziunii, este net contributor, dar are aceleaşi interese cu România pe Politica Agricolă Comună; la fel, primul ministru al Franţei şi preşedintele Franţei. Deci e un context de negocieri în care fiecare discuţie şi fiecare sprijin pe care poţi să-l obţii… Cu primul ministru al Poloniei, cu domnul Tusk, am avut de la început, din luna iunie o poziţie comună” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-prim-plan-la-tvr__l1a118631.html). Adică Italia, Franţa, Polonia sunt aliaţii noştri pentru PAC! Şi, Victoraş cel Mintenaş nu s-a oprit aici! El anunţa cu emfază, pe 20 noiembrie 2012, la Realitatea TV, cum se înţelege cu preşedintele Hollande pentru negocieri în favoarea României: „Poimâine, mă văd la Bruxelles cu preşedintele Hollande, care este un susţinător al politicii agricole comune, care de asemenea ne interesează foarte tare, deci negocierile, să ştiţi, se fac în continuare şi se vor face până în ultima secundă” (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-realitatea-la-raport-la-realitatea-tv__l1a118710.html).

Victoraş a continuat până la Consiliul European din februarie, când s-a finalizat Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, şi după aceea, cu teoria că noi şi francezii avem aceleaşi interese în PAC! Şi cu italienii şi cu polonezii şi cu spaniolii! Surpriză, însă! Francezii nu au declarat, niciodată, că ar avea, în PAC, aceleaşi interese cu românii! Cu italienii, Da, au declarat! Cu spaniolii şi cu polonezii, Da! Cu românii, NU! Cum vă explicaţi asta? Adică, Victoraş ştia una şi francezii alta? Hm!

După Consiliul European din februarie, aşa cum v-am arătat, Victoraşul cel Mintos a fost foarte dezamăgit de rezultatul negocierilor pentru bugetul comunitar în ceea ce priveşte plăţile directe pentru România! Normal, pentru că bugetul comunitar fusese restrâns considerabil faţă de perioada 2007-2013, ceea ce afectase şi alocările pentru PAC, acolo unde ne bătuserăm alături de francezi (aşa ştia Victoraşul Cel Luminat la Cap) ca să păstrăm finanţările destinate Politicii Agricole Comune! Noi, românii trebuia să obţinem o finanţare în plăţi directe în creştere faţă de perioada anterioară, fiindcă aşa prevedea Tratatul de aderare la UE. Această creştere, însă, a fost diminuată. În plus, am pierdut 1 miliard de euro la dezvoltare rurală. Iată comunicatul preşedintelui, din 8 februarie 2013:

“Comunicat de presă

(08 Februarie 2013)

Departamentul de Comunicare Publică

(08 Februarie 2013)

Ref.: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, la finalul reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.

În ceea ce priveşte politica agricolă comună, bugetul pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013 a fost de 13 miliarde 828 de milioane, iar bugetul alocat pentru exerciţiul 2014 – 2020 este 17 miliarde 516,9 milioane. Asta înseamnă, pe bugetul rezervat politicii agricole comune, că România are o creştere de 3,7 miliarde de euro. Acum, în interiorul acestui buget de 17,5 miliarde sunt cei doi piloni. Pe pilonul plăţi directe, pentru acest exerciţiu bugetar am avut alocaţi 5,624 miliarde euro. Pentru exerciţiul bugetar 2014 – 2020 avem alocate 10 miliarde 393 de milioane. Asta înseamnă un plus de 4,78 miliarde euro la plăţi directe. La dezvoltare regională am avut 8,2 miliarde de euro şi avem 7,1 miliarde de euro, deci o diminuare a bugetului de dezvoltare rurală de un miliard de euro (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

Or, preşedintele precizase, pe 23 noiembrie 2012, că, “la plăţi directe, sumele alocate României cresc de la 5,5 miliarde la 10,8 miliarde, deci o creştere cu 5,3 miliarde”? (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14044&_PRID=lazi) Aşadar, o creştere de 5,3 miliarde! Că, aşa e în Tratat, spunea el, pe 20 noiembrie 2012: “Dar, ne place, nu ne place, el se află în Tratatul nostru de aderare şi pentru a beneficia de toate drepturile pe care le avem, respectând legea, trebuie să stăm în Tratatul de aderare, în primul rând (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14036&_PRID=lazi)”. Păi, cum respectând Tratatul, am ajuns de la 5,3 miliarde euro în plus, la “un plus de 4, 74 miliarde”? Adică, la o pierdere de câteva sute bune de milioane de euro, peste jumătate de miliard? Ca să nu mai vorbim de pierderea de 1 miliard de euro de la dezvoltare rurală. Dacă ar fi să ne luăm după Victoraş cel Hărăzit, povestea asta este din cauza lui Băsescu, cel care a negociat dezastruos pentru România!

Dar, staţi aşa, că noi eram aliaţi cu francezii! Ăia ce au făcut? Păi, uite ne spune ministrul lor al agriculturii, Monsieur Stéphane Le Foll (UE/PAC – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt), pe 8 februarie, la Paris: “Pentru Franţa, anvelopa globală a PAC, pentru perioada 2014-2020 a rămas la un nivel foarte apropiat de perioada actuală. Evoluţia constatată în cadrul primului pilon (plăţi directe pentru agricultori) este compensată printr-o revalorizare a celui de-al doilea pilon (dezvoltare rurală). Agricultorii francezi ar trebui să beneficieze, în perioada 2014-2020, de 56 de miliarde de euro constant pentru ansamblul celor doi piloni, adică nivelul care fusese prevăzut pentru Franţa în propunerea iniţială de buget a Comisiei Europene” (Source : site Internet du ministère de l’agriculture, de l’agro-alimentaire et de la forêt; http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Francezii, prietenii altora

Wow! Lăsăm la o parte suma de 56 miliarde euro, comparativ cu 17,519 miliarde, cât primeşte România! Şi, aflăm că, în condiţiile în care bugetul comunitar a scăzut afectând şi alocările pentru PAC, de vreme ce România a pierdut serios aici, chiar pe prevederi ale Tratatului de aderare, francezii şi-au menţinut alocările inclusiv pentru plăţi directe! Păi, nu eram împreună în bătălia asta? Nu militam împreună pentru convergenţă, că asta înseamnă pentru agricultorii români să ai poziţii faţă de PAC în interesul lor? Şi, dacă avem acelaşi interes ca francezii în PAC, nu ar fi trebuit să nu pierdem atâţia bani, în timp ce ei îşi păstrează finanţările? Opa! Staţi aşa! Dar, dacă bugetul comunitar a scăzut global, iar francezii îşi menţin alocările în PAC, asta nu înseamnă că alocările lor nu pot fi menţinute decât în detrimentul altora? Ooops! Cine or fi ăia, Victoraşule, aliat cu Hollande? Dragii mei, de aici o să vă îngroziţi! Aşa că, mai bine, nu mai citiţi!

Ia să vedem! Prietenul lui Victoraş cel Miruit cu Har, nimeni altul decât preşedintele Franţei, François Hollande a explicat la Bruxelles, pe 8 februarie 2013, minunea (Conseil européen – Conférence de presse du président de la République, M. François Hollande): “Teama pe care o cunoaşte toată lumea, că s-ar putea să avem o scădere a resurselor afectate Politicii Agricole Comune, era, de altfel, intenţia Comisiei. E adevărat, există o diminuare a PAC în bugetul european, dar Politica Agricolă Comună a fost esenţial prezervată, mai ales pentru agricultorii francezi, iar eu am vegheat la asta”. Aşadar PAC s-a diminuat, francezii şi-au păstrat, însă, alocările! Dar noi? Păi, nu eram aliaţi? Nu aşa ştia Victoraş? Domnul Hollande nu a vegheat şi pentru noi? Să vedem ce zice în continuare: “Mai întâi, în ceea ce priveşte politica agricolă, pentru a fi precis, este adevărat că partea cheltuielilor agricole în bugetul european se va diminua, dar eu am făcut în aşa fel pentru a prezerva cheltuielile agricole destinate agricultorilor noştri (…) Şi cum aţi descris şi exprimat perfect (este vorba de jurnalişti-n. mea), asta vrea să spună că Franţa îşi menţine cheltuielile agricole în bugetul PAC, în timp ce alte ţări îşi vor vedea fondurile diminuate” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2013-02-11.html).

Aşadar, unele ţări „îşi vor vedea fondurile diminuate”! Care va să zică aşa! Unii, aliaţii noştri în bătălia pentru PAC, francezii, şi-au atins obiectivele, noi NU! Cum vine treaba asta, de vreme ce eram aliaţi, cum spune Victoraş? Apropo! Dar francezii ăştia, ştiau că sunt aliaţi cu noi? Tare, nu? Hai să vedem! Uite, spune premierul Franţei, Monsieur Jean-Marc Ayrault, pe 20 februarie 2013, într-o declaraţie adresată Adunării Naţionale a Republicii franceze, cu o zi înainte de vizita unui oarecare Ponta, şef de guvern balcanic, la Paris (UE/Cadre financier pluriannuel 2014-2020 – Déclaration du gouvernement et débat sur cette déclaration à l’Assemblée nationale – Interventions du Premier ministre, M. Jean-Marc Ayrault, et du ministre délégué chargé des affaires européennes, M. Bernard Cazeneuve): “În mod ciudat, am auzit că am fi fost izolaţi. Oricine a putut să constate, însă, că acel compromis atins este în mod esenţial fructul unei apropieri metodice între poziţiile franceze şi germane şi că a reunit cvasitotalitatea statelor membre, fără a menţiona cooperarea mai specifică legată de ţara noastră cu Polonia, Italia şi Spania în jurul prezervării politicilor comune” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-02-21.pdf).

Auziţi, dragii mei? Aici, la “cooperarea mai specifică” ar fi trebuit să fim incluşi şi noi! Numai că francezii habar n-au de România, ca şi cum n-am fi fost împreună, aliaţi, în bătălia pentru Politica Agricolă Comună, aia în care aliatul francez a câştigat totul şi aliatul român a pierdut grămadă! Dar, chiar am fost aliaţi, pe bune, sau asta ştie doar Ponta? Ia spuneţi, voi, dragi mei, cât de proşti trebuie să fie unii? Vedeţi, nu vorbesc încă de trădare, din respect faţă de trădători! Dar, staţi liniştiţi că imbecilii nu “piere”! Se vor găsi unii să-mi dea replica: “Termină, bă, cu prostiile, ce tu nu ştii că a fost domnul Ponta în vizită la Paris şi a fost primit de preşedinte şi de premier?” O, ba da! Era să uit! Aşa e! Ia să vedem!

Cât de prost?

Pe 21 februarie 2013, premierul român a mers la Paris şi s-a întâlnit cu preşedintele şi şeful guvernului francez! Şi, acum, atenţie! Cu preşedintele Franţei, domnul Hollande, nu a avut cine ştie ce declaraţii de presă, doar un scurt comunicat cu fraze standard, nerelevante. Dar a avut o scurtă conferinţă de presă cu premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault (vezi http://www.gov.ro/vizita-primului-ministru-victor-ponta-in-republica-franceza__l1a119506.html). Nu o să vă spun, în acest text, despre ţeapa fără pereche pe care i-a tras-o francezul lui Ponta, cu privire la aderarea României la spaţiul Schengen, în chiar conferinţa de presă de la Paris! Ne vom limita la a discuta despre PAC! Aşadar, Ponta pomeneşte de două ori, în conferinţa de presă, de PAC, în termenii cunoscuţi: “În cursul întâlnirii noastre am vorbit de obiectivele noastre comune în politica europeană, de politica agricolă, despre noua viziune a Europei, împărtăşită de Franţa şi de România.” Şi “Am apreciat mult ajutorul Guvernului francez în probleme care sunt foarte importante pentru România: aderarea la Spaţiul Schengen, dar şi politica agricolă comună.”

Tare, nu? Ei bine, francezul nu a suflat o vorbă în conferinţa de presă despre Politica Agricolă Comună în sensul colaborării cu România în domeniu sau despre ajutorul dat ţării noastre pe acelaşi palier! Cum e posibil? Doar au discutat asta la întâlnirea oficială, după afirmaţiile lui Ponta! Dovadă, Ponta povesteşte despre aceste lucruri în conferinţa de presă. Ce s-a întâmplat? Răspunsul e simplu! Da, au discutat asta la întrevedere, numai că francezul nu putea să spună asta public, aşa cum a făcut Ponta! De ce? Fiindcă l-ar fi crucificat agricultorii francezi şi puternicele sindicate ale acestora, ferm potrivnice politicii de “convergenţă” urmărite de guvernul român! Căci Franţa, dragii mei, a blocat orice iniţiativă legată de realizarea convergenţei, atât de necesară agricultorilor români! Vă puteţi imagina că Ponta nici măcar asta nu ştie? Cu toată liota de miniştri şi securişti, servicii şi lingăi din USL, care lucrează cu miile pentru el, nici măcar atâta nu a ştiut, că Franţa a boicotat toate iniţiativele româneşti pentru convergenţă! Mai mult, a crezut că luptăm împreună pentru PAC! Iar acest lucru este scris/spus, pentru prima oară, în România, pe acest blog.

Iată ce preciza Xavier Beulin, preşedintele puternicei FNSEA (Fédération nationale des syndicats d’exploitants agricoles) şi al grupului agro-industrial Sofiprotéol (cifră de afaceri 5,5 miliarde euro în 2009) încă din 10 noiembrie 2011, pe site-ul www.anjou-agricole.com: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv, mai ales în ceea ce priveşte noile state membre şi ţinând cont de costurile de producţie de la ţară la ţară. Un euro nu are aceeaşi valoare în Franţa şi în România. Nu se pot da aceleaşi ajutoare unor ţări care au costuri de producţie radical diferite”( http://www.anjou-agricole.com/actualites/interview-pac-la-convergence-totale-des-aides-en-2020-est-intenable&fldSearch=:9UAV5GGZ.html).

Ceea ce spune aici Beulin este că, într-adevăr, exploatările agricole în Franţa sunt mai scumpe, atât ca preţ al forţei de muncă, dar şi ca preţ de cost general, comparativ cu o ţară ca România, unde multă vreme de acum înainte, cu mult mai puţini bani ca în Franţa, poţi pune pe picioare o activitate agricolă. Activitate care, subvenţionată ca în Franţa, ar pune România într-o poziţie net avantajoasă comparativ cu agricultura din Hexagon, în piaţă concurenţială unică. De aceea, puternicele sindicate ale agricultorilor francezi nu doresc convergenţă pentru România. Guvernul francez nu mişcă în faţa agricultorilor şi este normal să fie aşa. La 22 octombrie 2012, ministrul agriculturii din Hexagon, Stéphane Le Foll, a confirmat total poziţia sindicatelor agricole franceze, în marginea Consiliului Agricultură din Luxembourg, când a precizat: “Noi ne gândim că 2019-2020 este o scadenţă prea scurtă pentru a ajunge la o convergenţă totală (…) Italia, Spania, două alte mari ţări agricole din UE, împărtăşesc aceeaşi poziţie. Austria, Irlanda şi Belgia fac, de asemenea, parte din susţinători. La polul opus, ţările din Europa de Est vor să pună capăt referinţelor istorice care le dezavantajează în modul de calcul” (http://www.euractiv.fr/agriculture/la-france-met-le-hola-sur-la-convergence-des-aides-agricoles-16941.html).

Ce avem aici? Confirmarea că nu numai Franţa, ci şi Spania şi Italia cu care Ponta credea că este aliat în lupta pentru PAC, à la roumaine, nu s-au aflat nicio clipă alături de România, care dorea o convergenţă, în cadrul PAC, chiar mai rapidă decât anul 2020! Inutil să vă spun că nu va exista, probabil, nicio convergenţă la acel moment (2020), indiferent ce zic hotărârile Consiliului European din februarie 2013. Dar să reţinem câteva formulări din textul lui Beulin: “Convergenţa totală în 2020 este imposibilă. Nu se poate avansa decât progresiv!” Termenul “progresiv” este mantra poziţiei franceze în materie de convergenţă. “Progresiv” înseamnă pentru ei sine die, fiindcă, altminteri, precizarea clară a unor deadline-uri în materie de reducere a decalajelor între România şi Franţa, de pildă, proiectează politicile de convergenţă în calendare precise, uşor de urmărit şi aplicabile cu voinţa politică necesară. Folosirea termenului “progresiv”, în documentele cu privire la convergentă, este o formă diplomatică de a dilua orice scadenţă posibilă.

Un ministru “progresiv”

Până aici, am aflat că Franţa nu a fost niciodată aliatul României în bătălia pentru PAC, fiindcă Franţa este cel mai puternic obstacol pe drumul realizării convergenţei, în cazul României! Cum explicaţi că Ponta a trăit şi trăieşte încă, iată, cu certitudinea că Franţa este în aceeaşi ambarcaţiune cu România în materie de PAC? Căci, nu ne putem imagina că Franţa ajută România, în materie de PAC, doar în sensul de a păstra finanţările pentru o PAC globală, de vreme ce finanţările globale cu pricina se diminuează drastic, alocările pentru Franţa nu sunt afectate, iar România pierde masiv! Câtă inconştienţă, câtă ignoranţă, câtă prostie trebuie să concureze pentru a ieşi la Paris, în plină conferinţă de presă cu premierul francez, ca să trâmbiţezi de două ori ajutorul dat de Franţa României, în materie de PAC, francezul să tacă şi tu să nu realizezi că întreaga Europă râde de tine?

OK, serviciile speciale nu ţi-au spus, specialiştii de la guvern (ăia, aduşi pe pile USL), sunt impotenţi intelectual, unul, Teodorovici, sau cum l-o chema, săracul, ministru cu fondurile UE, este exact ca tine, ba chiar mai rău şi habar n-are pe ce lume e, Crinuţu’ e Crinuţu’, dar, când premierul Franţei, nici măcar din politeţe, nu confirmă public că ţi-a promis, în întrevederea oficială, că te ajută în PAC, tu nu înţelegi că ăla ţi-a vândut braşoave, dacă ţi-a promis aşa ceva? Să fim clari! Nu reproşez nimic Franţei! O super-putere diplomatică, ce face totul pentru cetăţenii ei, aşa cum trebuie să facă orice ţară democratică, unde există responsabilitate faţă de electorat! Problema este ce face guvernul român!

Apropo, îl ştiţi pe bravul ministru al Agriculturii, domnul Daniel Constantin? Iată, România se bate pentru o convergenţă mai rapidă, dacă se poate, înainte de 2020! Şi îşi trimite ministrul agriculturii la Paris, pe bravul Daniel Constantin, membru al Partidului Conservator, care partid e parte din Alianţa de Centru-Dreapta cu PNL, unde stăpân absolut e băiatul ăla, care vrea să conducă ambarcaţiunea România în picioare, adică demn! Ca să nu mai fie “tolerat” de grupuri din afară! Să fie mândru şi egal cu lumea civilizată europeană! Şi să militeze pentru propriile interese, să nu mai stea slugarnic, în genunchi! Bravo, Crinuţu’, ăsta da ministru! Şi, ce face Daniel? În pline negocieri pentru bugetul comunitar şi alocările pentru Politica Agricolă Comună, la 8 noiembrie 2012, cei doi miniştri ai agriculturii din Franţa şi România, Daniel Constantin şi Stéphane Le Foll produc o declaraţie comună la Paris (Roumanie/Politique agricole commune – Communiqué du ministère de l’agriculture, de l’agroalimentaire et de la forêt), în care afirmă, nici mai mult, nici mai puţin, că “cele două ţări pot să accepte o anume convergenţă a nivelului de ajutoare între statele membre, rezonabilă şi progresivă (les deux pays peuvent accepter une certaine convergence du niveau des aides entre les États membres, raisonnable et progressive)” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/vues/Kiosque/FranceDiplomatie/kiosque.php?fichier=bafr2012-11-09.html#Chapitre2).

Cum, de asta avea nevoie România? De o “anume convergenţă”? “Rezonabilă şi progresivă”? Fără termene, deşi noi, românii ne băteam pentru termene precise şi apropiate? Adică, dădeam mână liberă Franţei să blocheze procesul de convergenţă, în care România era profund interesată? Şi, cum, Băsescu, singur, a ratat negocierile pentru bugetul comunitar? Am o întrebare? Comunicatul cu Parisul, pe care l-a realizat Daniel Constantin, relevă Trădare, Prostie sau Geniu diplomatic? Vă las dumneavoastră răspunsul, fiindcă aţi votat cu USL!

Ambarcaţiunea USL-istă România e mândră! Şi mândru este cârmaciul! Iată, am filmat România înfruntând semeţ crestele valurilor! E superbă România USL-istă pe mare. Priviţi-o de la exterior!

Şi iată ambarcaţiunea România USL-istă din interior, unde românii, mândri de conducătorii lor USL-işti, şi-au găsit, în sfârşit, demnitatea în picioare, nu în genunchi!

Trăiască USL!

Crinuţu’ şi Victoraş joacă România la biliard! Nu vă fie frică! Cine pică, pică!

Posted on April 6, 2013 by Valentin Stan

Epopeea numirii şefilor procurorilor din România a developat încă o dată nivelul precar al inteligenţei la români. O să spuneţi: Ce are inteligenţa românilor cu numirea procurorilor? Întrebare corectă! Ar fi câteva conexiuni. Să le luăm pe rând!

Mai întâi, bătălia dintre Crin şi Victor nu mai poate fi escamotată, după ce premierul şi-a exprimat opţiunea pentru un procuror băsist, Laura Codruţa Kövesi, în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Justificările lamentabile avansate de Ponta nu fac decât să adâncească prăpastia căscată între aşteptările unui electorat ignorant până la epuizare, pe alocuri incapabil să se desprindă din desantul istoric nefinalizat şi şmenurile politice rudimentare ale noilor lideri ai neamului. Aliniamentele de susţinere şi putere politice, evidenţiate inclusiv prin angajarea masivă a unor trusturi de presă în bătălia din piaţa ofertelor electorale interaliate, sunt evidente în acest moment. Atât de evidente, încât liderii de carton ai naţiei lui Burebista nici măcar nu mai fac efortul să se ascundă după aparenţe.

„Minţim ca la Meteo” şi ne iubim ca la USL!

Canonada legitimă a Trustului Intact la adresa premierului, pe tema nominalizării lui Kövesi la şefia DNA, l-a iritat pe Victoraş, care nu şi-a ascuns dispreţul fată de Antene lansând săgeţi ţintite ironic spre jurnaliştii postului (cu trimitere directă către Dan Voiculescu), în conferinţele sale de presă: “O să o dezamăgim pe colega de la Antena 3, nu vorbim în şedinţă de procurori, nu se pun nici la PSD, nici la PNL, dacă vreţi îi punem la Antena 3, dar la PSD nu punem procurori şi nici la PNL şi deci nu avem subiectul ăsta pe ordinea de zi. Am văzut că era îngrijorare mare şi am vrut să o lămuresc de acum” (http://www.b1.ro/stiri/politica/victor-ponta-nici-psd-i-nici-pnl-nu-decid-efii-la-parchete-dar-eventual-decizia-ar-putea-fi-luata-la-antena-3-53172.html). Concentrarea forţei mediatice a Antenelor în spatele lui Crin Antonescu şi rolul acesteia în aspiraţiile prezidenţiale ale lui Crinuţ, susţinut fără rezerve de Dan Voiculescu, a dezvăluit un paradox incredibil la prima vedere. Această concentrare a devenit cel mai puternic atu, nu al USL, în bătălia cu racilele presupusului defunct regim băsist, ci al PNL în demantelarea mediatică a premierului bănuit că face jocul lui Băsescu la scară deschisă. Halal, alianţă! Aferim, bre!

Dincolo de minciunile liniştitoare cu privire la cum “mergem împreună în USL”, programul pentru România şi încrederea electoratului, cei doi competitori USL-işti, în scena politică, pregătesc de zor hăcuiala finală. Crin primeşte în PNL toată zgura fetidă a unui PDL asociat până la identificare completă cu dezastrul provocat ţării de guvernarea Băsescu clamând, sus şi tare, că luptă împotriva PDL şi a preşedintelui şi că nu face compromisuri, spre deosebire de Ponta! Frunzăverde şi Stănişoară sunt mantra “intransigenţei” crinolide, în materie de refuz al compromisului! Sigur, răspunsul este simplu! Nu bătălia împotriva lui Băsescu îl animă pe Crinuţu’, căci, dacă ar fi aşa, la cei 70% susţinere parlamentară pe care o are USL, nu ar fi nevoie să adune în PNL toate loazele PDL-iste (ca înainte de alegerile generale, când putea, măcar, să invoce nevoia de parlamentari pentru a susţine, mai puternic, guvernarea USL), ci nevoia de a-şi consolida poziţia politică, în Parlament, pentru momentul ruperii de PSD!

Înţelegerile abjecte încheiate (fie şi în eter sau în etern) de Ponta cu Băsescu, în spatele electoratului român, nu sunt decât un răspuns, la fel de legitim, la nevoia de consolidare a premierului în tranşeele politice deschise, nu împotriva preşedintelui (că, doar cu el încheie aceste aranjamente), ci împotriva actualului aliat, Crinuţu’-PNL-PC! Căci, Crinuţu’ e considerat periculos, aventurist (vezi continua invocare a suspendării preşedintelui, de către aliatul de bază al Crinuţului, după eşecul amatorist şi stupid al exerciţiului din vară), dornic de putere cu orice preţ, naţionalist stupid şi primitiv antieuropean (vezi atacurile constant puerile şi populist tembele ale Crinuţului la adresa instituţiilor europene, cum ar fi Comisia, ca să nu mai amintim de şarjele împotriva unor oficiali europeni sau americani!).

Cică, nu se poate! Pe bune?

Ca să vedem exact unde stăm, hai să listăm câteva evenimente, care au scăpat, în înlănţuirea lor (căci, altminteri, toate instituţiile de presă le-au ventilat separat şi fără noimă), presei băsiste, antibăsiste şi intergalactice, cu privire la recenta nominalizare a doamnei Kövesi, pentru poziţia de şef la DNA! Mai precis, să folosim această întâmplare ca temă centrală a unei analize a metabolismului USL, la momentul prezent! Pe 23 ianuarie 2013, preşedintele Băsescu anunţa foarte clar că vrea negociere cu premierul (sigur, formal cu ministrul justiţiei) şi cu CSM pe tema numirii procurorilor în vârful parchetelor de bază ale României: “Şi transparenţă mai înseamnă nu să ne forţăm mâna unul altuia. Transparenţă poate să însemne şi să ne întâlnim, cei trei factori implicaţi, unii mai mult, alţii mai puţin – ministrul Justiţiei, CSM şi Preşedinţie – şi să stabilim mecanismul sau omul.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14127&_PRID=lazi).

Ştim, preşedintele a spus-o de nenumărate ori, el şi-ar fi dorit pe Daniel Morar procuror general al României şi pe Laura Codruţa Kövesi şef la DNA! Practic, invita la negocieri pe acei factori din stat, care aveau şi ei rol, alături de augusta sa persoană, pe traseul nominalizare-numire, în funcţiile cu pricina: ministrul justiţiei (urma să devină Ponta interimar, fiindcă ministrul Pivniceru avea să fie votată de Parlament pentru Curtea Constituţională) şi CSM. Mai mult, chiar a încercat o negociere, în acest sens, cu premierul şi preşedinţii celor două Camere. Evident, Băsescu anunţa, voalat, prin intervenţia de mai sus că, dacă nu i se face pe plac şi nu se negociază, nu va numi pe propuşii USL în veac, cu sau fără aviz favorabil de la CSM (respinsese, deja, propunerile făcute de ministrul justiţiei Pivniceru). Legea 303 din 2004, cu privire la statutul judecătorilor şi procurorilor îi permite acest lucru preşedintelui, care este ultimul pe linia de decizie, la etajul superior:

“Art. 54 – (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Reacţiile liderilor USL au fost dure! Crinuţu’ s-a bătut, răsunător, cu pumnii în “pieptu-i de aramă” strigând sus şi tare, pe 26 ianuarie 2013: “Nu avem ce negocia în această privinţă nici noi, ca lideri de partide, nici noi sau eu, în ce mă priveşte, ca preşedinte al Senatului, preşedinţii Camerelor, primul-ministru (…)”! (http://www.mediafax.ro/politic/antonescu-nu-putem-fi-de-acord-cu-propunerile-lui-basescu-privind-procurorii-sefi-10523666). După cum se vede, vorbea şi în numele Victoraşului cel Viteaz! Este clar că erau concertaţi! Foarte interesant, Victoraş a confirmat că era inacceptabilă orice negociere, pe 28 ianuarie 2013, la postul de televiziune Digi 24:

“Realizator: Da. Preşedintele propune următoarea formulă de negociere pentru procurorii şefi: comisii ale celor trei părţi – Comisia de la Cotroceni, Comisia de la Ministerul Justiţiei, Comisia de la CSM – să se întâlnească şi să nu iasă, ca la oamenii furioşi…
Victor Ponta: Ca la conclav.
Realizator: Da, să nu iasă de acolo, până nu găsesc două nume, cu care să fie toţi de acord.
Victor Ponta: Din păcate, nu se poate.
Emil Hurezeanu: Care este varianta dumneavoastră?
Victor Ponta: Din păcate, nu se poate. Pentru că legea, pe care n-am adoptat-o noi, a adoptat-o, atunci când credea că este bună, preşedintele, în 2005, cu ministrul de atunci, spune foarte clar: Ministrul justiţiei propune, ceea ce s-a adăugat, deşi nu-i în lege, dar prin negocierea cu Bruxelles-ul, este să avem o procedură transparentă, adică, înscrieţi-vă toţi, CSM-ul avizează pozitiv sau negativ – dacă nu mă înşel, doamna Kövesi şi domnul Morar au avut aviz negativ, de la CSM, şi asta nu i-a împiedicat să fie în funcţii – şi preşedintele numeşte, adică ai, practic, un sistem cu trei axe, una singură nu-i obligatorie, cea a CSM-ului, dar ministrul şi preşedintele sunt condiţii cumulative.”( http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-jurnalul-de-seara-de-la-postul-de-televiziune-digi-24__l1a119365.html).

Foarte clar! Un NU hotărât oricărei negocieri cu preşedintele pe tema procurorilor-şefi ai României! Ce face Băsescu? Pe 25 martie, scoate din calcul prezenţa lui Morar în cursa pentru funcţia de procuror general şi îl numeşte judecător la Curtea Constituţională, pentru un mandat care începe pe 9 iunie 2013! Aproape concomitent, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prelungeşte cu şase luni mandatul lui Daniel Morar, ca prim-adjunct al procurorului general al României, mandat care expira pe 2 aprilie, menţinându-se astfel influenţa totală a lui Băsescu în sistem. Aparent, Băsescu ceda un pion important în bătălia pentru controlul parchetelor, prin deplasarea lui Morar spre instanţa constituţională! La o privire atentă, însă, prezenţa lui Morar în Curtea Constituţionala este de o importanţă maximă pentru gestiunea conglomeratului de teme de pe masa forului constituţional, mai ales din perspectiva revizuirii Constituţiei! Căci, în acest proces, în care Băsescu are mize extrem de importante, aliniamentele de putere politică din rândul magistraţilor constituţionali vor juca un rol esenţial. All in all, Băsescu făcea, totuşi, o concesie semnificativă lui Victoraş retrăgându-l pe Morar!

Preşedinţi şi Premieri – mână-n mână ca şi ieri!

Ce face Ponta? Pe 29 martie (după ce preluase interimatul la justiţie) enunţă foarte clar, uluitor, un principiu total nou, fundamental diferit de declaraţia din 28 ianuarie, de data asta, chiar pe postul Antena 3:

“Realizator: Propunerea o face primul ministru, ca ministru interimar al justiţiei. Ce anume ar trebui să se întâmple până săptămâna viitoare ca să ştiţi pe cine veţi propune?
Victor Ponta: Să am o discuţie cu cei de care depinde ca propunerea mea să fie pusă în practică. Doamna ministru Pivniceru a făcut două propuneri – după părerea mea, foarte bune amândouă – şi, din păcate, dincolo de faptul că au fost terfeliţi cei doi procurori prin presa domnului Băsescu, nu s-a întâmplat nimic” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-la-ordinea-zilei-la-antena-3-prima-parte__l1a119691.html). Adică, Victoraş accepta discuţii cu preşedintele, după ce clamase că asta este ilegal, pe 28 ianuarie! Niciun cuvânt despre negocieri! Doar o discuţie, dar ce diferenţă faţă de nimic!

Tot pe 29 martie, Băsescu spusese, la congresul avocaţilor: “Mă uitam chiar ieri, era un politician cu înaltă funcţie într-un partid care spunea: să se vină să negociem procurorii, desemnarea de procurori. Asta arată cât de în urmă poate rămâne un politician sau chiar clasa politică, dacă el exprimă dorinţa clasei politice. Desemnarea procurorilor este o chestiune de asumare, iar eu am susţinut acest lucru tot timpul. Avem legea, aşa cum o avem, care spune clar: propune ministrul Justiţiei, avizează CSM, decide preşedintele. Vreau să ştiţi că sunt cel care a fost împotriva organizării acelei selecţii la Ministerul de Justiţie pentru că o selecţie nu înseamnă asumarea. Ca preşedinte, ca ministru al Justiţiei, mâine spui: îmi pare rău, el a ieşit din concurs. Când discutăm de Parchetul General, de DNA, de DIICOT, cei care fac desemnarea trebuie să-şi asume responsabilitatea că au desemnat nişte oameni extrem de valoroşi din punct de vedere profesional, nişte oameni capabili să ducă misiunea Parchetului înainte, şi nu s-o negocieze cu politicieni”( http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14241&_PRID=lazi).

Adică, nu negociem nimic, suntem oameni serioşi (mai corect, nu mai negociem, dă prost la proşti, dar, poate, discutăm), hai să ne asumăm rapid, conform legii, nominalizările şi numirile pentru procurori, fără selecţii şi proceduri îndelungate, Comisia Europeană va accepta numirea rapidă, dacă este cine trebuie şi, uite, pisicule Ponta, eu am renunţat la Morar! Tu accept-o pe Kövesi, care e bine văzută în SUA şi la Bruxelles, toată lumea va fi mulţumită, eu îmi întăresc controlul asupra parchetului anticorupţie, care mă interesează, tu te pui bine cu Europa şi, mai ales, cu mine, iau din presiunea pe care am pus-o pe tine şi te ajut să te baţi cu Crinuţu’ care nu înţelege nimic şi cu Dan Voiculescu, care înţelege mult, dar prost! Asta este parafrazarea mesajului lui Băsescu către Victoraş, care, ce credeţi, iată ce zice pe postul lui Dan Voiculescu:

“Realizator: Ştiţi că preşedintele a spus astăzi că numirile astea – propunerile, de fapt – nu se negociază, se asumă; şi dă de înţeles că dvs. n-aţi avea ce negocia cu nimeni şi că trebuie să vă asumaţi nişte propuneri. În funcţie de ce vă veţi asuma aceste propuneri?
Victor Ponta: În funcţie de posibilitatea ca doi oameni acceptaţi în rândul magistraţilor, în rândul procurorilor, dar şi – că nu mă ascund după degete – de partenerii noştri europeni, pot să fie după aceea numiţi de către preşedintele în funcţie. Cel pe care nu l-aş fi propus niciodată – şi nu e niciun secret – e domnul Morar” (http://www.gov.ro/participarea-primului-ministru-victor-ponta-la-emisiunea-la-ordinea-zilei-la-antena-3-prima-parte__l1a119691.html).

Adică, Victoraş a recitat întocmai şi la timp, conform Regulamentului de Gardă şi Garnizoană, exact ce glăsuise Râul şi Ramul Planetei Românica, însuşi El Presidente! Ce avem noi aici, cum ar zice colegii de la Antena 3? Avem un preşedinte, Băsescu, foarte înclinat să negocieze (ulterior, va zice că nu negociază, evident, dădea prost, doar asumă) cele două funcţii de şefi ai procurorilor în România, pentru a-i fi lui bine! El Presidente, în prima fază, îi dorea tot pe Morar şi Kövesi, în funcţiile cheie! Avem pe stăpânii României, votaţi de români, liderii USL, care spun un NU hotărât avansurilor prezidenţiale! Victoraş e mai nuanţat ca Crinuţu’! El zice NU doar lui Morar! Ce face Băsescu? Zice: OK! Iată, îl retrag pe Morar! Mai negociem ceva? Ce zice Ponta? Zice: OK, El Comandante, ţi-o dau pe Kövesi, nu mai e nimic de negociat, m-ai pus bine cu Europa, îl lăsăm în offside pe penibilul de Crin! Crinuţu’, care nu înţelege nimic, e luat prin surprindere şi încep presiunile de tot felul, mai ales mediatice, prin reacţia dură şi stimulativă la adresa Crinuţului din partea Antenei 3.

Şovăieli şi Răzgândeli, cu Morar şi Socoteli

Ponta pare să şovăie (e prieten cu Şova, dacă nu ştiaţi, un şovăitor de tradiţie în PSD) în faţa perspectivei de a pierde din susţinerea electoratului USL, radical antibăsist, dar se redresează rapid, după două răzgândeli. Mai precis, pe 2 aprilie, după întâlnirea cu secţia de procurori a CSM (când Ponta a vrut să fie politically correct şi să se întâlnească şi cu ei), ăia neavând azimutul de la Băsescu, au anunţat că fac procedură de durată, conform solicitării Comisiei! Adică i-au dat flit astronomic premierului, care voia aviz rapid de la CSM, pe nominalizări convenite cu El Comandante Supremo de las Fuerzas Armadas! Ponta a fost descumpănit, nu a înţeles (ştia că CSM-ul e la ordinul lui Băsescu) şi a crezut că s-a răzgândit Băsescu, aşadar a dat înapoi anunţând că va numi un ministru al justiţiei propus de liberali, care să facă nominalizările pentru procurori.

Până a doua zi, 3 aprilie, Hermes, pristavul zeilor, cu al lui caduceu înaripat, a venit seara, la geam, la prea îngânduratul Victoraş şi i-a spus: “Victore, Victore!” Premierul a răspuns: “Da, stăpâne, slăvită-ţi fie răsuflarea curată!” Hermes a şoptit ca un abur: “Rămâne cum am vorbit în vis”! Şi premierul răsuflă uşurat! Mai ales că domnul Morar, prezent la şedinţa CSM, unde s-a decis procedura îndelungată, era om de încredere al lui Băsescu şi, evident, premierul a crezut că s-a schimbat viziunea preşedintelui, de vreme ce însuşi Morar vorbea aiurea despre proceduri îndelungate. Mai mult, Morar a ieşit, în aceeaşi zi fatidică, pe 2 aprilie, la România TV şi a desfiinţat-o pe Kövesi pronunţându-se pentru oameni recrutaţi din DNA pe poziţiile de vârf de acolo şi mergând chiar pe ideea că CSM se poate opune preşedintelui.

Aşa că odată se revigoră premierul (după asigurările date de pristavul zeilor) şi, pe 3 aprilie, trimise epistolă la CSM, cu Kövesi cap de listă pentru DNA! Stupoare, unde? Evident, la PNL! Crinuţu’ îşi pierde cumpătul şi, ghidonat stupid de călăuza Dan Voiculescu (un gafeur politic prin excelenţă), se dezlănţuie, vom vedea cum, împotriva lui Ponta! Între timp, El Presidente văzând că pupilul Morar (sireacu’ Morar, va daţi seama, boieri dumneavoastră, ce o fi fost în sufletul lui, după ce Gigantul l-a trimis la Curtea Constituţională luându-i lumina ochilor, precum Justiţiei, adică lăsându-l fără jocul preferat la procuratură) a luat-o pe mirişte şi cât pe-aci să-i strice şmenul cu procurorii, a ieşit, pe 4 aprilie, cu nimbul său olimpian, la lămuriri! Ca să-l asigure pe Victoraş, pe americani, pe Barroso, pe Calea Lactee şi pe Univers (ca persoane fizice, toţi) că vorba marinarului e vorbă! Şi l-a făcut terci pe Morar: “Este responsabilitatea ministrului Justiţiei pe cine desemnează, pe cine propune şi nu o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice şi, pun accentul în mod deosebit, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14252&_PRID=ag).

Şi ca să fie şi mai clar, apropo de Morar, care îndrăznise să spună că Laura Codruţa nu e bună pentru DNA, pentru că nu provine chiar de acolo, Colosul a scrâşnit printre dinţi aruncând fulgere din priviri: “Nimeni n-a îndrăznit să spună că nu poţi să treci de la DIICOT într-o structură de anchete penale a Parchetului General, să conduci acea direcţie”(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14252&_PRID=ag).

O, ho, ho! De unde, temutul Morar se înfiripase ca o volbură a furtunii peste bietul Victoraş, care voia să o pună pe Codruţa Laura la DNA, odată fala lui cea mândră (scuzaţi pleonasmul) se prăbuşi în fasolea plină de oarece produse de dezasimilaţie (să le zicem, eufemistic, mucozităţi!) împingându-l pe gladiatorul anticorupţie spre bâlbe penibile şi scuze umile, aşa cum se cade faţă de stăpânul firii şi al tuturor animalelor din ţară, până la Homo Sapiens Intelligens, care la noi e doar Fossilis! Căci, pe 5 aprilie, nemaisuportând stigmatul zeilor, Morar se prăbuşi din înalturi în colbul propriilor zbateri nefericite. Şi declamă patetic că nici în ruptul capului nu a pohtit el să pună oprelişti voinţei Divinului (ca să nu zic a Prea Ilustrului) în numirea procurorului-şef la DNA! Aveţi prestaţia lui Morar aici, file audio (13morar-balbe-nu a vrut deranj pt basescu5apr). Care Morar, sireacu’, emoţionat de tâmpenia pe care o făcuse, mai şi glăsui cum s-a retras el din cursa pentru şefia Parchetului General, ca să-i dea preşedintelui “marja de a negocia” numirile pentru şefii procurorilor! Ascultaţi aici file audio (13morar-marja de negociere pt basescu5apr)! Wow! L-a luat gura pe dinainte! Păi, nu stabiliserăm că nu e vorba de negocieri? Că e asumare! Că e cool! E cam End of Story!

Aşadar, dragi votanţi USL! Ce aţi înţeles voi? Că Băsescu nu a negociat cu Ponta? Că nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase? Că nu a fost nicio înţelegere între ei? Că nu au comunicat, că nu s-au pus de acord, că nu au şmenuit până la epuizare, politic şi în toate felurile, numirile astea, cu încălcarea tuturor angajamentelor faţă de voi, natură, munţii Carpaţi şi albastrul de Voroneţ? Că Victoraş aşa zice, că NU şi NU! Şi colegii lui de şmenuri politice, de la PSD-ul comunistoid, la fel, vai de capul lor! Deja, americanii şi britanicii au salutat procesul numirii rapide a procurorilor. Urmează Comisia Europeană! CSM, veţi vedea, va fi mult mai rapid în a da aviz, decât a anunţat nefericitul şi auto-mustratul Morar! Aşadar, Alles ist Gut, români! Votaţi USL ca să vă scape de Băsescu şi de PDL, care PDL s-a mutat la PNL ! A, să nu uit? Câţi aţi votat la referendum, în vară, pentru demiterea lui Băsescu? 7,4 milioane? Wow! Sunteţi aşa de mulţi, din ăştia, în România şi în lume? Cum, chiar aţi crezut că scăpaţi de el, aşa? Cu Crinuţu’ şi Victoraşu’ la butoane? OK, lasă, mergeţi data viitoare, când vă cheamă Dan Voiculescu, mergeţi cu încredere, că vine şi Laura Codruţa cu voi!

Of, Crinuţu’!

Dar, Crinuţu’? Cum a reacţionat el, sireacu’, la giumbuşlucurile băsiste ale lui Victoraş? Le-a înfierat cu mânie proletară, din secunda zero şi s-a declarat sus şi tare împotriva numirii lui Kövesi la DNA! Victoraş, însă, i-a atras atenţia impetuosului coleg, pe bună dreptate, încă din 1 aprilie (helas! – ziua păcălelilor), înainte să se răzgândească de două ori: “Haideţi să stabilim un lucru. Eu am văzut punctul de vedere, îl respect. În acelaşi timp, eu o să fiu întotdeauna solidar cu colegii liberali şi când vor lua ei decizii controversate. Eu i-am sprijinit când i-au luat pe domnul Frunzăverde şi pe domnul Stănişoară, care au fost mult mai apropiaţi de domnul Traian Băsescu, decât Kövesi, iar eu pe Kövesi nu o pun vicepreşedintă la PSD, să stea liniştiţi liberalii, pe tema asta. Eu sunt solidar cu ei, îi susţin. Am responsabilitatea guvernării ţării, până la anul, când domnul Antonescu va deveni preşedinte şi trebuie să aibă o ţară pe care să o conducă” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-bate-obrazul-liberalilor-1030727.html). Vezi, aici, ce i-a zis Victoraş, file audio (13ponta-solidar cu liberalii-stanisoara-frunzaverde1apr).

Vă daţi seama cum e cu ţara, ca să o guvernezi, trebuie mai întâi să o ai, zice adânc şi cu tâlc Victoraşu’! Cam asta nu înţeleg Crinuţu şi Dănuţu’ (zis şi Voiculescu). Nu înţeleg că Victoraş şi El Comandante nu o să le lase nicio ţară! Săracii! Tot Victoraş l-a dojenit, atunci, pe Crinuţu’ Gură de Aur arătându-i că el nu se spală pe mâini de aberaţiile aliatului: “V-am spus ce fac eu şi eu, niciodată, nu mă spăl pe mâini, ca Pilat din Pont. Întotdeauna îmi asum. Şi ştiţi foarte bine, repet că, la momentul la care dumneavoastră eraţi foarte critici, eu am înţeles deciziile luate de PNL, le-am susţinut şi asta voi face şi în continuare” (http://www.evz.ro/detalii/stiri/ponta-bate-obrazul-liberalilor-1030727.html). Iată, aici, glăsuirea premierului, file audio (13ponta-nu se spala pe maini ca pilat1apr).

După ce Crinuţu’ a anunţat, pe 3 aprilie, că nu “cumpără” compromisurile lui Ponta şi nu mai acceptă povestea cu “răul cel mai mic” (vezi aici file audio, 13crin-nu cumpara raul cel mai mic3apr), căci unde şi cum poate fi Kövesi mai mică decât Morar (sigur, e vorba de dimensiunea “răului”, nu a taliei), i-a liniştit pe toţi proştii din România şi de aiurea: “USL nu se rupe”! Hai, măi, că mi-au dat lacrimile (uite aici glăsuirea, file audio, 13crin-ruperea usl era varianta-nu rupem3apr)! Păi, cum vine asta? Nu mai acceptăm răul cel mai mic, adică pe Kövesi în locul lui Morar, dar mergem în continuare cu răul cel mai mic, adică, iată, cu USL, în loc de răul mai mare, care ar fi ruperea USL? Aaaaa! Mai ales că mergem aşa, USL, cu “pagini rupte”! Aşa a zis Crinuţu’ Gură Bogată, că a rupt pagina Justiţie din programul USL şi angajamentul fată de români! Uite aici, file audio (13crin-rupem fila justitie3apr)! Aţi înţeles, bre! Am rupt o pagină din carte! Care-i problema? Au mai fost şi vor mai fi şi altele! Rupte! Citiţi-o aşa, cu pagini lipsă, că-i pentru proşti! Trăiască USL şi cei 7,4 milioane de români care au sperat! Plus milioanele de români care au votat USL la alegeri! Dragilor, vă meritaţi unii pe alţii!

Şi, pentru încheiere, data viitoare când vă mai lăsaţi seduşi de fermecătoarea USL şi vreţi să vă iubiţi cu ea, încercaţi să fiţi treji şi căscaţi bine ochii. E frumoasă, e adevărată, dar…mai bine, vedeţi filmul!

Cultul personalităţii, Penibilul domn Ponta şi Ţeapa Antibăsistă

Posted on March 30, 2013 by Valentin Stan

Mulţi se dau antibăsişti, astăzi. Dă bine, mai ales când “boborul”, subit dezmeticit din amorul sacru băsescian, bâjbâie mioritic şi încărcat de ură după carotida marinarului. Au descoperit cuiul lui Pepelea şi, acum, îl urăsc cu sârg pe preşedintele care le-a băgat mâna în buzunar. Victoraş e unul dintre elevii silitori ai antibăsismului hermeneutic. Cică! E transportat!

Pe 29 martie a declarat ritos la o emisiune de televiziune (Antena 3) că nu ia lecţii de antibăsism de la nimeni (13ponta-a1-la ordinea zilei-0nu ia lectii de antibasism29mar). Realizatorii emisiunii, antibăsişti consacraţi, erau uşor confuzionaţi de probabilitatea ca doamna Kövesi să fie propunerea Victoraşului antibăsist pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, încă profund băsistă şi, cu certitudine, mult mai băsistă după paraşutarea distinsei doamne procuror la noua misiune (13ponta-a1-la ordinea zilei-0nu exclude kovesi la dna29mar).

Nu acum multă vreme, am văzut-o pe mama premierului Victoraş pe acelaşi post de televiziune, într-o ediţie de colecţie, cum se zice. Preamărea calităţile multiple ale copilului, adolescentului, maturului, excepţionalului lider politic Victoraş, mânca-l-ar mama de copil frumos! Am stat şi m-am gândit, ca om ce a străbătut comunismul de la un cap la altul: când a venit, la Televiziunea Română, mama lui Ceauşescu să povestească despre copilul prodige? Never, by my watch! Şi, bietul Nea Nicu chiar avea, sireacu’, puseuri de cult al personalităţii, Dumnezeu să-l ierte! Culmea, nici pe mama lui Tony Blair n-am văzut-o pe la BBC povestind cum îi gungurea, în poală, viitorul Dărâmător de Saddam! Jacques Chirac a avut o carieră politică la fel de lungă ca Regatul Mijlociu în Egiptul Antic! Şi nimic, nicio maman mică, pe-acolo, pe la vreo France 1, 2, 3, oarecare! Ce să mai zic de dinastia Bush sau Kennedy, în ţara de dincolo de Balta cea Mare. No moms in the spotlight! Nici pe mama lui Ştefan cel Mare nu am văzut-o într-o astfel de ipostază şi cât s-a chinuit Dimitrie Bolintineanu să ne-o vâre măcar o clipă, pe vreun post TV!

Victoraş a declarat după celebra emisiune, cu distinsa sa mamă, că nu a putut să se uite! Era emoţionat şi foarte antibăsist! Şi fost membru în guvernul foarte băsist de după alegerile parlamentare din 2008, când Băsescu şi-a dat propria lovitură de stat respingând candidatul parlamentului român la şefia guvernului pe motiv că partidele ce alcătuiau coaliţia politică învingătoare în alegeri nu înscriseseră coaliţia cu pricina la tribunal. Solicitarea lui Băsescu era o încălcare grosolană a legii partidelor, care prevedea expres că nu este nevoie de înregistrare la tribunal pentru ca o coaliţie parlamentară învingătoare în alegeri să propună un premier. Evident, o încălcare la fel de teribilă a Constituţiei!

Sigur, sigur, după ce Băsescu i-a trimis la plimbare (surprinzător, atunci, nici Crinuţu cel Demn, nici Victoraşu’ cel Antibăsist nu au sesizat lovitura de stat a lui Băsescu), Victoraşul cel Viteaz şi Antibăsist se cocoţă ditamai ministrul în guvernul băsistului Boc! S-a dus acolo în devălmăşie cu tot partidul, adulat, astăzi, de “boboreni”, pe nume PSD! Acelaşi partid iubit astăzi de majoritatea poporului de vai de sufletul lor de mintoşi ce sunt! Tata-socru, un “sârb” din România Mare (ţara, nu partidul), a rezolvat atunci aranjamentele cu PDL şi Băsescu cel hulit acum, acelaşi tată-socru miruit de har divin şi sutană, ca o ciută a lui Dumnezeu ciuruită prin părţile moi, la marea vânătoare a sufletelor (nu spui mai mult, că mă bate Ăl de Sus, plus antibăsiştii din televiziuni).

Dar, a venit Crin Purificatorul! Spre deosebire de pisicul Victoraş, cum îi place să-l alinte Cel de Sus, Crinuţu nu face nicio concesie! E intransigent cu duşmanii “boborului”. El nu şi-a asumat nicio coabitare cu Băsescu şi nu concepe ca în USL să fie luată vreo hotărâre de a o susţine pe Kövesi la şefia DNA! Da, el s-a luptat mereu cu PDL, cu aceşti colaboraţionişti ai răului, slugi (cum ar spune puritanii USL-işti) ale lui Băsescu, de la Frunzăverde la Stănişoară! Da, e împotriva tuturor membrilor PDL, care nu fac, încă, parte din PNL! Şi, va continua să fie! Cine zice că merge vreo concesie la Crinuţu? Totul pentru Front, totul pentru Victorie! “Boborul” ne iubeşte oricum, că, dacă erau prea mulţi deştepţi prin el, nu-l mai votau ei atât pe Băsescu, pare a-şi şopti, în barbă, Crinuţu! Lasă, să mă voteze şi pe mine, Crinuţu, că nu mai pot cu pisicul ăsta de Ponta, care s-a dat cu Băsescu de când am luat eu tot PDL-ul la liberali! Noroc că proştii care ne votează nu se prind! Trăiască USL!

Doamna Kövesi este o ingenuă în această teribilă luptă cu “bobor”, pisici şi Crinuţu zis şi Savonarola, că pe Francisc din Assisi l-a luat Sanctitatea Sa, şi e ocupat. Întrebată, în anul de graţie 2007, conform transcrierii RADOR, care au fost criteriile alegerii sale în funcţia de procuror general, doamna Codruţa Laura a dat un răspuns de pomină: “Nu cunosc motivele exacte pentru care am fost aleasă sau ce criterii s-au avut în vedere (…)” (BBC: “Interviul zilei” – Invitat: procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi – partea I, 9 ianuarie 2007).

E, acum, ştim criteriile! În orice caz, le ştie toată lumea, inclusiv Pisicul-şef al guvernului, că de-aia ar propune-o, dacă o propune. Noroc că veghează Crinuţu (mda, veghea dă vertij şi produce somn cu amnezie)! Căci, iată ce ziceri avea prin octombrie 2012, pe care le-a uitat de somn, sireacu’: “Mi se pare că probabilitatea ca doamna Kövesi să devină şef al DNA este foarte mare. Sper să nu se întâmple asta” (http://www.b1.ro/stiri/politica/crin-antonescu-kovesi-la-dna-mari-anse-sper-sa-nu-se-intample-asta-39402.html). Ştia el ce ştia, pişicheru’! Şi, acum, o dă la Ponta integral, că e Pisic de rasă! Aud că “boborul” îi iubeşte pe ăştia doi! Cică, indicele de inteligenţă, în ţara asta, e sub limita de viteză în localitate! Poate aşa să mai scăpăm şi noi de accidente…istorice! Trăiască România! Tot bine, evident! După buget!

PS Iată-l pe Victoraş filmat în timp ce încearcă să călărească situaţia din România:

PDL se dezintegrează! Previzibil şi meritat! Trăiască USL! Prostia conduce România!

Posted on March 26, 2013 by Valentin Stan

Zilele trecute, membrii PDL şi-au ales o nouă conducere! Printre sudălmi şi acuzaţii de fraudă, Elena Udrea, elegantă cum o ştim, a contestat totul. Pământul că e rotund (discutabil), soarele că e pe cer (când nu apare Traian călare pe oaia mioritică) şi Blaga că e cum îl ştim (adică neştiut de nimeni)! Sigur, fiindcă nu suntem chiar aşa prieteni cu Platon în detrimentul Adevărului, trebuie să recunoaştem că pristaviţa (scuzaţi femininul de la pristav) preşedintelui-marinar în saramură de Dâmboviţa aproape că are dreptate. Alegerile în PDL au fost cu cântec! Inclusiv pe final, când un copilaş cu toiag încerca să-i aducă aminte lui Blaga că tonul face muzica. Fără succes!

Băsescu s-a supărat, cum era de prevăzut şi şi-a luat la revedere de la el însuşi! Nu i-a plăcut imaginea din oglindă. Îl înţelegem! Aşa s-a născut Mişcarea Populară din spuma consilierilor prezidenţiali. La care se vor adăuga oile rătăcite din Bucovina lui Flutur, care scriau, vesele, “PDL”, în jurul lui Blaga, la chermeza de sâmbătă. Unele dintre ele guiţau a pagubă, dar cine să le asculte? Sau să le tundă! Probabil că o vor tunde singure, spre puţină mişcare populară! Sedentarismul nu face bine la behăit!

Liderii USL s-au amuzat copios de deznodământ! Sireacii! Nu le-a spus nimeni că dezintegrarea PDL va accelera dispariţia USL! Cu atât mai puţin, de ce s-ar întâmpla aşa ceva! De pildă, fiindcă nu poţi ţine împreună 70% procente în parlament, fără opoziţie! Că nu s-a mai întâmplat nicăieri în democraţia din Calea Lactee! A, da, uitasem. România e specială. Vorba lui Victoraş, zis şi Ponta (e poanta lor), în discuţia cu Spiegel, din 23 iulie 2012 (mai precis, cu Erich Follath), când i-a informat pe planetari că România e o ţară de mâna a doua (http://www.spiegel.de/international/europe/interview-with-romanian-prime-minister-ponta-on-democracy-and-europe-a-845850.html):

“Spiegel: Între timp, în concordanţă cu raportul Uniunii Europene, emis miercuri, România este sub observaţie specială şi UE rămâne profund îngrijorată. Asta, cu greu ar putea semăna cu o declaraţie de încredere. La fel ca Bulgaria, România rămâne sub observaţie din cauza reformelor din justiţie inadecvate şi a corupţiei galopante. Este tratată ca o ţară UE de mâna a doua.

Ponta: Asta nu e ceva nou (That is nothing new). Şi, faptul că aceste rapoarte bianuale ale UE există este, în primul rând, din cauza lui Băsescu”.

Fabulos! Eu, în locul lui Ponta, aş fi evitat să confirm pentru Spiegel că România este o ţară de mâna a doua! Evident, din cauza lui Băsescu! Aş fi încercat să-i spun că, în UE, nu există ţări de mâna a doua şi că rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare (căci, de ele era vorba) sunt forme de asistenţă UE pentru reforme şi nu elemente de degradare valorică a ţării noastre! Dar, ce, eu am sinceritatea lui Ponta? Aş fi minţit ineficient şi lipsit de caracter! Vorba lui Ponta referindu-se la Merkel, într-un interviu celebru, la emisiunea “Vocile Străzii”, de la Realitatea TV, din 2 septembrie 2012 (http://www.gov.ro/primul-ministru-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-vocile-strazii-de-la-realitatea-tv__l1a118169.html):

“Realizator: Nu, dar vă întreb cât de mult, că vorbim de Schengen, <<Bănuiesc că nu dna Merkel o să voteze pe 29 şi că votul oamenilor nu va fi contestat de nimeni>>. Iată că a fost contestat şi avem alt rezultat decât cel pe care l-aţi avut dvs. în vedere. Şi asemenea declaraţii, având Germania, principalul partener care are o poziţie foarte critică faţă de guvernul dvs., asemenea declaraţii nu cred că vă uşurează misiunea deloc.
Victor Ponta: Vă referiţi…, vă rog frumos să spuneţi de când este? Este singura mea declaraţie, am regretat-o imediat, am spus…
Realizator: Este de dinainte de referendum.
Victor Ponta: Am spus din acel moment că am greşit, m-am pripit – pe fond aveam dreptate, dar în diplomaţie nu ai voie să spui lucruri care chiar dacă ai dreptate nu sună bine – şi nu cred că m-aţi mai auzit de atunci ca prim-ministru ca având niciun fel de reproş public vis-a-vis de partenerii noştri europeni şi nici n-o să-l vedeţi.”

Câtă forţă, cât talent! Câtă inteligenţă, să regreţi că ai bălăcărit-o pe Merkel! Să recunoşti că ai greşit! Şi să-ţi asumi, diplomatic, eroarea arătând că nu e bine să spui chiar tot ce-ţi trece prin cap şi informând poporul USL-ist că aveai perfectă dreptate s-o bălăcăreşti pe intimată! Adică, o bălăcăreşti din nou, după ce ai spus că nu e bine s-o bălăcăreşti! Ce băiat inteligent! Şi ce bine îi reprezintă el pe cei 7,4 milioane de români, care au crezut că vor scăpa de Băsescu la chemarea lui!

Vorba lui Crinuţu (foarte necăjit că presa i se adresează folosind numele mai mic), care s-a supărat, pe 24 martie 2013, la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV, că se leagă lumea (adică, răul ăla de Băsescu) de Relu Fenechiu, băiatul cel frumos, deştept, cu ochii mari, PNL-ist şi cu dosar penal în instanţă, altminteri ministru la Transporturi! Că, de ce stă el în guvern? De-aia, că poate! Ce, zice vreo lege că n-are voie? Instanţa n-a vorbit încă, aşa că e nevinovat până vorbeşte! Eeeee! Şi, ce frumos a explicat Crinuţu, după aceea, tot în emisiunea aia, de ce nu va fi Tudor Chiuariu ministru la Justiţie, după ce va pleca de acolo, cu onor, doamna Pivniceru! Cum, de ce? Fiindcă nu vrea el, de-aia! E bine? De-aia! De ce nu vrea? Fiindcă mai are un recurs la un proces propriu şi personal şi nu vrea să fie discuţie că este ministru cu probleme în justiţie! E clar? De-aia nu vrea, bă, jurnaliştilor! Şi să nu-i mai spuneţi lui Crinuţu pe numele mai mic, da! Poftim? Chiar aşa a explicat treaba cu Chiuariu! Da, după aia, cu Fenechiu! La rând, da! În aceeaşi emisiune! Uite, luaţi de la Băsescu, dacă nu credeţi:

fenechiu 1 şi fenechiu 2 : chiuariu 1 şi chiuariu 2 (dacă vi se pare că link-ul nu redă în întregime fişierul audio relevant, după ce l-aţi ascultat o dată, apăsaţi din nou pe link).

Trăiască USL! Jos Băsescu! Jos Udrea! Jos!

Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Scurtă

Posted on March 19, 2013 by Valentin Stan

Există şi varianta lungă a acestei postări, Misterul minciunilor lui Băsescu şi bugetul comunitar-Varianta Lungă. Este postarea precedentă şi oferă o analiză mai amplă, cu explicaţii multiple pentru subiectul tratat în postarea de faţă. Ceea ce urmează în postarea din faţa dumneavoastră sunt paragrafele 21-33 din Varianta Lungă.

25% pentru români, de la Traian Băsescu, fără număr…

Şi, acum, minciuna! Mare, neaoşă, adevărată! Incredibilă! Înghiţită pe nerăsuflate de Crini, Poante şi alte acareturi ale gospodarului român, presă băsistă şi antibăsistă, academici, oengişti şi oameni de bine. Ia, să vedem! Pe 8 februarie 2013, la finalul Consiliului European, care a stabilit cifrele Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, Traian Băsescu ne-a anunţat unul din succesele sale la negocieri:

“În sfârşit, un lucru extrem de important pe care noi l-am obţinut a fost flexibilitate la politica agricolă comună, adică posibilitatea să facem transfer între pilonul unu, dezvoltare rurală, şi pilonul doi, plăţi directe, până la 25% din cuantumul alocării pe exerciţiul bugetar. Un procent foarte mare şi va fi o responsabilitate deosebită a Guvernului dacă optează pentru transferuri între cei doi piloni, că nu este puţin să iei 25% de la plăţi directe să-i duci la dezvoltare rurală sau, invers, de la dezvoltare rurală la plăţi directe. Va fi o decizie politică a Guvernului cum va gestiona din 2014 politica agricolă comună şi sumele alocate celor doi piloni ai PAC (Politica Agricolă Comună-n.mea) (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14156&_PRID=lazi)”.

Aşadar, preşedintele a anunţat că a obţinut (sigur, nu singur, au fost şi alţii, probabil, care au dorit acelaşi lucru, în negocieri) să poată face transfer între dezvoltare rurală şi plăţi directe, 25% din sumele alocate pentru dezvoltare rurală. De asemenea, poate transfera 25% şi invers, de la plăţi directe la dezvoltare rurală! Super tare! Nu o să vă povestesc aici de ce o astfel de prevedere are o importanţă covârşitoare, căci are, mă voi mărgini să spun că această flexibilitate între cei doi piloni PAC, pe asemenea sume, este un plus pentru orice ţară membră.

Pe 10 februarie 2013, într-o declaraţie pentru popor, neamuri, Crini ofiliţi şi Poante răsuflate, preşedintele tuturor românilor a venit cu nişte clarificări, inclusiv pentru a spulbera “controversele care au apărut acasă de la foarte mulţi ‘părerologi’. Ei îşi mai spun şi analişti, unii din ei, desigur”. Bravo, domnule preşedinte, puneţi-i la punct pe părerologii ăia! Măreţul preşedinte s-a referit şi la Poantele răsuflate care îi suflă în ciorbă arătând fără putinţă de tăgadă că dă lecţii, în materie de negocieri, tuturor acestora: “Aici suntem acum, iar domnii care îşi manifestă dezamăgirea ar trebui în primul rând să se bată să cheltuim banii, să probăm că putem să îi cheltuim. Uniunea Europeană nu este dispusă să aloce unei ţări nişte bani în condiţiile în care există un risc foarte mare să nu fie cheltuiţi. Sigur, sunt unii care la viaţa lor nu au negociat decât funcţii de partid. Nu au negociat cu alte state, nu au negociat pe spinarea contribuabilului din alte ţări, nu ştiu cât este de greu. Lipsa lor de experienţă o putem vedea foarte uşor în modul în care au negociat acordul cu Fondul. Aşa că îi invit să nu dea lecţii (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14159&_PRID=lazi)”.

Marele Negociator relua, pe 10 februarie 2013, expunerea succesului de a transfera 25% între cei doi piloni ai PAC, plăţi directe şi dezvoltare rurală:

“O altă prevedere care va trebui apărată este legată de posibilitatea de a transfera 25% din sumele alocate între cei doi piloni de la Politica Agricolă Comună. Este un element de flexibilitate care lasă la latitudinea statelor, dacă utilizează bani mai mulţi pentru subvenţii sau diminuează subvenţiile, plăţile directe, în favoarea dezvoltării regionale sau invers, mută 25% din banii de la dezvoltare rurală la subvenţii, la plăţi directe pentru agricultori. Aici Guvernul va lua decizie, dar vă pot spune că este, de asemenea, o discuţie care, cu certitudine, va fi parte a dezbaterilor în Parlamentul European.” Aşadar, 25% de la plăţi directe la dezvoltare rurală sau invers! Fabulos!

Sorry, erau doar 15%

Hai să vedem ce scrie în Concluziile Consiliului European din 7-8 februarie 2013, subcapitolul Flexibilitate între piloni, paragrafele 68 şi 69, pe care le citează Traian Băsescu, în calitatea sa de preşedinte, conducător al delegaţiei care a negociat termenii bugetului comunitar şi care a obţinut posibilitatea transferului a 25% între cei doi piloni PAC, atât de la plăţi directe către dezvoltare rurală, cât şi de la dezvoltare rurală la plăţi directe (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/135344.pdf); (http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/135369.pdf).

“Flexibilitate între piloni

68. Statele membre pot decide să pună la dispoziţie, sub formă de sprijin suplimentar pentru măsurile din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală-n. mea), până la 15 % din plafoanele lor naționale anuale pentru anii calendaristici 2014-2019, prevăzute în anexa II la Regulamentul privind plățile directe. Ca urmare, cuantumul corespunzător nu va mai fi disponibil pentru acordarea plăților directe.

69. Statele membre pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe în temeiul Regulamentului privind plățile directe, până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală finanțate din FEADR în perioada 2015-2020. Statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE pot decide să pună la dispoziție, sub formă de plăți directe, un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală. Prin urmare, cuantumul corespunzător nu mai este disponibil pentru măsuri de sprijin în cadrul programelor de dezvoltare rurală.”

Păi, ce făcurăm dom’le chestor? Ia, să vedem, poate transfera România 25% din fonduri între plăţi directe şi dezvoltarea rurală, ca şi între dezvoltare rurală şi plăţi directe, cum ne asigură Marele Negociator?

Dacă vorbim de transfer de la dezvoltare rurală la plăţi directe, se pot transfera (art. 69) “până la 15 % din suma alocată pentru sprijinirea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală”. Având în vedere că România se încadrează în rândul statelor UE “care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE”, ţara noastră poate acorda “un procent suplimentar de 10 % din suma alocată pentru susținerea măsurilor din cadrul programelor de dezvoltare rurală”. Aşadar, prin adunare, obţinem cei 25% de care vorbeşte Băsescu. Aici, Marele Negociator a fost corect!

Dacă vorbim de transfer de la plăţi directe la dezvoltare rurală (art. 68), România poate să aloce “până la 15 %” din plafonul său național anual “pentru anii calendaristici 2014-2019”, prevăzut “în anexa II la Regulamentul privind plățile directe”. Şi a stat! Adică, doar atât! Care 25%, dom’le chestor? Este o minciună cât casa, menită a mai atenua din eşecul vizibil al României, în negocierile pentru partea sa de buget comunitar, în exerciţiul financiar 2014-2020! A observat cineva din guvernul Ponta această teribilă mistificare? Categoric, nu! Nu m-ar mira ca viitoarele construcţii bugetare ale României să plece de la baza că guvernul poate transfera 25% de la plăţi directe către dezvoltare rurală, aşa cum i-a raportat Marele Negociator Marelui Premier!

Dacă ar fi posibil procedural, nu m-aş mira să dăm noi, românii, din buzunar, cei 10% lipsă din calculul mincinos al lui Băsescu şi lipsa de atenţie a Poantei guvernamentale, împodobite cu Crini pe toate părţile! Noroc că nu se poate, deşi resursele de prostie înmagazinate de guvernanţi în această ţară sunt inepuizabile! Oricum, mă abţin să dau sugestii incompetenţilor! Apropo, credeţi că e capabil vreun susţinător USL să înţeleagă în ce pericol de moarte e România cu asemenea guvernanţi? Cu Băsescu? La fel, cu Ponta? Eu cred că nu!

Dar, ce aţi zice dacă v-aş spune că guvernul Ponta a acţionat împotriva accelerării proceselor de convergenţă, în Politica Agricolă Comună, convergenţă atât de necesară agricultorilor români? Şi, asta, doar pentru că miniştrii guvernului, în frunte cu Ponta, impotenţi politic şi nuli, din punct de vedere intelectual, au fost incapabili să înţeleagă sensul mişcărilor politice în spaţiul comunitar şi să decripteze corespunzător mesajele partenerilor din UE? Ce ziceţi, domnilor şi doamnele, 70% din electoratul acestei ţări fără pereche?

Valentin Stan

"With stupidity the Gods themselves struggle in vain" (F. Schiller); "Why should I?" (V. Stan)

Author Archives: Valentin Stan