Privind la ultimele evenimente internaționale, din care românii nu au înţeles nimic (sau cred că au înţeles totul), te întrebi, inevitabil, dacă nu dai frâu liber maliției, acolo unde s-ar cuveni să privești îngăduitor micile tribulații ale vieții! În definitiv, nu poţi fi deștept tot timpul. Ar fi plictisitor! Și, apoi, profund inutil! Unii cărturari au impresia că esența reprezentării corespunzătoare a interesului naţional stă în inteligenţa liderului. Care devine un erou prin ea însăși! Este, aici, o axiomă etică a puterii minții. Cică, inteligenţa ar fi direct proporțională cu noblețea sufletului. Ceva de genul: un lider inteligent nu s-ar ambiționa să se bată pentru niște case, dobândite de el prin acte false, doar pentru a încasa chirii exorbitante, pe seama unor amărâți, aruncați pe drumuri din casele cu pricina! Aţi recunoscut liderul? Dacă ar fi să-l cred pe Thomas Carlyle, liderul la care tocmai am făcut referire numai inteligent nu poate fi numit. Căci, iată cum vede Carlyle pe lider, în Eroii, Cultul Eroilor și Eroicul în Istorie (Institutul de Arte Grafice “Luceafărul”, București, 1921, p. 228):
“Omul de inteligenţă în vârful treburilor: aceasta este ținta tuturor constituțiilor și revoluțiilor, dacă au vreo țintă. Căci omul cu adevărată inteligenţă, cum afirm și cred pururea, este și omul cu inimă nobilă, omul adevărat drept, omenos și viteaz. Căpătați-l pe el drept Cârmuitor, aţi căpătat totul; nu aţi izbutit să-l căpătați, chiar de aţi avea Constituții din belșug ca murele și un Parlament în fiecare sat, nimic nu aţi căpătat încă”.
Portrait of Thomas Carlyle by Florence Carlyle
E drept, noi l-am căpătat pe Iohannis! Și ne-am căpătuit! Un om “Inteligent” și plin de “compasiune” pentru soarta celor necăjiți, ar zice unii “rezistenți” din Piaţa Victoriei! Într-un cuvânt, “omenos”! Care se potrivește “perfect” definiției lui Carlyle! Problema este că, ajuns aici, intru puternic în coliziune cu domnul Confucius! Mai ţineţi minte conferinţa de presă cu Trump, din 9 iunie 2017, de la Washington, despre care v-am scris și spus atâtea, în ultimele zile? În care vine un șmecher american și îi pune o întrebare Inteligentului din România despre plătitul, din urmă, al unei pretinse datorii către America? Ia să ne amintim (https://www.whitehouse.gov/the-press-office/2017/06/09/remarks-president-trump-and-president-iohannis-romania-joint-press):
“Q Thank you. Mr. President, if you could tell us — a couple weeks ago, President Trump was in Brussels at the NATO meeting, and not only was he encouraging NATO members to pay up the 2 percent required of GDP for national defense, but he also was saying that countries, including yours, who had not paid 2 percent in the past should make up for that difference. Do you think that’s fair?
PRESIDENT IOHANNIS: I was in Brussels, and I met President Trump and I listened to his speech and I liked it. Because, you see, NATO is based on values, but it is ultimately a military alliance. And you know, military spendings are complicated and you need a lot of money, because NATO is the strongest alliance the Earth ever saw and we want to keep it that way.
So we have to spend money for defense purposes. And spending money means if you’re in an alliance, everybody has to spend money. This is called burden-sharing. And I fully agree, Mr. President, to that.”
Adică:
“ÎNTREBARE: Mulţumesc. Domnul Președinte, dacă aţi putea să ne spuneţi – acum două săptămâni, Președintele Trump a fost la Bruxelles, la întâlnirea NATO și nu numai că i-a încurajat pe membrii NATO să plătească cei 2% solicitați din PNB, pentru apărare naţională, dar a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?
PREȘEDINTELE IOHANNIS: Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut. Căci, vedeţi dumneavoastră, NATO se bazează pe valori, dar este, în cele din urmă, o alianță militară. Și, știţi, cheltuielile militare sunt complicate și ai nevoie de foarte mulţi bani, pentru că NATO este cea mai puternică alianță militară de când este Pământul și vrem s-o păstrăm așa.
Deci, trebuie să cheltuim bani pentru scopuri de apărare. Și, a cheltui bani înseamnă, dacă ești într-o alianță, că toată lumea trebuie să cheltuiască. Asta se cheamă să împarți povara. Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.
Pentru conformitate vezi intervalul dintre minutele 16:56 și 18:22.
President Trump Joint Press Conference With the President of Romania Klaus Iohannis. June 9, 2017.-27:08min
https://www.youtube.com/watch?v=IIVNh-X0M9Q
Nu intrăm în amănunte referitoare la ce este NATO și de ce o astfel de pretinsă datorie este un cretinism patentat, altminteri desființat big time de Angela Merkel, în timpul vizitei sale la Washington (vezi http://www.thetimes.co.uk/article/germany-dismisses-white-houses-intimidating-300bn-bill-for-defence-dl7dk629k). Am explicat acest lucru de mai multe ori, public, după vizita lui Iohannis în SUA. Nici nu ne vom referi la limbajul de compunere de clasa a VI-a, la generală, practicat de “Eroul” ratat al lui Carlyle, ce-i drept, într-o limbă engleză netradusă pe site-ul oficial al Președinției române (oare de ce?)!
Pur și simplu, ne întrebăm cum de n-a înţeles Inteligentul că întrebarea șmenarului american se referea la toate ţările NATO, care nu mai plătiseră 2% pentru apărare și care, acum, conform filosofiei domnului Trump, ar fi trebuit să plătească din urmă? Că Inteligentul vrea să forțeze România la asemenea plată, de-a dreptul cretinoidă, este OK! Este o afacere personală între el și poporul român, care îl consideră “Erou” și este, probabil, dispus să plătească miliarde de dolari pomană Americii! Că așa vrea el, Iohannis! OK! Dar cum poate Inteligentul să vorbească în numele Germaniei și Franței, ţări NATO aflate în aceeași situaţie ca România? Căci, întrebarea șmecherului american se referea nu numai la România, ci la toţi aliații europeni ai SUA, care nu plătiseră 2% pentru apărare.
“(…) a afirmat, de asemenea, că ţările, inclusiv a dumneavoastră, care nu au plătit 2% în trecut, ar trebui să completeze diferența. Credeţi că este corect?”
Iar, Inteligentul răspunde în numele tuturor, căci nu individualizează răspunsul la România:
“Am fost la Bruxelles și m-am întâlnit cu Președintele Trump și am ascultat cuvântarea sa și mi-a plăcut (…) Și sunt întru totul de acord cu domul Președinte referitor la aceasta”.
Afirmații făcute după ce Germania confirmase, în clar, că nu va plăti așa ceva! Ce nu a înţeles Inteligentul, aici? Capcana șmenarului american? Sau securiștii proști de la ambasada din Washington, pur și simplu, nu l-au pregătit pentru asta. Sau, omul “Omenos” și “Inteligent”, cum îl știm, prieten cu Carlyle, chiar vrea să ajute micuța Americă să se redreseze economic, sub administraţia Trump! Aici intervine Confucius, cu ale sale The Analects (Oxford University Press, 1993, Book 2, par. 17, p. 7):
“Maestrul a spus: Yu, să te învăţ despre a înţelege ceva? Când înțelegi ceva, să recunoști că înțelegi; dar când nu înțelegi ceva să recunoști că nu înțelegi – ei, asta înseamnă să înțelegi.”
Confucius
Tiii, ce simplu pare! Conform lui Confucius, Inteligentul lui Carlyle, care se întâmplă să nu înțeleagă ceva, ar trebui să vină în faţa lumii și să spună: “Vreţi să vedeţi un prost? Uitați-vă la mine!” Or, asta nu se poate! Nimeni nu ar face așa ceva, să fim serioși! Sau, poate, Confucius se referă la a recunoaște că nu ai înţeles doar faţă de tine însuți/însăți. Asta complică foarte chinezește lucrurile!
Cam aici se plasează dilema mea. Ce ţi-e și cu chinezii ăștia! Auzi, tu! Să recunoști că nu ai înţeles! Ca dovadă că înțelegi! Simplu, dar și complicat, în același timp!
Acum, cuiva, care nu înţelege prea bine întrebările din conferinţa de presă cu Trump, dar câștigă chirii exorbitante din case obținute cu acte false, am fi înclinați să-i alocăm măcar apelativul inteligenţei pecuniare, chiar dacă deposedată de componenta “omeniei” cu care asezona Carlyle inteligenţa! Căci, până la urmă, totul se reduce la vechea poveste cu banii! Că îi iei din chirii, pentru case obținute prin acte false, conform soluției date de instanța judecătorească sau îi dai din buzunarul românilor, pentru pretinse datorii la superputeri mondiale, tot despre bani vorbim! Numai că, acum, se bagă în discuţie Seneca, tocmai pentru a ne complica viaţa și mai tare. Căci, zice romanul în Dialogurile sale (Dialogues, Tome second, De la vie heureuse-De la brièveté de la vie, Paris, 1923, p. XXV-4):
“-Quelle différence y a-t-il entre moi le sot et toi le sage, si tous deux nous voulons posséder?
-Une très grande, car les richesses sont chez le sage en servitude, chez le sot au pouvoir…”
Adică:
“-Ce diferenţă este între mine prostul și tine înțeleptul, dacă amândoi vrem să ne îmbogățim?
-Una foarte mare, căci bogățiile sunt supuse înțeleptului, dar îl conduc pe prost…”
Seneca
Sau, dacă vreţi, aveţi aici transpunerea, în dialog, a proverbului latin Pecunia, si uti scis, ancilla est si nescis, domina, adică “Dacă știi să-ţi folosești banii, banii sunt sluga ta, dacă nu, îţi sunt stăpân”! Hm, să fie aici vreo legătură cu ideea exprimată, la un moment dat, de un “bogătaș” al ţării, cum că și-ar fi cumpărat mai multe case din meditații? Același om, ales în fruntea statului, fiind și cel care plimbă prin procese niște sărmani la bătrânețe, care nu vor să plece din casele ce li s-au luat prin acte false? (vezi https://media.stiripesurse.ro/other/201703/media-149036329078281300.pdf și http://www.stiripesurse.ro/de-ce-a-pierdut-klaus-iohannis-casa-din-sibiu_1187441.html).
Banii, stăpânii cui? Are Seneca o vorbă! Aceiași bani pe care Inteligentul lui Carlyle este gata să-i dea, aiurea, Americii! Sigur, nu banii lui, ci ai românilor! Ba, mai mult, ai germanilor și ai francezilor! El fiind liderul unei ţări membre a Uniunii Europene, de unde românii primesc bani tocmai din visteria germanilor și francezilor! Cum se mai închide cercul banilor lui Seneca, dom’le! Mai că îmi vine să nu înţeleg și să ies public să recunosc că nu înţeleg nimic, ca dovadă supremă a faptului că înţeleg, așa cum mă învață Confucius! Cum să faci ce a făcut Iohannis, promițând lui Trump că îi dai înapoi bani pe care nu îi datorezi? Cumva, Alfred Adler are o explicaţie (Cunoașterea Omului, Editura Știinţifică, București, 1991, p. 190):
“Un tip de om, la fel de puţin indicat pentru profesiunile care cer inițiativă, este acela dominat de un fel de slugărnicie și care nu se simte bine decât acolo unde are de dus la îndeplinire porunci”! OK, dar poruncile cui? Ale lui Trump? Deh, poate nu sunt chiar poruncile lui Trump! Când execuți, fără să clipești, poruncile Securităţii lui Ceaușescu, poate e bine să vezi mai întâi la cine se închină Coldea! Sau Maior!
Alfred Adler
Apropo, știţi de ce l-a invitat Macron pe Trump, la 14 iulie? Aţi urmărit, probabil, ceremoniile de la Paris!
FULL. President Trump to attend French National Day Parade with President Macron. 14 juillet 2017-2:14:44ore
https://www.youtube.com/watch?v=REJiqReYu2s
Nu vă voi prezenta întreaga mea teorie cu privire la mișcarea lui Macron. Doar un flavour. Trump a considerat invitația adresată de președintele francez ca fiind un fel de challenge. Într-un moment când el, Trump, a dinamitat singur toate punțile spre Europa! A vrut să fie brav! Nu a înţeles nimic și Confucius nu a apucat să-l învețe nimic! Macron l-a primit la Invalides. Nu la Versailles, la o expoziție despre Thomas Jefferson, cum l-a primit pe Putin, la o comemorare a lui Petru cel Mare! Trump a crezut că se va întâlni doar cu Macron și Brigitte! Ei bine, nu! S-a întâlnit direct cu Napoleon! O întâlnire pe care orice președinte american ar trebui să o evite, cu eleganță, în exercițiul oficial, pentru că o astfel de întâlnire este întotdeauna competitivă și mereu câștigă Napoleon! Adică, Franţa. Mai ales, la Invalides!
Emmanuel Macron accueille le président américain Donald Trump aux Invalides-28:23min
https://www.youtube.com/watch?v=U2J1i_klva8
În plus, ce ar trebui să fie scris pe prima pagină a agendei eterne a tuturor președinților americani? Niciodată, nu merge într-o vizită, pentru a participa la sărbătoarea naţională a altei ţări! Și, dacă, totuși, te prinde cutremurul în ţara aia și nu poţi pleca acasă în timp util, asigură-te că nu participi la ceremonialul de celebrare a zilei naționale în trei ţări de pe planeta asta: Franţa, Rusia și China! Mai ales, Franţa! Nu mă mir că Trump nu știe nici măcar atât! Cum nu mă miră efuziunea stângace cu care a copleșit-o pe Brigitte Macron, într-o îmbrățișare forțată, care a silit-o pe franțuzoaică să dea doi pași înapoi! Trump o îmbrăţisa, sperând că recuperează, astfel, în relaţia deteriorată cu Europa! Ghici ce? Pe Brigitte a speriat-o, iar Europa l-a văzut prost!
France: Trump pulls Brigitte Macron in for infamous tug-o-war handshake-0:36min
“Complimentul” cu iz de insultă prostească, adresat de bădăranul președinte al SUA doamnei Macron a oripilat întreaga Europă: “Vă ţineţi atât de bine (You’re in such good shape)”!
‘You’re in such good shape’: Trump to Brigitte Macron-0:35min
https://www.youtube.com/watch?v=EaqQ0uEhBsw
Adus ca elefantul în magazinul cu porțelanuri, Trump a făcut America, încă o dată, de râs! Stăpânul formal al lui Iohannis s-a dat în spectacol până la sfârșit. Puţini au observat iritarea americanului la sfârșitul trecerii în revistă a gărzii de onoare, la Invalides, când Macron l-a ocolit pur și simplu pentru a se întoarce, conform protocolului, cei doi plasându-se, câteva clipe, în direcții diferite, în plin ceremonial (vezi intervalul dintre minutele 8:54 și 9:05).
President Trump Arrives in France, Paris. Élysée Palace. July 13, 2017. Trump meets President Macron-15:37min
https://www.youtube.com/watch?v=45tMQAgK8f4
Și, dacă mai sunt unii care nu au înţeles de ce l-a invitat Macron pe Trump, la Paris, atenţie, de 14 iulie, vă mai dau un singur indiciu! Ei bine, concomitent cu prezența americanului în capitala eleganței, Macron a dat un interviu pentru Ouest France, 13 iulie 2017 (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2017-07-13.pdf):
“Q – Qu’est-ce qu’apporte l’Europe ?
R – Nous sommes le seul espace géographique aujourd’hui qui ait la capacité de la puissance, défende les valeurs démocratiques et de liberté, soit en même temps un rapport à l’égalité et aux équilibres sociaux, et qui protège les biens communs de la planète, le climat, l’éducation pour tous.
Q – L’Europe peut-elle encore compter sur les États-Unis ?
R – Nous avons besoin des États-Unis d’Amérique (…) Nous avons des différends sur le commerce. Une tentation protectionniste renaît aux États-Unis. Je souhaite qu’on défende le libre et juste commerce. Le protectionnisme est une erreur, c’est le frère jumeau du nationalisme et cela conduit à la guerre.
Adică:
“Întrebare: Ce aduce Europa?
Răspuns: Noi suntem atât singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii, cât și, în același timp, un raport al egalității și echilibrelor sociale și care protejează bunurile comune ale planetei, climatul, educația pentru toţi.
Întrebare: Europa poate conta în continuare pe Statele Unite?
Răspuns: Avem nevoie de America (…) Avem diferende asupra comerțului. O tentație protecționistă renaște în Statele Unite. Sper că va fi apărat comerțul liber și corect. Protecționismul este o eroare, este fratele geamăn al naționalismului și asta conduce la război”.
Macron-Trump, Paris 14 iulie 2017
Nu cunosc, în istorie, alte asemenea elaborări despre America, din gura unui lider francez! Nici de Gaulle nu a spus vreodată că Europa este “singurul spațiu geografic, astăzi, care are capacitatea puterii, apără valorile democratice și ale libertăţii”, excluzând, astfel, Statele Unite din zona democrației și a libertăţii, ca putere mondială. Niciun lider democratic european, în pofida tuturor diferendelor comerciale pe care le-au cunoscut europenii și americanii, nu a văzut, public, în America o ţară naționalistă, care merge pe drumul războiului, prin practici protecționiste în comerțul global! Nu că Macron s-ar aștepta la vreo confruntare armată cu SUA, pe teme comerciale, dar anatomia regimului Trump, pe care o descrie atât de plastic, nu e mai puţin demolatoare ca un asalt al Gărzii Republicane! Vă daţi seama cum privește Macron pe acel european (ghici pe cine?), care întreține, slugarnic, fantasmagoriile lui Trump, cu privire la vreo inventată datorie pecuniară a Franței faţă de America, în NATO?
Europa se desprinde de America, așa cum a zis Merkel! Iar Macron a mers mai departe decât cancelarul! Și România este, totuși, în Europa! O Românie condusă de “inteligenţa” definită de Carlyle, “îmbogățită” de Seneca și “explicată” de Adler!
Apropo, credeţi că Iohannis l-a citit pe Jacques Maritain? Are filosoful francez un panseu care i se potrivește perfect “Inteligentului” lui Carlyle, în Du Régime Temporel et de la Liberté (Desclée de Brouwer, Paris, 1933, p.103):
“Aussi bien le principal, au point de vue de l’existence dans l’histoire, n’est-il pas de réussir (ce qui ne dure jamais), mais d’avoir été là (ce qui est ineffaçable).”
Adică:
“Tot așa, cel mai important, din punct de vedere al existenței în istorie, nu este de a reuși (ceea ce nu dăinuie niciodată), ci de a fi acolo (ceea ce nu se poate șterge).”
Jacques Maritain
Iată de ce Iohannis este la Washington, Berlin sau Bruxelles! Putem noi șterge asta din istorie? Nici măcar din mintea și inima consumatorilor de presă securistă de la București, presă care îl ridică în slăvi, pentru că “a fost acolo”! Nu contează dacă și ce “a reușit”. Și nici dacă, așa cum ne învață Confucius, Iohannis nu l-a înţeles bine pe Maritain! Eu, unul, cred că nici nu l-a citit pe bietul Jacques cel evlavios! De altfel, Inteligent cum zice Carlyle și Priceput la Bani cum ni-l arată Seneca, Iohannis al nostru se plimba, odată, cică, pe o străduță mai dosnică din Londra, când ce să vezi…Dar, nu-i mai bine să-l lăsăm pe Dave Allen să vă povestească? Enjoy!
