Monthly Archives: September 2013

Penibilul Domn Ponta şi Regatul „Chiloţeilor” Împietriţi!

Posted on by
13

ponta-crin2

Ştiu, pare ciudat să încercăm a înţelege de ce ne merge atât de prost! În fapt, suntem o naţiune de băieţi şi fete care se împuşcă în cap, fie şi pentru o simplă şicană în traficul rutier! Nu-i vorbă, se mai împuşcă şi alţii în cap! De pildă, ruşii! Dar, numai după o dezbatere aprinsă, cu privire la Critica Raţiunii Pure de Immanuel Kant! Stând la coadă la bere! La ruşi, până şi băutorii de bere l-au citit pe Kant! (vezi http://www.antena3.ro/externe/o-dezbatere-despre-filosofia-lui-kant-a-degenerat-in-scandal-un-barbat-a-fost-impuscat-in-cap-227938.html).

Nu, nu e glumă! Compensăm, însă, cu brio! La noi, până şi un oltean a ajuns în conducerea Camerei Deputaţilor! Ştiu, ştiu, asta este discriminare! Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării mă va amenda! Greşesc, nu pe mine, pe domnul Zgonea! Cum, care Zgonea? “Prietenul lui Mihai Viteazul”! Aţi uitat? Preşedintele Camerei Deputaţilor, care a apucat să spună cuvintele magice pe 16 septembrie 2013! Unor copii din Brazi, care erau presupuşi a începe şcoala! Dar, care, după ce l-au auzit pe Zgonea, PSD-ist de frunte, cred că au renunţat la studii! Dacă un oltean ca el, nu orice oltean, a reuşit să ajungă atât de sus, la ce mai e nevoie de alfabet? Zău, iată cuvintele PSD-istului, conform jurnalul.ro: “Uitaţi-vă, eu, oltean, am ajuns preşedintele Camerei Deputaţilor” (http://jurnalul.ro/stiri/observator/valeriu-zgonea-oltean-651674.html).

Şi, ca să demonstreze că nu l-a citit pe Kant, a adăugat băgându-l şi pe Victor Viorel Ponta acolo unde îi este locul: “După istoria cu preşedintele Nicolae Ceauşescu, ştiţi foarte bine că era greu pentru un oltean să urce într-o funcţie publică, având această istorie în spate. Astăzi sunt doi olteni care sunt la conducerea statului român: Victor Ponta, premierul României şi subsemnatul, cu votul tuturor parlamentarilor, preşedintele Camerei Deputaţilor”. Cam ăsta este nivelul conducătorilor! Mai ales ruşii, amatori de bere şi cititori de Kant, pot să observe uşor care este nivelul poporului cu asemenea conducători!

“Sculaţi, voi oropsiţi ai vieţii”! Parlamentul s-a mutat în mină!

E timpul să lămurim foarte clar câteva lucruri. L-am văzut pe Victor Viorel Ponta (îmi place să-i zic pe nume, exact aşa cum îi zice mentorul său de suflet, cu care se înjură toată ziua, absolut patetic, Traian Băsescu), în interviul oferit B1 TV, pe 16 septembrie 2013. O prestaţie lamentabilă, ca om şi ca demnitar! Extrem de utilă din perspectiva dezvăluirii intereselor obscure ale unui partid năşit în aburul pestilenţial al FSN-ismului şi gata să distrugă România, la nevoie, doar pentru a proteja interesele unei clici de profitori politici! Sigur, atunci când o clică de acest tip îşi alege în frunte un monument de infantilism, din categoria “oltean de calibrul lui Zgonea”, infantilul va face toate greşelile din manual! No wonder! Să dăm filmul poveştii!

Dornic să iasă din conul de umbră în care se vârâse pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, Ponta s-a deplasat fulger la faţa locului, pentru a profita de protestul minerilor baricadaţi într-una din galerii! Nu acceptau să iasă până la venirea notabilităţilor de la Bucureşti! Venire ce ar fi trebuit să coincidă cu foc verde pentru proiectul Roşia Montană Gold Corporation! Ponta a venit procedând la cea mai tembelă “mineriadă” din istoria “mineritului” prin măruntaiele statului de drept din România!

Dacă obiceiul locului era, până acum, ca statul să fie “minerit”, prin forţă, de minerii veniţi în trombă la Bucureşti, de data asta a mers Bucureştiul la mineri, pentru a se pune la dispoziţia acestora! Căci ce grăieşte infantilul Ponta, analfabet juridic şi în ale statului de drept? Pur şi simplu, anunţă că Parlamentul nu mai legiferează în deplinătatea dreptului şi a rolului democratic şi constituţional, ci în virtutea arbitrariului, abuzului  şi incompetenţei reprezentate de şeful guvernului.

Parlamentul este, practic, luat prizonier, de un grup de  33 de mineri, care nici măcar nu se deplasaseră la Bucureşti cu bâtele, ca pe vremea lui Miron Cozma. Care Cozma, nici în visurile de maximă putere, avută în fruntea minerilor, nu ar fi contemplat o asemenea victorie, ca cea a aducerii unei comisii parlamentare în minele din Valea Jiului! Nicio problemă, ce nu au reuşit ortacii lui Cozma, a “dăruit” Ponta, fără să clipească, în cea mai patentată demonstraţie de impotenţa intelectuală, oportunism politic, demagogie abjectă şi anulare a statului de drept, din câte a cunoscut ţara împuşcaţilor în cap, pe motiv de trafic rutier! Iată cuvintele celui pe care românii îl consideră un bun conducător, potrivit sondajelor de opinie:

“Eu le-am promis că se face comisia şi îi aducem pe toţi din comisie aicea (sic!), să vorbească cu ei şi să vadă aicea (sic!), să decidă dacă susţin sau nu proiectul! Dar, nimeni n-are voie, când nu ştie ce viaţă au oamenii ăştia, să zică nu! Trebuie să-i aducem aici, le-am promis şi o să mă ţin de cuvânt!” (ascultă file audio* 13ponta-rosia montana-1aduce comisia parl in mina-2nu e voie sa zici nu15sep).

Şi, când marinarii de pe fregata Ferdinand se vor baricada la bord, cerând arborarea pavoazului la cârmă, nu la catarg, prin lege votată în Parlament, vom duce Parlamentul să legifereze pe mare? Şi, când producătorii de pepeni vor dori să vândă pepenii drept icre negre, prin lege votată în parlament, vom duce Parlamentul în piaţă? Cu siguranţă, oamenii de la Roşia Montană au tot dreptul să fie îngrijoraţi pentru locurile lor de muncă, dar solicitarea făcută de ei s-a referit, exclusiv, la o discuţie cu liderii politici ai ţării, la faţa locului!

Ponta, însă, a promis că va aduce întreaga comisie a Parlamentului în mină! De când comandă şeful Guvernului, Parlamentului? Cum îşi permite acest perfect analfabet în legile ţării să declare ritos că „nimeni nu are voie să spună NU?” Fie şi pentru că nu ştie suficient! De când comandă el parlamentarilor, tuturor parlamentarilor, nu numai celor din partidul lui Oprişan, cum să voteze? Până unde poate duce batjocura la adresa acelor oameni nefericiţi de la Roşia Montană, care au crezut în el, personajul cu numele de Ponta:

„Le-am promis, le-am promis că ne întoarcem aici cu comisia specială şi că fiecare parlamentar îi va asculta şi pe ei (…)”(ascultă file audio* 13ponta-rosia montana-0aduce comisia parl in mina15sep). Dar, fiecare cetăţean român are o doleanţă în faţa unui proces legislativ! Sunt milioane de nemulţumiţi în România, cu privire la diverse alte proiecte de lege, care aşteaptă votul final în Parlament! Ducem Parlamentul la discuţii individuale cu fiecare protestatar sau nemulţumit? Sau ne oprim doar la Roşia Montană?

Udrea şi cu Ludovic ne-au furat şi nu un pic!

Pe bună dreptate, liberalul Ludovic Orban a reacţionat dur, pe 16 septembrie 2013, la exprimările, din poarta minei, ale PSD-istului Ponta:

„Ieri, privindu-l pe Ponta, l-am văzut aievea pe Ion Iliescu al anilor ‘90, mulţumind minerilor după reprimarea brutală a Pieţei Universităţii. Este adevărat că nu avea decât casca (nou-nouţă, de altfel ca şi toţi ceilalţi aşa-zişi mineri, care nu mai sunt mineri din 2006) nefiind dotat şi cu lămpaş sau bâtă. Este adevărat că nu a adus minerii la Bucureşti, dar a făcut un lucru mult mai grav: a promis minerilor că îi ia pe parlamentari de guler şi îi aduce să voteze în mină. Este adevărat că nu a înfierat cu mânie proletară protestatarii din Piaţa Universităţii, însă a făcut un lucru şi mai grav, afirmând: ‘nimeni nu are voie să spună nu’” (http://www.b1.ro/stiri/politica/ludovic-orban-votez-orice-mo-iune-de-cenzura-impotriva-lui-ponta-acest-hibrid-nereu-it-intre-nastase-si-iliescu-foto-65444.html).

Orban a enunţat singura idee valabilă, care putea veni în mintea oricărui om normal, care ar fi asistat la tâmpenia guvernamentală de la Roşia Montană: „Îl anunţ, pe această cale, pe domnul Ponta că voi vota orice moţiune de cenzură se va depune împotriva cabinetului său şi că voi face toate demersurile posibile pentru a îmi convinge colegii liberali că acest hibrid nereuşit între capitalismul lui Năstase (vezi PETROM, ALRO, BECHTEL etc.) şi comunismul lui Iliescu trebuie să plece din fruntea guvernului României”. (http://www.b1.ro/stiri/politica/ludovic-orban-votez-orice-mo-iune-de-cenzura-impotriva-lui-ponta-acest-hibrid-nereu-it-intre-nastase-si-iliescu-foto-65444.html). Evident, nu era vorba de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern cu liberali în el! Ci, împotriva unui guvern din care liberalii s-ar fi retras!

A urmat o nouă şi teribilă greşeală din partea lui Ponta! Cu multiple semnificaţii. Întrebat, pe 16 septembrie 2013, cu privire la propria evaluare legată de afirmaţiile lui Orban, Ponta a declarat la B1 TV: „Ludovic Orban şi Elena Udrea sunt cei doi oameni care se mai trezesc din când în când şi, pe facebook, dau jos guverne (…)”! (ascultă file audio* 13ponta-b1tv-orban asociat cu udrea16sep). Atenţie, Ludovic Orban este asociat cu Elena Udrea! Ponta nu răspunde punctual la întrebarea care se referea, strict, la părerea pe care o are despre declaraţiile lui Orban! Îl asociază, direct, pe Orban cu Udrea, un om politic de la PDL, cu care PNL şi, mai ales, Ludovic Orban s-au aflat mereu în conflict deschis!

Dar, ce urmează este extrem de interesant. Fiindcă Ponta adaugă: „Ştiţi ce mă supără? (…) Eu încă plătesc acum şi o să mai plătim mulţi ani, contractele frauduloase, hoţiile şi prostiile pe care le-a semnat şi Orban cu Iordache, cu Romstrade, pe care le-a  semnat şi Udrea cu Romstrade… Deci, eu, acuma (sic!), plătesc şi, când îi văd cât timp au oamenii ăştia să scrie pe facebook, după ce ne-au dat găuri de sute de milioane de euro, amândoi, mă gândesc că viaţa politică e frumoasă, dacă scapi nepedepsit”. (ascultă file audio* 13ponta-b1tv-orban-contracte cu romstrade16sep).

Ce remarcăm? Ponta, care reacţiona dur când vreun liberal mai nesupus îl critica, nu cere niciun fel de măsuri punitive împotriva lui Orban, pentru atacul acestuia la adresa sa! Face, însă, altceva! Teribil de important! Îl asociază pe Orban cu Udrea şi îi declară hoţi pe amândoi! De la Hitler şi Goebbels încoace, tactica de manipulare prin asociere a dat rezultate perfecte asupra opiniei publice. La Hitler, a existat o „mică” problemă, pentru că s-a aflat în război, în acelaşi timp, şi cu bolşevismul rusesc, şi cu societatea capitalistă de tip american. Or, era greu să explici opiniei publice că ai dreptate în acest război, de vreme ce luptai cu doi inamici, care erau şi inamici între ei doi! Oamenii puteau să nu priceapă! Aveai nevoie de o platformă, care să-i unească, în mentalul colectiv, pe cei doi inamici, pentru ca tu să ai o argumentaţie coerentă împotriva lor! Platforma comună, găsită de Hitler, a fost dată de invocarea evreilor şi de antisemitism! Fiindcă, simplu, şi capitalismul american, şi bolşevismul rusesc erau produse ale evreilor, în filosofia nazistă a „adevărului”! Bingo! Mission accomplished!

Aţi văzut ce simplu e? Aşadar, tu, Ponta, ai doi duşmani care se luptă între ei? Da! Vrei să lupţi cu amândoi? Da! Atunci, fii atent! Unii oameni se vor întreba dacă ai dreptate, de vreme ce te confrunţi cu inamici ce luptă între ei! Cum poţi fi duşmanul lor, de vreme ce ei înşişi se duşmănesc între ei? Complicat! Ia să vedem! Cine sunt cei doi duşmani? PDL şi PNL! Naşpa, fiindcă ăştia doi se duşmănesc ireductibil între ei! Ai o platformă comună, care să-i unifice şi care să-ţi ofere un motiv unic, pentru a lupta împotriva lor? Da! Fură amândoi! Hai, să le dăm un nume: Udrea şi Orban! Uraaaaa! Problema e rezolvată! Ooops! Stai aşa! Parcă, tu, Ponta, nu erai în război cu PNL!

Alba, neagra, cu prezidenţialele lui Crin!

Ei, de aici începe demonstraţia acestui studiu! Da, aparent, PSD şi PNL sunt aliaţi! Zău? Hai să vedem! Mai întâi, să remarcăm un lucru! Crin Antonescu, după constituirea USL, nu a acuzat niciodată un fost sau actual ministru PSD de hoţie! Orban este fost ministru liberal. Ai putea crede că Ponta e supărat pe Orban şi se răzbună şi el cum poate! Atenţie! Acuzaţia de hoţie e gravă şi dacă spui că Orban a furat jetoanele de la masa de joc, în hotelul de pe malul mării unde şi-a făcut vacanţa! Dar, nu! Ponta îl acuză pe ministrul Orban de hoţie! Adică, acuză, direct, PNL! Unii vor spune că extrapolez! Sau că exagerez! Le voi răspunde că nu mi s-a întâmplat niciodată să ratez vreo demonstraţie! Iată ce declara Ponta, în acelaşi interviu pentru B1 TV, din 16 septembrie, cu privire la susţinerea PSD pentru candidatul liberal la prezidenţiale, Crin Antonescu:

„PSD e absolut hotărât să-şi menţină decizia, pe care am luat-o în Congres, de a avea candidat USL, candidat Crin Antonescu. Dacă Crin Antonescu, poate a spus-o la supărare, dar dacă a vorbit serios şi îşi menţine decizia de a nu mai dori sprijinul PSD, sigur că, în acel moment, trebuie să ne gândim pe cine susţinem!” (ascultă file audio* 13ponta-b1tv-crin a zis ca nu are nevoie de psd pt presedinte-ok16sep).

Tare, nu? Ia să vedem! Aflăm de la Ponta că Antonescu a luat „decizia de a nu mai dori sprijinul PSD”! O fi luat-o la „supărare” şi atunci îl iertăm, dacă renunţă la ea, evident! Altfel, pa, domnul Crin! Super corect! Numai că avem o mică problemă! CRIN NU A SPUS NICIODATĂ CĂ RENUNŢĂ LA SUSŢINEREA PSD! Aici, Ponta se dă de gol din nou, arătând că vorbeşte dintr-o strategie anticipativă, bine pusă la punct de PSD, pentru confruntarea finală cu PNL, la prezidenţiale. Exact aşa cum atacul la miniştrii liberali, acuzaţi că fură/au furat în funcţie, este parte a strategiei electorale pentru euro-parlamentare, de asociere a PNL cu PDL, prin furt!

În cele mai dure exprimări ale sale, cu privire la susţinerea PSD pentru candidatura sa la prezidenţiale, Crin Antonescu a zis doar atât:

„Dacă eu, în 2014, sunt în situaţia unui fel de obiect, de păpuşă, pe care, dacă vrea, îl pune PSD, dacă nu, nu, atunci nu mai candidez. Dacă aş fi în 2014 în situaţia să depind de bunăvoinţa PSD sau a cuiva din PNL, nu mai candidez. Preşedinţia României e decisă de cetăţeni!” (http://www.b1.ro/stiri/politica/crin-antonescu-daca-in-2014-as-fi-papusa-psd-ului-la-prezidentiale-nu-a-mai-candida-daca-nu-ma-sus-in-sanatate-i-la-revedere-65477.html).

Nu spune nicăieri că a renunţat la susţinerea PSD! Spune doar că nu va accepta să fie „păpuşa” cuiva, fie a PSD fie a PNL! Asta, pe 16 septembrie! Iar pe 13 septembrie:

„Tot PSD-ul trebuie să înţeleagă un lucru şi anume că primul ministru pesedist şi PSD-ul duc o viaţă bună cu aliatul lor PNL şi Antonescu, nu pentru că ne-ar tremura chiloţeii că nu o să mă mai susţină la prezidenţiale, ci pentru că acest guvern trebuie să reuşească şi pentru că trebuie să-şi respecte cuvântul faţă de români. Dacă pot înţelege asta, va fi bine, dacă nu, nu mă vor susţine la prezidenţiale, multă sănătate şi mulţumim pentru colaborare!” (http://www.gandul.info/politica/antonescu-despre-relatia-cu-psd-nu-ne-tremura-chiloteii-ca-nu-o-sa-ma-sustina-la-prezidentiale-11329189).

Spune undeva, aici, că el, Crin Antonescu, renunţă la susţinerea PSD pentru prezidenţiale? Nu, spune doar că, în cazul în care PSD nu înţelege obiectivele asumate în faţa românilor şi, în consecinţă, nu îl va susţine la prezidenţiale, atunci, pa! Se referă la voinţa PSD de a nu-l susţine, nu la voinţa sa de a renunţa la acea susţinere! Aşadar, ce vorbeşte Ponta? Vorbeşte dintr-o strategie PSD, pregătită pentru viitor, pentru desprinderea de PNL şi trecerea la atac masiv împotriva liberalilor! Trădarea PSD-istă, ultima etapă, este pregătită meticulos şi eficient!

Să vă mai arăt ceva! Ne amintim cu toţii ieşirea Olguţei Vasilescu, PRM-ista de serviciu din PSD, din 13 septembrie 2013, când a ameninţat direct că PSD s-ar putea să nu-l mai susţină pe Antonescu la prezidenţiale mizând chiar pe candidatura lui Ponta: „Premierul Victor Ponta e înaintea lui (a lui Antonescu-n.n.) în sondaje. Nu poţi să nu ţii cont de un partid care, de mulţi ani, de foarte mulţi ani, este primul pe scena politică. Iar liderul său este primul, în sondaje, dintre posibilii candidaţi prezidenţiali. Eu m-am referit la protocolul USL, în care se stipulează foarte clar că va fi candidat la preşedinţie cel care este primul în încrederea electoratului! Nu ştiu cum să vă spun, Crin Antonescu e un pic mai în spate!” (ascultă file audio* 13olguta vasilescu-3protocolul usl il indica pe ponta presedinte13sep).

Victor Viorel Ponta, a negat, chiar în ziua cu pricina, că va candida, a zis că „nu e cazul”, mulţumindu-i Olguţei Vasilescu pentru varianta avansată! Vă invit să zăbovim puţin asupra formulei doamnei Vasilescu: „Eu m-am referit la protocolul USL, în care se stipulează foarte clar că va fi candidat la preşedinţie cel care este primul în încrederea electoratului”!

Un protocol pentru eternitate! Pentru eternitatea PSD, evident!

Şi să ne uităm în Protocolul USL, în care se face, într-adevăr, referire la un sondaj de opinie, care să stabilească cine va da candidatul pentru preşedinţie! Articolul 6.1.2.:

„Candidatul Alianţei pentru funcţia de Preşedinte al României va fi persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional, realizat prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor 4.2.6.”

Dar ce scrie la 4.2.6.? Mai întâi, titlul generic este la 4.2.6.: „Modalitatea de realizare a sondajelor de opinie”. Iar, la 4.2.6.1 scrie clar: „Sondajele de opinie vor fi realizate în perioada mai-iulie 2011”! Foarte tare! Ce aflăm? Că, pentru desemnarea candidatului USL la funcţia prezidenţială, se fac, într-adevăr, sondaje! Dar când? În mai-iulie 2011! Atunci s-a stabilit cine va candida la prezidenţiale! Logic, dacă nu ar fi aşa, ce rost ar mai fi avut să convoci congresele formaţiunilor componente ale USL, pentru a valida candidatura la prezidenţiale a lui Crin Antonescu, dacă protocolul USL ar vorbi de un sondaj decisiv, în acest sens, undeva, în preajma alegerilor, aşa cum susţinea Vasilescu?

Dar de ce susţine Vasilescu asta, acum? În afara protocolului USL, după cum se vede? Şi de ce neagă Ponta o eventuală candidatură a sa la prezidenţiale? Minte Vasilescu? Minte Ponta? Sau mint amândoi? Vasilescu, atunci când invocă protocolul USL, pentru a-i face loc lui Ponta la prezidenţiale, în detrimentul lui Antonescu? Şi Ponta, atunci când spune că nu este interesat? Hai să vedem cât de interesat este Ponta şi lămurim traseul minciunii! Pe 7 iunie 2013, la emisiunea Ora de Vârf, pe România TV, premierul a rostit câteva gânduri fabulos de importante pentru discuţia noastră! Atenţie, încă în iunie 2013! Mult înaintea Olguţei Vasilescu! Iată:

„Realizator: În această perioadă vă gândiţi să parafaţi cumva un protocol prin care să susţineţi candidatura lui Crin Antonescu la Palatul Cotroceni. De ce este nevoie să semnaţi un act? Are Crin Antonescu prin acest act, garanţia că USL îl va susţine?
Victor Ponta: Da. Cred că are această garanţie.
Realizator: Nu era de ajuns cuvântul dumneavoastră? Pentru că deseori aţi spus că-l susţineţi.
Victor Ponta: Era de ajuns, dar în acelaşi timp în acordul USL există o formulare, eu am făcut-o, ştiu foarte bine, care spunea: cel mai bine clasat în sondaje merge la preşedinţie, celălalt partid dă funcţia de prim-ministru. Acum, prin natura faptelor, să zic, eu sunt în funcţia de prim-ministru. Nu mai intru în competiţie dacă sunt mai bine plasat în sondaje sau mai prost plasat în sondaje decât domnul Antonescu. Eu am ieşit din această ecuaţie pe care o scrisesem în acord. Şi atunci, pe cale de consecinţă, PNL este partidul din alianţă care va propune candidatul, iar din PNL, evident, prin deciziile luate… Ideea a fost însă următoarea: nu doar de a reafirma foarte clar că este Crin Antonescu candidatul USL, ci prin ceea ce vrem, acel amendament la acord, vrem să arătăm faptul că îşi va face Crin Antonescu o echipă din PSD-işti, PNL-işti şi oameni din afara USL-ului, o echipă care construieşte programul politic al candidatului Crin Antonescu, un program care să cuprindă şi aşteptările PSD-ului şi ale PNL-ului şi sigur, ale unor largi categorii de persoane.” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-ora-de-varf-romania-tv__l1a120172.html).

La acel moment, Ponta dorea un act adiţional (“amendament”) la protocolul USL! Interesant! Ca să întărească sprijinul pentru Antonescu la prezidenţiale, zicea el. Dar, de ce era nevoie de reînnoirea sprijinului la prezidenţiale pentru Antonescu, de vreme ce tot Ponta recunoştea că protocolul USL tranşase problema?

“(…) în acordul USL există o formulare, eu am făcut-o, ştiu foarte bine, care spunea: cel mai bine clasat în sondaje merge la preşedinţie, celălalt partid dă funcţia de prim-ministru. Acum, prin natura faptelor, să zic, eu sunt în funcţia de prim-ministru. Nu mai intru în competiţie (…)”

Alors? Răspunsul e mai jos: “Ideea a fost însă următoarea: nu doar de a reafirma foarte clar că este Crin Antonescu candidatul USL, ci prin ceea ce vrem, acel amendament la acord, vrem să arătăm faptul că îşi va face Crin Antonescu o echipă din PSD-işti, PNL-işti şi oameni din afara USL-ului, o echipă care construieşte programul politic al candidatului Crin Antonescu, un program care să cuprindă şi aşteptările PSD-ului şi ale PNL-ului şi sigur, ale unor largi categorii de persoane.”

Alo, domnu’ Crin! Aveţi echipă? Deci, aveţi! Mă bucur! Atunci, luaţi-o pe-asta!

Wow! Aşadar, un amendament, în care să se scrie cum şi din cine îşi va face Antonescu echipa? Echipă din care să facă parte PSD-işti? Şi care să răspundă „aşteptărilor PSD-ului”? Wow, again! Păi, obiectivele USL se concretizează în programul de guvernare! Crin Antonescu nu a pus nicio condiţionare premierului Ponta, din acest punct de vedere! E drept, miniştrii liberali sunt propuşi de PNL, dar premierul îi poate accepta sau respinge, iar ecuaţia guvernamentală se bazează pe algoritmul politic convenit tot prin protocol! Ce legătură are asta cu echipa prezidenţiabilului Crin Antonescu şi, apoi, a preşedintelui Crin Antonescu?

Echipa preşedintelui este o treabă personală a sa, în toate democraţiile consolidate din lume, unde se aleg preşedinţi! Echipa prezidenţiabilului este tot o treabă personală a sa, independent de susţinerea USL în alegeri! Preşedintele nu este condiţionat de nimeni. Programul USL este programul premierului! Preşedintele nu are un program USL! Aşadar, ce sunt alea „aşteptările PSD-ului”?

Incredibil ce au vrut să facă băieţii ăştia! Ceva de genul, „dragă Crin, dacă vrei să fii preşedinte execuţi întocmai şi la timp!” Ceea ce Antonescu nu a încercat, niciodată, să-i impună premierului, deşi ar fi avut temei (contestabil), în baza programului de guvernare USL, validat de parlamentul majoritar USL! Nici nu a încercat, fiindcă ar fi fost imoral, anticonstituţional şi mizerabil! PSD nu a ezitat, însă, să emită asemenea idei! Culmea, le-a emis prin vocea lui Ponta, care, „ingenuu” cum îl ştim, deşi recunoştea că protocolul USL l-a scos din cursa pentru prezidenţiale, vorbea, cu nonşalanţă, despre aşa ceva:

„Pe de altă parte, avem în jurul nostru echipe, echipa mea guvernamentală sau a PSD, echipa PNL şi avem o presiune pentru că în fiecare zi, uneori chiar şi dumneavoastră, în fiecare zi auzim că PSD nu o să-l susţină pe Antonescu, că Ponta să candideze nu ştiu unde, că PNL vrea să nu-l mai susţină pe Ponta, aşa încât, mai mult pentru colegii noştri, nu pentru mine şi pentru Crin, orice moment în care ne reconfirmăm acest angajament este necesar. Eu cred că am răspuns de vreo cinci mii de ori la întrebarea dacă-l susţin pe Crin.” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-ora-de-varf-romania-tv__l1a120172.html).

Opaaaa! Păi, stai aşa! Aşadar tu ai, ca premier, “echipa ta PSD”? Există şi o echipă PNL? Păi, nu spuneai, domnul Ponta, că, pentru dumneata, nu există PSD şi PNL, există doar guvernul României? Este clar că, atunci când spune echipa PSD, altceva decât PNL, domnul Ponta nu se referă la guvern! Şi cum, “amendamentul” ăla, prin care voia să-i bage pe gât lui Antonescu pe PSD-ii lui, ceea ce Crin nu a încercat niciodată cu premierul, era necesar doar aşa, din plăceri nevinovate, ca între amici? Nu că ar fi fost, în realitate, nevoie de el? Şi spune premierul:

“Victor Ponta: De aceea vor fi şi oameni de la PSD, poate nu voi fi eu direct că nu-mi permite timpul, dar vor fi oameni de la PSD care vor spune, domnule Antonescu fişa postului de preşedinte, cum va ieşi de altfel şi din modificarea Constituţiei actuale, nu mai cuprinde politica fiscală. Deci nu spuneţi, cum au spus toţi preşedinţii până acum, eu sunt pentru impozit mare sau impozit mic. Asta este treaba Parlamentului.
Marius Niţu: Deci va fi un fel de filtru pentru acel program ca să….
Victor Ponta: Nu doar un filtru. Dacă vreţi, vom încerca, aşa cum am făcut programul de guvernare al USL, unde chiar acela era, de guvernare era chestiunea cu 16%, noi PSD nu am vrut cotă unică, dar PNL a spus că ţine, este important pentru noi, hai să o punem în programul USL. La fel va face şi Crin. Programul lui de preşedinte va ţine cont şi de ce vrea PSD şi de ce vrea PNL şi PC şi sigur şi alte categorii, pentru că spre deosebire de un guvern ca cel pe care-l conduc şi toate guvernele, care până la urmă reprezintă o majoritate politică, USL preşedintele va trebui să reprezinte pe toată lumea. Şi deci Crin va trebui să aibă în programul politic şi ce face pentru minorităţi, care este poziţia preşedintelui pentru minorităţi, care este poziţia preşedintelui pe politică externă. Deci vorbesc aici de un program de preşedinte.” (http://www.gov.ro/premierul-victor-ponta-a-participat-la-emisiunea-ora-de-varf-romania-tv__l1a120172.html).

Dragi români, nu fiţi trişti! V-aţi întors la FSN-işti!

Absolut incredibil ce debitează acest penibil! Descrie, practic, imaginea „marionetei”, „păpuşii” perfecte, exact ce a respins a fi Antonescu, în chiar aceste zile: “De aceea, vor fi şi oameni de la PSD, poate nu voi fi eu direct că nu-mi permite timpul, dar vor fi oameni de la PSD care vor spune, domnule Antonescu fişa postului de preşedinte, cum va ieşi de altfel şi din modificarea Constituţiei actuale, nu mai cuprinde politica fiscală. Deci nu spuneţi, cum au spus toţi preşedinţii până acum, eu sunt pentru impozit mare sau impozit mic. Asta este treaba Parlamentului”.

Ce troc mizerabil! Adică, băi, liberalilor, noi am acceptat aiureala aia a voastră de impozit de 16%, acum tu, Crin, dă aici cu băţul că, daca te susţinem la prezidenţiale, execuţi ce vrem noi, întocmai şi la timp: “Dacă vreţi, vom încerca, aşa cum am făcut programul de guvernare al USL, unde chiar acela era, de guvernare era chestiunea cu 16%, noi PSD nu am vrut cotă unică, dar PNL a spus că ţine, este important pentru noi, hai să o punem în programul USL. La fel va face şi Crin. Programul lui de preşedinte va ţine cont şi de ce vrea PSD (…)”

Ei, aţi înţeles? PSD-ii mai bătrâni şi-or fi dat seama că nu merge mizeria cu amendamentul! Şi, acum, apare Olguţa Vasilescu! Din nou cu povestea procentelor din sondaje, unde Ponta e mai bine plasat ca Antonescu! Acum, când Antonescu a ieşit, rău de tot, din rând, în chestiunea Roşia Montană! Iar Ponta zice, nu, nu, nu, nu vreau preşedinte! Iar eu sunt presupus a înghiţi această gogoaşă fetidă, marca FSN? Nu prea cred!

Că Ponta minte, aşa cum respiră, nu mai este un secret nici pentru populaţia de pe Gangele inferior! Zilele PNL sunt numărate la guvernare şi nu numai! Despre strategia PSD de demantelare a liberalilor s-a scăpat Ponta pe 16 septembrie, când l-a pus pe Orban în aceeaşi oală cu Udrea şi i-a declarat pe amândoi hoţi! Scenariul plauzibil şi dezastruos, pentru România, este acesta: Liberalii vor fi “masacraţi” la euro-parlamentare! PSD-ul va avea candidat propriu la prezidenţiale, va câştiga şi va numi premierul, în baza solicitării unei majorităţi parlamentare formate în afara PNL! End of story!

Ar mai fi câteva scenarii mai bune pentru România! Dar ele depind de cât de repede se dezmeticeşte Crin Antonescu pentru a ieşi din USL şi pentru a-şi reface platforma politică în bătălie deschisă cu FSN-ismul şi FSN-ul lui Ponta!

Din păcate, românilor le lipseşte o componentă esenţială a civismului, dar şi a unităţii naţionale. Se numeşte “solidaritate” şi o găsiţi invocată în declaraţii politice sforăitoare! Niciodată pe “terenul” acţiunii politice sau civice! Poate veţi înţelege ceva din filmuleţul de mai jos! Nu-l recomand susţinătorilor PSD! Sper ca liberalii să înţeleagă ceva din el! În afara celor două categorii, toată lumea e bine venită! După cum vedeţi, eu m-am debarasat de apelativul USL! Şi, sincer, îi aştept pe liberali înapoi, în ţara lor! Cu Orban, cu Tăriceanu, cu Antonescu! “Echipa PSD”, cu Ponta, Oprea şi Oprişan, cred că trebuie să rămână acolo unde îi este locul! Până în gât! Fără liberali! Filmul, vă rog!

http://www.youtube.com/watch?v=6c7uDVQQKaE

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Securitatea lui Ceauşescu şi Frăţia Băsescu-Assad mai Tari ca Alianţa României cu America

Posted on by
47

base-bashar-obama 2

Este 11 septembrie! O zi de pioasă rememorare! Am ascultat speech-ul lui Obama, în această dimineaţă, la ora 4:00 (ora României)! Mulţi români erau prea şocaţi de acel 2-0 administrat de ieniceri, pe câmpul de la “Călugăreni”, din Arena Naţională, ca să mai aibă grija lui Obama! Sau a lumii! Sau a sutelor de copii gazaţi la Damasc de cel mai abominabil regim al acestui secol! Aşa că, firesc, dormeau obosiţi, după şocul de aseară!

Înfrângerea a fost cam usturătoare, dar nu am nicio îndoială că o vom prezenta ca pe o victorie, exact aşa cum am procedat cu privire la anul 1595, când Mihai zis Viteazul, pe la noi, a suferit o înfrângere similară. Tot din partea lor! Nu-i vorbă, noi învăţăm despre victoria românească de la Călugăreni în manualele de istorie! Nici vorbă de înfrângere! Aşa a lăsat, cu limbă de moarte, Nicolae Bălcescu! Şi a ţinut până azi! Şi va mai ţine ceva sute de ani de acum încolo!

Vorba lui Putin: “Kerry este un mincinos”! Oooo! Mai bine să fiu atent! Nu te joci cu patriotismul născut pe minciună al românilor! Avem şi statuie la Universitate! A lui Mihai Viteazul! Cu securea în mână, ca la Călugăreni, de unde s-a retras fugind, după ce i-a “bătut” pe turci! Acei turci, cărora nimeni nu le-a spus că i-a “bătut” Mihai Viteazul, drept pentru care, după ce au luat “bătaie”, au ocupat toată Ţara Românească. Aşa o zice la strategia militară. Ăla care fuge de pe câmpul de luptă şi ţara lui e ocupată de inamic, după aceea, este declarat învingător! Şi are şi statuie la Universitate! Şi, dacă nu tăia Băsescu salariile, avea şi el statuie! Mai mare ca a lui Mihai Viteazul! Fără secure! Cu multe ţepe împrejur! Aşa, o să ne mulţumim doar cu statuile Regelui Florin Cioabă şi a Mihaelei Rădulescu!

Moarte la Damasc şi “gentileţea” de a o aştepta cuminte, din nou

Obama a arătat lumii de ce a hotărât să lovească militar Siria! Chirurgical! Ţintit! Pentru a descuraja şi degrada (deter and degrade) pontenţialul militar al regimului Assad. Fără trupe americane pe pământ sirian! Cu forţa rachetelor de pe armada aero-navală, pe care a concentrat-o în largul coastelor siriene!

Obama a arătat, încă o dată, că nu poate exista decât o soluţie politică negociată a conflictului intern din Siria! Că nu va face el schimbare de regim acolo. Că, deşi avea autoritatea să lovească Siria, a dorit să primească susţinerea Congresului pentru atac! Bashar al-Assad a folosit arme chimice împotriva propriului popor, ne-a informat Obama! Deja, nimeni nu mai contestă atacul cu gaze de luptă, iar Assad a recunoscut că are arme chimice, deşi spune că nu e vinovat! Rebelii, pe care i-au acuzat Assad şi Rusia de atacul chimic, nu au astfel de capabilităţi, la asemenea anvergură, cum s-a întâmplat pe 21 august, lucru demonstrat de serviciile speciale din Regatul Unit, SUA, Franţa şi Germania.

Armele chimice ale lui Assad sunt o ameninţare pentru securitatea naţională a Americii şi a aliaţilor săi din Orientul Mijlociu! Dar nu o ameninţare iminentă! De aceea, Obama a dorit o susţinere din partea Congresului! Assad trebuia oprit în a folosi arme de distrugere în masă! Sunt unii, în lume, care spun că nu Assad le-a folosit! Aşa a zis şi Assad! Iniţial, Assad a afirmat că nici nu are arme chimice! Între timp, s-a mai gândit! Da, are! Ba, mai mult! După ce americanii au lansat zeflemitor ideea, Assad a zis că este gata să cedeze tot arsenalul pe care îl are! Sigur, pe care nu l-a folosit, dar îl are!

1.429 de sirieni, printre care 426 de copii, au fost gazaţi la Damasc, pe 21 august! Conform lui Assad, au fost ucişi de rebeli! Sau de Dumnezeul nostru! Nu se ştie! Ruşii au devenit, subit, flexibili şi ingenioşi! Vor să se întoarcă în Consiliul de Securitate, pe care îl ţin blocat de vreo doi ani, pentru a pecetlui dezarmarea chimică, „de bună voie şi nesilită de nimeni”, a lui Assad! Care, în sfârşit, a descoperit că are arme, pentru a se dezarma! Înduioşător!

Obama a zis OK! A cerut amânarea votului în Congres şi a dat drumul diplomaţiei! În povestea asta, poziţia lumii a fost diversă! Noi, românii, am fost alături de aliaţii americani! Cică! Cei care au extins umbrela de securitate asupra noastră! Nu o să vă vină să credeţi! Pe 6 septembrie 2013, în marginea Reuniunii G 20, din Sankt Petersbug, 11 ţări au hotărât că o ripostă a comunităţii internaţionale împotriva Siriei este corectă şi inevitabilă. Declaraţia adoptată cu acest prilej preciza:

“The world cannot wait for endless failed processes that can only lead to increased suffering in Syria and regional instability.  We support efforts undertaken by the United States and other countries to reinforce the prohibition on the use of chemical weapons.” (http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2013/09/06/joint-statement-syria).

Adică:

“Lumea nu poate aştepta procese eşuate fără sfârşit, care pot doar să ducă la suferinţe sporite în Siria şi la instabilitate regională. Susţinem eforturile Statelor Unite şi ale altor ţări pentru impunerea (reinforce) interzicerii folosirii armelor chimice!”

Sensul lui “reinforce”, în document, indică folosirea forţei, atât în limbajul diplomatic internaţional, cât şi în textul instrumentelor juridice internaţionale. Pe 9 septembrie, Traian Băsescu, preşedintele tuturor românilor, a ieşit cu un comunicat pentru presă, referitor la poziţia României faţă de documentul celor 11 ţări menţionate mai sus. Practic, ne-a citit ce scrie în Declaraţia celor 11, poporul român fiind recunoscut ca analfabet şi, probabil, incapabil, în viziunea preşedintelui, să citească textul comunicatului de pe site-ul preşedinţiei:

“Aş vrea să enumăr cele 11 state semnatare sau iniţiatoare ale declaraţiei, pentru că şi România a devenit semnatara acestei declaraţii. Cele 11 state sunt: Australia, Canada, Franţa, Italia, Japonia, Republica Coreea, Arabia Saudită, Spania, Turcia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14516&_PRID=lazi).

Ralierea lui Băsescu la…Assad!

Preşedintele Suprem s-a grăbit apoi să ne atragă atenţia: “iar România este una din ţările care susţin fără rezerve nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate, şi nu cu forţa armelor”.

Atunci, cum se potriveşte fraza următoare: “În ceea ce priveşte România, ea se raliază fără rezerve acestei declaraţii.”

Păi, cum se raliază România Declaraţiei celor 11, dacă este împotriva folosirii “forţei armelor”?

Zice Băsescu: “De aceea, conflictul militar trebuie evitat, o decizie militară nu trebuie adoptată înainte de prezentarea raportului experţilor ONU şi o soluţie negociată, care să se finalizeze prin alegeri libere în Siria, este cea pe care România o susţine fără rezerve.”

Foarte bine! Şi SUA susţin o soluţie negociată pentru conflictul intern din Siria! Şi toţi cei 11. Declaraţia celor 11 spune exact asta: “We are committed to a political solution”. Adică: “Suntem angajaţi pentru o soluţie politică”

Pe 6 septembrie 2013, purtătorul de cuvânt oficial al Departamentului de Stat, Marie Harf, explica foarte pe înţelesul oricui:

“But we’ve been clear, again, that the process through that, that that needs to happen through, is a political solution through a Geneva process, which is in the best interest of the Syrian people and ultimately has the best chance for this process to succeed.” (http://www.state.gov/r/pa/prs/dpb/2013/09/213879.htm).

Adică:

“Dar noi am fost foarte clari, încă o dată, procesul de care este nevoie acum este o soluţie politică, printr-un proces la Geneva, care este cel mai mult spre folosul poporului sirian şi are, în cele din urmă, cele mai mari şanse să reuşească.”

Aşadar, de ce insistă Băsescu asupra ideii de soluţie politică negociată, de vreme ce chiar textul Declaraţiei celor 11 subliniază asta?

Să ne întoarcem la Harf! Ce voia să spună? (Fictiv) “Sigur, noi americanii suntem pentru o soluţie politică la criza internă din Siria! Dar, una-i una şi alta-i alta! Soluţia să fie politică, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să lovim militar Siria, pentru folosirea armelor chimice! Nu ne amestecăm în echilibrul de forţe din teren, doar îl avertizăm pe Assad că nu poate fi tolerat ca pericol pentru securitatea internaţională, aruncând cu gaze de luptă în propriul popor! Sau, mai simplu spus, da, suntem pentru o soluţie politică, dar ea poate fi atinsă doar dacă Assad ştie că va fi făcut răspunzător pentru crimele sale, inclusiv prin forţa militară”!

Explicaţii pentru proşti

Cum adică, Băsescu zice că trebuie “evitat conflictul militar”? Amestecă rezolvarea politică a crizei interne din Siria cu un atac militar limitat, pentru a forţa regimul Assad să nu mai folosească armele de distrugere în masă? Or, soluţia politică nu intră în coliziune cu un atac limitat asupra regimului Assad! Dimpotrivă! O spune, ca pentru proşti, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, pe 5 septembrie 2013, în faţa Adunării Naţionale, la Paris. Practic, nu poate exista soluţie politică fără acţiune militară:

“Ne pas réagir, ce serait enfin fermer la porte à un règlement politique du conflit syrien. Oui, Mesdames et Messieurs les Députés, la solution à la crise syrienne sera politique et non militaire. Mais regardons la réalité en face : si nous ne mettons pas un coup d’arrêt à de tels agissements du régime, il n’y aura pas de solution politique!” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-09-05.pdf).

Adică:

“A nu reacţiona, ar însemna să închidem poarta unei rezolvări politice a conflictului sirian. Da, doamnelor şi domnilor deputaţi, soluţia crizei siriene va fi una politică şi nu militară. Dar să privim realitatea în faţă: dacă nu punem capăt unor astfel de acţiuni ale regimului, nu va exista soluţie politică”!

Şi mai clar explică ministrul de externe francez, Laurent Fabius, pe 4 septembrie 2013, tot în Adunarea Naţională de la Paris, când reiterează că acţiunea militară este premisa unei soluţii politice:

“Enfin, l’action n’est pas contradictoire avec une solution politique. Bien au contraire, elle en est une condition” (http://basedoc.diplomatie.gouv.fr/exl-doc/FranceDiplomatie/PDF/bafr2013-09-05.pdf).

Adică:

“În sfârşit, acţiunea nu este în contradicţie cu o soluţie politică. Dimpotrivă, este o condiţie pentru ea.”

Exact ce spune Declaraţia celor 11, din 6 septembrie 2013:

“Lumea nu poate aştepta procese eşuate fără sfârşit, care pot doar să ducă la suferinţe sporite în Siria şi la instabilitate regională. Susţinem eforturile Statelor Unite şi ale altor ţări pentru impunerea (reinforce) interzicerii folosirii armelor chimice!”

Atunci, ce vrea să zică Băsescu prin: “De aceea, conflictul militar trebuie evitat”?

Numai că, Declaraţia celor 11 nu spune doar că trebuie acţionat militar. Spune şi de ce:

“Signatories have consistently supported a strong UN Security Council Resolution, given the Security Council’s responsibilities to lead the international response, but recognize that the Council remains paralyzed as it has been for two and a half years. ”

Adică:

“Semnatarii au susţinut constant o rezoluţie puternică a Consiliului de Securitate al ONU având în vedere responsabilităţile Consiliului de Securitate de a iniţia un răspuns internaţional, dar recunosc că acest Consiliu rămâne paralizat, aşa cum a fost în ultimii doi ani şi jumătate”,

La asta, Băsescu zice cu dezinvoltură:  “România este una din ţările care susţin fără rezerve nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate, şi nu cu forţa armelor.”  Tare, nu?

Şi, pentru a “lămuri” total poziţia României:

“N-aş vrea să revin la un lucru pe care l-am mai spus, îl reamintesc totuşi: soluţia militară, indiferent cât de soft şi de precisă ar fi, implică riscuri, riscuri majore – în primul rând riscul de reacţie a Damascului, de reacţie militară; în al doilea rând – riscul de extindere a conflictului la nivel regional având în vedere că pe teritoriul Siriei acţionează foarte multe formaţiuni militare sau militarizate care nu sunt sub control politic – şi aici discutăm şi de Hezbollah şi de formaţiuni ale insurgenţei care ţin de Al-Qaeda ş.a.m.d.”

Şanse pentru criminali şi “conflicte militare evitate” pentru a-i ţine la putere

Adică, din nou, “soluţia militară” amestecată cu soluţia politică! Băsescu nu e de acord cu nicio “soluţie militară”, nici soft, nici “precisă”, de niciun fel, că uite ce se întâmplă! OK! Nu am nimic împotrivă ca domnul Băsescu să vrea NIMIC în materie de a opri pe criminalul Assad să-şi omoare poporul! Dar, România? Oricum, ţara noastră nu ar participa la nicio acţiune militară, nefiind solicitată şi neavând capabilităţi în acest sens!

După discursul din 10 septembrie (ora Coastei de Est), 11 septembrie la noi, Obama a hotărât să-i dea o şansă criminalului Assad să se dezarmeze! E bine că a făcut asta, fiindcă lumea trebuie să vadă că aceşti criminali nu ştiu să se dezarmeze, chiar şi atunci când sunt speriaţi de moarte! Dar, Băsescu, cică, se ralia la o Declaraţie a celor 11, care vorbeşte de acţiune militară pentru a face posibilă o soluţie politică.

Adică, Declaraţia celor 11 zice: “Semnatarii au susţinut constant o rezoluţie puternică a Consiliului de Securitate al ONU având în vedere responsabilităţile Consiliului de Securitate de a iniţia un răspuns internaţional, dar recunosc că acest Consiliu rămâne paralizat, aşa cum a fost în ultimii doi ani şi jumătate.”

Iar Băsescu zice: “România este una din ţările care susţin fără rezerve nevoia ca problemele de acest gen să fie rezolvate în Consiliul de Securitate, şi nu cu forţa armelor.”

Declaraţia celor 11 spune: “Susţinem eforturile Statelor Unite şi ale altor ţări pentru impunerea (reinforce) interzicerii folosirii armelor chimice!”

Iar, Băsescu zice: “De aceea, conflictul militar trebuie evitat!”

Şi Băsescu conchide triumfător: “În ceea ce priveşte România, ea se raliază fără rezerve acestei declaraţii”!

De ce face Băsescu asta? De ce aruncă în aer Declaraţia celor 11, absolut inutil şi stupid, la prima vedere? Simplu! Împacă şi capra, şi varza! Trebuia să facă un semn către America, pe care a păcălit-o copios, până în prezent, prin slugărnicie şi solicitudine, beneficiind masiv de susţinere americană, mai ales în bătălia politică internă! Dar trebuia să-i dea un semnal şi lui Assad, de care îl leagă mii de conexiuni şi interese obscure (vezi articolul meu din pagina principală a blog-ului, “Hayssam şi „What You Need to Know”!). Practic, prin ieşirea sa la rampă, pe 9 septembrie 2013, pentru a anunţa poporul că se alătură celor 11 ţări, a făcut el însuşi o declaraţie de loialitate faţă de regimul Assad! Nu faţă de America! Nu faţă de România şi aliaţii săi cei mai importanţi, SUA şi Franţa!

Asta spune cu atât mai multe despre România, cu cât, încă de pe 5 septembrie 2013, aşadar înainte de emiterea Declaraţiei celor 11 (6 septembrie), România informase Departamentul de Stat că susţinem ferm o acţiune militară a SUA împotriva Siriei, alături de alte ţări! Iată declaraţia purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, doamna Jen Psaki, din 5 septembrie 2013:

“MS. PSAKI: Okay. Australia, Albania, Kosovo, Canada, Denmark, France, Poland, Romania, and Turkey. (…)

MS. PSAKI: Have publicly and explicitly expressed support for U.S. military action.” (http://www.state.gov/r/pa/prs/dpb/2013/09/213851.htm).

Adică:

“MS. PSAKI: Okay. Australia, Albania, Kosovo, Canada, Danemarca, Franţa, Polonia, România şi Turcia. (…)

MS. PSAKI: Au exprimat public şi explicit susţinerea pentru acţiunea militară a SUA.”

Întrebare: Când a exprimat România, public, susţinerea pentru o acţiune militară a SUA împotriva Siriei? Că nici măcar în 9 septembrie, prin vocea preşedintelui, care, pasămite, se ralia Declaraţiei celor 11, nu avem aşa ceva! Dimpotrivă, avem, mai degrabă, o poziţie de susţinere a regimului Assad, darămite de aprobare a unui atac american asupra Siriei! Băsescu şi ciracii săi, din diplomaţia, culmea, lui Titus Corlăţean şi Victor Ponta, au fost aşa de atenţi să nu-l supere pe Assad, încât au trimis sprijinul “public” pentru America, la Departamentul de Stat, prin canale confidenţiale! Că nimeni nu a ştiut de acel sprijin “public”!

Lista loviturilor americane pentru liniştea lui Assad

Aşadar, pe 9 septembrie, Băsescu îi transmitea lui Assad, pur şi simplu, să stea liniştit, că SUA nu vor ataca silozurile armelor sale chimice:

“Însă, aici, aş vrea să fac o precizare, cu privire la soluţia militară: ea, dacă se va utiliza, se va utiliza împotriva infrastructurilor militare sau a resurselor aviaţiei siriene sau a resurselor artileriei siriene sau a unităţilor de tancuri, a depozitelor de muniţii, cu o singură excepţie – depozitele cu muniţie chimică, pentru că lovirea acestora înseamnă generarea unui dezastru chimic şi n-aş vrea să vedem situaţia în care singura şansă a regimului rămâne muniţia chimică.” (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14516&_PRID=lazi).

Dar, de când face publică, un lider politic din România, lista ţintelor atacului american asupra Siriei? Liniştindu-l pe Assad, că preţioasele sale arme chimice nu vor fi atinse!  Pe 5 septembrie 2013,  secretarul de presă al Pentagonului, George Little, a explicat pentru toţi prietenii lui Assad:

“To be clear, stockpiles of chemical weapons, sarin and VX, those are not in the target set. It’s the infrastructure and the capability to employ those weapons that are the target set.” (http://www.defense.gov/transcripts/transcript.aspx?transcriptid=5304).

Aşadar:

“Ca să fie clar, silozurile de arme chimice, sarin şi VX , nu sunt pe lista ţintelor. Infrastructura şi capabilitatea de a folosi aceste arme sunt pe lista ţintelor”.

Sigur, mai sunt şi marii analişti militari ai neamului, patrioţi şi naţionalişti români, cum este Răducu Tudor, care au informat cu dezinvoltură naţiunea că americanii vor bombarda exact silozurile chimice: „În Declaraţia, semnată şi de România, nu se închide complet varianta unui atac fără trupe la sol împotriva Siriei. Această declaraţie va fi folosită de Statele Unite, din punctul meu de vedere, ca dovadă a sprijinului politic internaţional pe care îl au pentru a lansa lovituri punctuale, chirurgicale asupra unor locaţii militare ale Siriei, locaţii care adăpostesc arme chimice şi care pun în pericol, în mod continuu, populaţia Siriei”! (ascultă file audio* 13radu tudor-0americanii vor lovi silozurile cu arme chimice9sep). Omul este „genial”!

Şi, acum, am şi eu nişte întrebări pentru dumneavoastră! De ce au permis Ponta şi Antonescu această declaraţie de dragoste a lui Băsescu faţă de Assad? De ce nu a ieşit imediat un comunicat MAE care să pună lucrurile la punct?

Priviţi filmuleţul de mai jos, cu mare atenţie! Dacă aveţi o fire emoţională mai accentuată, mai bine nu-l vizionaţi! Am fost atent să nu redau scene cu atrocităţi oribile! Sunt mii astfel de scene în dovezile video împotriva regimului Assad! În filmuleţ veţi vedea o mamă siriană care îşi ia rămas bun de la copiii ucişi de criminalul Assad! Ucişi de gaze de luptă, pe care opoziţia din Siria, cu sau fără facţiunile Al Qaeda, cu sau fără ce aţi vrea dumneavoastră, nu a avut mijloacele tehnice pentru a le folosi într-un atac de asemenea amploare!

Nu era pentru prima oară când Assad folosea gaze de luptă! Priviţi şi înţelegeţi până unde pot merge aceşti criminali! Şi decideţi dacă vă puteţi permite să aşteptaţi veşti de la un Consiliu de Securitate blocat de ruşi! Aşa cum vrea Băsescu! Şi aşa cum vor, prin tăcerea lor vinovată, domnii Ponta şi Antonescu! Care habar n-au că, pe 9 septembrie 2013, Băsescu îl „mângâia” pe creştet pe Assad şi dădea cu tifla Americii. Exact aşa cum nu ştiau nici presa din România, nici guvernul ţării sau securiştii loiali ei, din MAE, câţi or mai fi rămas pe acolo!

http://www.youtube.com/watch?v=myg0lFwQJmc

*Notă: Dacă accesarea file-urilor audio din text, prin link-urile prezente, se realizează trunchiat sau incomplet la primul click, reluaţi procedura printr-un nou click pe link-ul corespunzător!

Clarificări şi Explicaţii cu privire la Criza Siriană

Posted on by
36

base-bashar 2

În ultimele zile, o foarte complexă dezbatere cu privire la situaţia din Siria s-a dezvoltat pe acest blog. Unele dintre comentarii au fost ample şi au solicitat răspunsuri elaborate. Acestea pot fi accesate atât în Comentariile din secţiunea unor postări, de pe pagina principală, cât şi pe pagina Analytical, respectiv în Comentariile la pagina Analytical. Între timp, evenimentele s-au precipitat devenind inevitabilă o intervenţie americană în Siria.

Numeroşi cititori mi-au solicitat să transfer o parte din analizele din secţiunile menţionate în principala pagină a blog-ului, pentru o mai bună vizibilitate şi lesnicioasă accesare de către cei interesaţi! Ca urmare a interesului din ce în ce mai mare al cititorilor acestui blog, am decis să transfer în prima pagina analizele cele mai importante dedicate crizei siriene.

Aceste analize au menirea de a oferi, tuturor celor care accesează blog-ul, cea mai bună şi documentată evaluare, cu privire la dinamica evenimentelor legate de internaţionalizarea crizei siriene şi de inevitabila intervenţie americană! Analizele vor fi prezentate cu mici modificări faţă de forma iniţială, dar menţinând conţinutul axat pe dialogul cu cititorii blog-ului, aşa cum s-a desfăşurat acesta.

“Agresorii” Americani şi Ruşii cei “Răi”

Text postat pe 6 septembrie 2013 în Analytical. Răspuns la un comentariu al domnului Alex, (Submitted on 2013/09/05 at 10:03 am | In reply to Valentin Stan.), în secţiunea pentru comentariile la Analytical. Pentru o mai bună înţelegere a răspunsului, postez imediat înaintea textului meu comentariul şi întrebarea domnului Alex.

[Dle Stan, intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos? Mâine, poimâine, te pomeneşti că Rusia sau China sau o altă mare putere inventează un context şi un pretext de a efectua bombardamente într-un alt stat.

Puterea serviciilor secrete ruseşti nu trebuie subestimată. Să luăm, de exemplu, Republica Moldova, care cică ar trebui sa semneze (sper că ăsta e termenul) un acord de asociere, la Vilnius, în noiembrie. Se promovează nişte proteste “contra guvernării corupte”, se instigă lumea la violenţă, se face să se pară aşa încât poliţia trage în manifestanţi şi, de aici până la “trebuie să intervenim să stopăm acest guvern, care îşi ucide propriul popor” nu e decât un pas.

Guvernarea aşa-zis democratică pică şi la putere vin unii fideli intereselor ruse.
Vi se pare prea SF un asemenea scenariu?
Mai ales că aşa-zişii “comunişti” au anunţat o “revoluţie” în toamna.

În general, credeţi că presiunile Rusiei asupra RM se vor intensifica până la summit-ul de la Vilnius?
Mulţumesc]

Ce este mai periculos decât periculosul?

Domnul Alex, ce v-aţi face fără mine? Aţi ridicat o problemă de mare semnificaţie pentru zilele noastre, concentrată, pe bună dreptate, în întrebarea: “Intervenţiile astea, fără votul ONU, n-or fi un precedent periculos?” Ba da! Foarte periculos! Dumneavoastră mergeţi chiar mai departe! Daţi şi răspunsul ipotetic! O intervenţie rusă! Unde? Păi, în Moldova! Hai, să le luăm la rând! Întrebare, ipoteză, răspuns!

Da, orice intervenţie, fără autorizare expresă din partea Consiliului de Securitate al ONU, poate fi un precedent periculos! Personal, sunt pentru ca astfel de intervenţii să fie bazate ori pe invocarea articolului 51 din Cartă (răspuns la un atac direct), ori pe o rezoluţie a Consiliului de Securitate! ORI DE CÂTE ORI SE POATE! E, într-adevăr, periculos să avem intervenţii care nu se încadrează în acest tipar! Dar, întrebarea de “Catch 22” este alta: “Poate fi ceva mai periculos decât o intervenţie fără autorizarea Consiliului de Securitate?” Răspuns corect: “Da! Câteodată, este mult mai periculos să nu intervii!!!” Şi, acum, să vă spun o poveste!

A fost odată ca niciodată un băiat! Îl chema Pol Pot! Era liderul kmerilor roşii în Cambodia (numele în engleză)! După unele estimări, este pe locul 3, după Stalin şi Hitler, în ierarhia  criminalilor mondiali! A omorât, scurt, aşa, cam între 1 şi 3 milioane de oameni din propriul popor, adică, undeva la 25% din populaţia de vreo 8 milioane, cu totul, a Cambodiei! Nu intrăm în amănunte! În anii ’70 ai secolului trecut, când a fost liderul naţiunii sale. Dacă v-aţi fi plimbat, atunci, prin ţara lui, v-aţi fi “întâlnit”, pe aici, pe acolo, cu “frumoase” piramide alcătuite din mii de capete tăiate, ca pe vremea lui Genghis Han! O “minunăţie”!

Băiatul a fost răsturnat de la putere, în 1979, de un atac armat al Vietnamului comunist, cu care avea diverse chestiuni de împărţit, iar comuniştii de la Hanoi se cam săturaseră de el! Nu a existat nicio rezoluţie a Consiliului de Securitate, care să autorizeze intervenţia Vietnamului! Sigur, Vietnamul a invocat dreptul la autoapărare, că nu-i durea gura, dar nu au raportat cine ştie ce la Consiliul de Securitate, care, oricum, nu prea avea cum să reacţioneze, fiind blocat pe considerentele de divizare politică ale războiului rece!

Ia, ziceţi, a fost bine să acţioneze Vietnamul (altminteri, o dictatură comunistă) pentru a răsturna de la putere pe unul dintre cei mai mari criminali din istoria tuturor timpurilor? Eu cred că da (domnul Ion spunea că îi “divinizez” pe americani, aici sunt căzut în „admiraţie” faţa de vietnamezi)! Sau trebuia să mai omoare şi restul de 6 milioane, din poporul său şi, abia apoi, SUA, China şi URSS să fi discutat serios un proiect de rezoluţie? Sigur, vietnamezii nu l-au înlăturat pe Pol Pot fiindcă mureau, neapărat, de grija victimelor sale! Aveau alte scopuri. Dar milioane de oameni au supravieţuit terorii, fiindcă Vietnamul a intervenit! Sigur, nu poţi să opreşti mereu dictatorii să omoare! Câteodată, îi opresc alţi dictatori! Câteodată, în funcţie de interesul tău naţional de securitate şi dacă ai mijloace, îi opreşti tu! Fără aprobare de la ONU! Altădată, sub pretext umanitar, fără voie de la Consiliul de Securitate, unele state chiar declanşează agresiunea împotriva altor state! A, agresiunea! Ăsta e un subiect! Ia să vedem! Că nu se mai poate cu “agresorii” ăştia americani!

America? Nişte “AGRESORI”!

La 14 decembrie 1974, Adunarea Generală a ONU (AGONU) a adoptat rezoluţia 3314 prin care definea agresiunea! Dominată de ţările lumii a treia şi în luptă cu “imperialismul” american, care tot “agresa” în dreapta şi în stânga (aşa am învăţat eu la facultate, în Epoca de Aur), Adunarea Generală a ONU, ale cărei rezoluţii, atenţie, nu sunt obligatorii pentru statele membre, cum sunt rezoluţiile Consiliului de Securitate, a dat această definiţie! Sigur, rezoluţiile Adunării Generale a ONU nu sunt obligatorii, dar pot asista la codificarea dreptului internaţional cutumiar, dacă sunt adoptate în unanimitate sau cu mare majoritate de voturi şi prevederile lor devin principii în practica statelor, după adoptare. Mai mult, sunt rezoluţii ale AGONU, care conţin instrumente juridice internaţionale (convenţii, tratate), care au fost negociate sub egida ONU. Acestea nu sunt obligatorii, prin faptul că sunt conţinute în rezoluţiile AGONU, dar, îndată ce sunt semnate şi ratificate de state, ele se transformă în instrumente obligatorii juridic pentru semnatari.

Adunarea Generală, prin definirea agresiunii, intra în coliziune cu prerogativele Consiliului de Securitate, singurul abilitat, prin Carta ONU, să stabilească cine este agresor pe Terra (articolul 39 din Cartă)! Dar, AGONU avea treabă, că erau “imperialiştii” agresivi şi Adunarea Generală trebuia să-i oprească! Că ăia interveneau  peste tot, fără rezoluţii ale Consiliul de Securitate! Buuuuun! Ia să vedem ce zicea rezoluţia 3314 despre agresiune, printre altele! Conform Anexei, definiţia agresiunii include şi “blocada porturilor sau coastelor unui stat de către forţele armate ale altui stat”! Tare, nu? O să ziceţi: “Bine şi ce-i cu asta”?

Păi, în 1962, sovieticii plantaseră în Cuba instalaţii pentru lansarea rachetelor cu încărcătură nucleară spre SUA! Ceea ce nu era agresiune, nu-i aşa? Un stat independent, URSS, a pus şi el nişte rachete în Cuba, alt stat independent, care şi-a dat aprobarea pentru asta! What the heck! Ei bine, SUA au blocat Cuba, exact cum zice rezoluţia Adunării Generale ONU! Adică, iată, AGRESIUNE! Jos America! Nişte bandiţi, “imperialiştii” ăştia! Auzi, tu, să blocheze coastele Cubei, stat independent şi suveran, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate!

Înţeleg că SUA ar fi trebuit, dacă merg pe raţionamentul dumneavoastră, să ceară rezoluţie de la Consiliul de Securitate, ca să oprească livrările sovietice de armament nuclear către Cuba, nu-i aşa? Ceea ce sovieticii lui Hruşciov s-ar fi grăbit să aprobe cu amândouă mâinile, nu-i aşa? Domnul Alex, să vă spun un secret, că tot zice domnul Ion că îi “divinizez” pe americani! V-aţi pus, vreodată, următoarea întrebare? „Ce aţi fi dumneavoastră şi România, şi Europa şi planeta, dacă, de la începutul secolului trecut, cea mai mare putere militară a lumii nu ar fi fost America, ci, să zicem, Rusia sovietică a lui Stalin sau Hruşciov? Ştiţi ce ar fi astăzi România sau Europa? Dar, cum ar fi să fie Iranul cea mai mare putere militară a lumii? Sau China, aşa deschisă cum e ea la toate modelele economice? Cum ar fi fost ca puterea americană să fi dispărut într-un nor nuclear sovietic, în anii ’60 ai secolului trecut?

Să  lămurim clar un lucru! Putem să îi criticăm cât vrem pe americani, câteodată cu temei! Atâta vreme cât vor deţine puterea în lume, democraţia va avea o şansă! Dar ca puterea lor să dea această şansă democraţiei, s-ar putea să trebuiască să oprească, fără autorizare din partea Consiliului de Securitate, prin forţă, Iranul să deţină arma nucleară, fiindcă Rusia nu va permite o rezoluţie în acest sens!

S-ar putea să trebuiască să oprească Siria în a deţine arme chimice, pe care le poate livra unor reţele teroriste transnaţionale, pentru a le folosi direct împotriva Americii şi a aliaţilor săi! Apropo, ce credeţi că poate opri, astăzi, China să domine politic şi militar întreaga Asie? Planeta Giganţilor? Imperiul klingonian? De ce credeţi că armata roşie a lui Stalin nu a ajuns la Dublin în şapte zile de la căderea Berlinului? I-au oprit romulanii? Nu, prietene Alex! Aşa hulită cum e, aşa criticată şi “încărcată” cu toate relele, democraţia americană ne permite, în fiecare zi, să o înjurăm aici şi la ea acasă şi să ne trăim viaţa asta amărâtă, aşa cum am ales noi trimiţându-l pe Băsescu sau pe Ponta să ne conducă!

Nu întotdeauna poţi să mergi să aperi vieţile oamenilor sau democraţia aia strâmbă, în lume, sub egida unei rezoluţii a Consiliului de Securitate! Fiindcă nu o să vrea China sau Rusia! Ce faci atunci, dacă e vital să nu scapi din mână balanţa puterii în lume? Atâta vreme cât puterea mondială este deţinută de o democraţie, lumea are o şansă! Din momentul în care balanţa va înclina spre dictatorii criminali ai aceleiaşi lumi, să vă temeţi, domnule Alex!

Ruşii “tremură” de emoţie că semnează Moldova „Nimic” cu Uniunea Europeană

Şi acum Rusia şi Moldova! Am o veste proastă pentru dumneavoastră! Aţi aflat de la Băsescu şi din presă cum vin moldovenii la noi sau încearcă să meargă în UE, la muncă! Aşa este! Dar ştiţi câţi dintre moldoveni sunt la muncă în Rusia? Ia faceţi o investigaţie! O să fiţi uluit! Vorbiţi de Moldova şi UE! Aţi întrebat câţi moldoveni vor o integrare cu Rusia şi câţi cu UE, dincolo de faptul că foarte mulţi dintre ei ar dori un paşaport de UE? Unii ar dori un paşaport de UE, deşi muncesc în Rusia şi nu sunt dispuşi să-şi încerce norocul în spaţiul comunitar.

Îmi spuneţi că Rusia vrea să împiedice vax-ul de la Vilnius, prin care Moldova va încheia „nimic” cu UE! Hai, nu mă înnebuniţi! De ce ar avea nevoie Moscova să strice jucăria de la Vilnius? Dacă, mâine, Rusia opreşte importul de vin din Moldova, economia Moldovei s-a prăbuşit instantaneu! Dacă le opreşte gazul, nu mai pâlpâie o luminiţă în toată republica! Dumneavoastră vorbiţi de guvernarea “aşa-zis democratică” din Moldova? Bine scris “aşa-zis”! Guvernarea aia lipită de toate compromisurile posibile cu comuniştii lui Voronin şi avidă de putere nedemocratică, pe mâna şmecherilor şi securiştilor proşti de la Bucureşti, ghidonaţi de Traian Băsescu?

Credeţi că Rusia, cu trupe în Transnistria şi toate pârghiile economice în mână, se sinchiseşte de România şi bufeurile comice ale penibilului de la Cotroceni sau de Uniunea Europeană, când este vorba de Moldova? Domnul Alex, aveţi o părere foarte proastă despre serviciile secrete ruseşti! Astea au cu totul alte treburi decât să lucreze, zi şi noapte, la menţinerea Moldovei în sfera de influenţă rusească! De treaba asta se poate ocupa uşor Gazpromul sau serviciile economice de la Moscova, dacă ruşii ar avea asemenea apăsări! Până una, alta, ruşii au un mare conducător! V-aţi uitat atent la Băsescu?

A, să nu uit! Un sfat de la un om bătrân şi foarte priceput în domeniul ăsta (scuzaţi exerciţiul de auto-admiraţie, dar sunt prea bătrân ca să mă mai îmbolnăvesc de falsă modestie)! Prietene Alex, dumneavoastră şi cu mine nu vom trăi să vedem Moldova în UE! Habar n-am dacă moldovenii vor dori în 10, 20, 30 de ani să intre în UE! Dar ştiu ce vor dori comunitarii! Nein, Verbotten, if you know what I mean, cum ar zice comisarul Şoric! Aşa că relax şi daţi acatiste la biserică să poată interveni SUA, atât cât pot şi cât vor, pentru a opri dictatorii planetei să ajungă la butoanele puterii mondiale! Sigur, ca nişte „imperialişti” ce sunt, că de-aia şi putem să-i înjurăm în voie! Şi să ne îmbrăcăm în blugi şi să vrem să emigrăm în SUA, de-ai dracu’ ce sunt ei! Nu am auzit de niciun român că vrea să emigreze în Iran! Sau în China! Că în Siria avem mulţi cetăţeni, vreo 10.000, femei şi copiii lor! No comment!

Credeţi-mă, v-aţi înţelege uşor mai greu cu Ali Khamenei sau cu Assad, decât cu Obama! Şi să vă mai spun un mare secret! Cam cinic, dar benefic pentru libertate, în general! E bine să ne bazăm, cât de mult se poate, pe Consiliul de Securitate! Dar, când libertatea României va fi în pericol, iar Consiliul de Securitate va fi paralizat, la cine veţi face apel? Veţi aştepta o rezoluţie? Nu credeţi că v-ar fi mai bine dacă domnul Khamenei ar fi conştient de puterea americană şi foarte pătruns de faptul că acea putere îl va lovi, devastator şi fără ezitare, îndată ce va trece linia roşie a armelor de distrugere în masă?

Dar sutele de mii de evrei români din Israel înseamnă ceva pentru România cea atât de preocupată de cei 10.000 de români din Siria?

Apropo, Băsescu v-a spus de cei 10.000 de români din Siria! Or fi 14.000? Preocupare legitimă a oricărui stat faţă de cetăţenii săi. Ştiţi câţi evrei români sunt în Israel? Parte a statului Israel? Sigur, mulţi nu mai sunt cetăţeni români, dar au fost, ei sau părinţii lor! Oameni care, în ciuda vicisitudinilor, vorbesc româneşte, iubesc România şi păstrează amintirea locurilor de baştină, fiind cel mai puternic segment de cultură românească din lume, în afara frontierelor româneşti, dacă excludem Republica Moldova! Peste 300.000! Toţi, sub spectrul atacului chimic din partea lui Assad! Nu credeţi că o politică deşteaptă din partea României, ca să nu zic altceva, ar fi să ne preocupăm mai mult şi de soarta acestor sute de mii de evrei români din Israel, decât să ne îngrijorăm exclusiv de cei 10.000 de români din Siria (de care trebuie, evident, să avem primordial grijă, ca cetăţeni români)? Sau câteva mii, din orice altă ţară arabă?

Rachetele Scud ale lui Saddam au căzut, în anii ’90, în Israel, iar Israelul nu a ripostat, pentru a menţine integritatea coaliţiei internaţionale, care a alungat, sub conducerea SUA, Irakul din Kuweit. Am fost noi suficient de conştienţi că, printre evreii care au suferit atunci, încă o dată în istorie, erau, poate, şi oameni care au văzut lumina zilei sub cerul României? Şi care, acum, sunt din nou în pericol, pentru că bravul Consiliu de Securitate este total blocat! Ce recomandaţi, domnul Alex? Să le spunem evreilor: “scuzaţi, muriţi un pic, nu avem rezoluţie”? Păi, Israelul nu va alege să moară! Va lovi devastator Siria! Paradoxal, Assad se va bucura, pentru că orice conflict al unei ţări arabe cu Israelul este de natură să dezintegreze alianţa SUA cu ţările arabe din Orientul Mijlociu! Assad ar neutraliza, în felul ăsta, şi coaliţia din Siria, care luptă împotriva dictaturii sale! Ar ieşi jumulit din confruntarea cu Israelul, ar pierde ceva din capabilităţile sale militare, inclusiv arme chimice, dar s-ar salva politic şi ar fi eroul Orientului arab în lupta împotriva „sionismului”!

Doriţi ca SUA să asiste inerte şi liniştite la acest deznodământ, doar pentru că ruşii şi chinezii spun Niet în Consiliul de Securitate? Sorry, Sir! Aiasta nu se poate! Iar în ceea ce priveşte Rusia lui Putin, nu vă luaţi după disensiunile pe tema Siriei, developate în exces de presa mondială şi înţelese total prost de “pasdaran”-ul de la Cotroceni, Traian Băsescu! Ruşii sunt în aceeaşi ambarcaţiune cu americanii pe teme mult mai importante ca Siria, ca să permită, de dragul lui Assad, deteriorarea relaţiei cu SUA! Ca să conchid: Periculos, domnul Alex, curat periculos!

În ceea ce-l priveşte pe Assad, acesta este uşor răcit! Pentru guturaiul său de sezon există o reţetă infailibilă. Medicamente compensate de mare eficienţă! Găsiţi reţeta şi medicamentele în filmuleţul de mai jos!